Utilizare
Cursuri: 0
Publicare RED: 0
Publicare articole în reviste: 0
Servicii AI: 0
EDUCAȚIA ANTREPRENORIALĂ ÎN ȘCOLI, UN MUST-HAVE ÎN SECOLUL XXI
Pentru a susține productivitatea și creșterea economică în Europa, este esențial să se investească în educație și formare. Comisia Europeană recunoaște educația antreprenorială drept un instrument care îi poate ajuta pe tineri să fie mai antreprenoriali: „Statele membre ar trebui să încurajeze competențele antreprenoriale prin modalități noi și creative de predare și învățare începând din școala primară, iar în învățământul secundar și cel superior ar trebui să se pună accent pe posibilitatea înființării unei întreprinderi ca viitoare carieră. Experiența din viața reală, prin învățarea bazată pe rezolvarea problemelor și prin legături cu întreprinderile, ar trebui să fie integrată în toate disciplinele și adaptată la toate nivelurile de învățământ. Toți tinerii ar trebui să beneficieze de cel puțin o experiență antreprenorială practică înainte de încheierea ciclului obligatoriu de învățământ.” (Comisia Europeană, 2012, Regândirea educației: investiții în competențe pentru rezultate socio-economice mai bune: http:/
Fie că vor să-şi construiască un business de succes ori să fie artişti talentaţi, tot mai mulţi copii, indiferent de vârstă, sunt înscrişi de părinţi către cursuri de antreprenoriat, management ori leadership. Cele mai variate oferte educaţionale aparţin şcolilor private sau organizatorilor de cursuri extracurriculare.
Cunoştiinţele antreprenoriale par să fie esenţiale în formarea oricărui elev şi student. În vreme ce mediul academic dezvoltă tot mai multe programe de acest gen, învăţământul preuniversitar tradiţional pare să fi pierdut startul. Pentru a remedia aceste decalaje, Comisia Europeană a manifestat preocupare constantă pentru configurarea unui profil de formare care să răspundă nevoilor sociale, aspiraţiilor tinerilor modelate de cultura contemporană, globalizării şi, implicit, necesităţilor de recunoaştere a achiziţiilor obţinute în diverse sisteme educative. Aceast profil de formare se conturează în cele opt competențe cheie pe care le regăsim în noul curriculum.
CE ESTE EDUCAȚIA ANTREPRENORIALĂ?
Educația antreprenorială este un demers formativ extrem de important, având în vedere că un întreprinzător de succes trebuie să își dezvolte, alături de trăsăturile de personalitate proprii, și anumite competențe specifice. La ora actuală, sistemul educațional din România militează pentru realizarea unei educații antreprenoriale instituționalizate, pe băncile școlii. Pentru adulți însă, dimensiunea educației antreprenoriale rămâne o problemă opțională.
În profilul standard al întreprinzătorului regăsim trăsături comune cu cele enumerate în cea de a șaptea competență cheie: spirit de inițiativă, simț dezvoltat de independență, asumarea responsabilității de a gestiona situații, rezistență la efort intens și de durată, încredere în potențialul personal, capacitate de reacție rapidă, potențial în adoptarea unor decizii, abilități organizatorice, perseverență, ambiție, dorința de împlinire, energie și capacitate de muncă, gândire creativă, capacitate de analiză și sinteză, cunoștințe de specialitate în domeniul în care acționează, abilități de comunicare, disponibilitate în asumarea riscului, spontaneitate, inovare.
Educaţia antreprenorială se extinde şi se generalizează la nivel formal şi nonformal sub formă de cursuri multiple organizate special sau module integrate în diverse programe de studii. De regulă, zona nonformală este reprezentată de acest tip de iniţiativă de formare. La nivel formal este realizată prin activităţi opţionale, extraşcolare, parteneriate sociale, teme integrate, cross-curriculare etc. Educaţia antreprenorială este concepută drept o modalitate inovatoare de a proiecta în interdependenţă, conform paradigmei curriculumului (lansată de Ralph Tyler în 1959), curriculumul formal-nonformal-informal. Restructurează curriculumul şi se prezintă ca o nouă paradigmă a educaţiei. Paradigma antreprenorială a educaţiei subsumează concepte precum educaţia prin (şi pentru) acţiune, educaţie practică, educaţie activ-participativă, centrată pe elev etc. Orice modalitate de a centra educaţia asupra copilului, de a-l implica în desfăşurarea procesului instructiv-educativ, de a valorifica experienţele de viaţă (formale-nonformale-informale) ale copilului nu vizează altceva decât formarea profilului antreprenorial al personalităţii.
Educaţia antreprenorială urmăreşte să ofere elevilor şi studenţilor aptitudini, cunoştinţe şi motivaţia corespunzătoare pentru a-i încuraja în obţinerea succesului antreprenorial, într-o varietate de direcţii.
CÂND ARE LOC EDUCAŢIA ANTREPRENORIALĂ?
Educaţia antreprenorială este un proces ce se desfăşoară pe parcursul întregii vieţi. Astfel, pe parcursul întregii şcolarităţi, elevul trebuie să aibă posibilitatea de a participa la programe care să stimuleze dezvoltarea sa ca viitor antreprenor. Conţinuturile pot fi prezentate disciplinar, infuzional sau modular. Conform Consorţiului pentru Educaţie Antreprenorială din SUA, educaţia antreprenorială ar trebui privită ca un proces ce comportă cel puţin cinci etape de dezvoltare distincte. Etapele de dezvoltare propuse sunt:
- etapa fundamentelor - contribuie la conştientizarea diverselor aspecte legate de deţinerea unei companii. La nivelul acestei etape accentul trebuie să cadă asupra înţelegerii elementelor fundamentale ce caracterizează economia de piaţă, a oportunităţilor de carieră şi a competenţelor de bază de care vor avea nevoie într-o sociatate a cunoaşterii, aflată într-o continuă schimbare. Finalităţi: înţelegerea fundamentelor economiei de piaţă şi a liberei iniţiative, identificarea opţiunilor pentru carieră, formarea aptitudinilor de bază ce vor prefigura viitoarele competenţe antreprenoriale (prerequisites). Considerăm că această etapă ar trebiu să se desfășoare pe parcursul învățământului preșcolar, școlar și gimnazial.
- etapa conştientizării competenţelor – În această etapă se învaţă limbajul de afaceri şi abordarea realităţii prin prisma proprietarului de afaceri. Sunt avute în vedere acele competenţe de bază ce pot fi formate în urma unui curs de educaţie antreprenorială sau a unor unităţi distincte incluse în alte cursuri generale ce pot contribui la dezvoltarea competenţelor de tip antreprenorial. De exemplu, elementele ce ţin de circuitul banilor şi de bugete, calculul profiturilor etc., pot fi prezentate la orele de matematică sau elementele ce au legătură cu vânzările de produse şi servicii sau cu prezentările de afaceri şi negociere pot fi predate la cursurile de comunicare etc. Finalităţi: înţelegerea problemelor antreprenorilor (patronilor, angajatorilor), descoperirea competenţelor antreprenoriale. – nivel liceal;
- etapa aplicaţiilor creative – În această etapă, tinerii pot explora diverse idei de afaceri şi modalităţi de planificare a acestora. La acest nivel, se vor exersa şi aprofunda prin activităţi de simulare competenţele necesare derulării unei afaceri reale. Se vor genera idei de afaceri, iar tinerii vor fi ghidaţi în direcţia deciziilor ce trebuie luate pe baza unui întreg plan de afaceri. Formarea pentru a deveni antreprenor, la fel ca orice altă profesie, va necesita un timp îndelung şi o mulţime de procese. Competenţele specifice nu pot fi formate doar în urma unui curs izolat de educaţie antreprenorială (la clasa a X-a sau a XII-a). În urma acestei etape, tinerii vor învăţa cum pot deveni antreprenori. Finalităţi: a învăţa să creeze afaceri noi, aplicarea pregătirii ocupaţionale specifice, învăţarea competenţelor antreprenoriale. – nivel liceal și universitar;
- etapa pornirii;
- etapa dezvoltării.
Primele două etape trebuie parcurse de toţi elevii iar ultimele două doar de către cei care doresc în mod special să devină antreprenori.
CARE SUNT MĂSURILE NECESARE PENTRU A FACE EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ ÎN CICLURILE PREȘCOLAR, PRIMAR ȘI GIMNAZIAL?
PENTRU A ATINGE OBIECTIVELE EDUCAȚIEI ANTREPRENORIALE SUNT NECESARE O SERIE DE MĂSURI PE CARE GUVERNELE ȚĂRILOR CARE ÎȘI DORESC SĂ DEZVOLTE LA ELEVI COMPETENȚELE-CHEIE AR TREBUI SĂ LE IA. ELE CONSTITUIE ȘAPTE PILONI, DUPĂ CUM URMEAZĂ:
a. Transformarea sistemului educaţional prin antreprenoriat.
Instituţiile de învăţământ, de la primele niveluri până la ultimele, trebuie să adopte metode şi instrumente specifice secolului XXI, pentru dezvoltarea mediului adecvat de învăţare, pentru încurajarea creativităţii, a inovaţiei şi a capacităţii de a gândi dintr-o nouă perspectivă ("out of the box").
b. Elaborarea angajamentului politic.
În prezent, guvernele din toată Europa trebuie să ia măsuri pentru a soluţiona problema decalajului tot mai mare dintre competenţe. Acest lucru necesită un angajament clar şi coerent, la cele mai înalte niveluri politice. Politicile ar trebui să transmită un semnal puternic de sprijin pentru spiritul antreprenorial şi, de asemenea, cadrul strategic în care şcolile şi universităţile pot lucra pentru a pune în aplicare programele şi activităţile în cadrul instituţiilor lor.
c. Dezvoltarea angajamentului instituţional.
Instituţiile de învățământ din Europa trebuie să-şi revizuiască programele pentru a permite dezvoltarea de competenţe adecvate secolului XXI. În acest sens, este necesar angajamentul instituţiilor împreună cu strategii clare şi planuri concrete de acţiune. În prezent, toate discuţiile legate de educaţia antreprenorială rămân simple vorbe, fără a-şi găsi însă aplicabilitatea concretă în plan practic.
d. Pregătirea, dezvoltarea şi motivarea cadrelor didactice.
În Europa, se evidenţiază ca o mare necesitate creşterea numărului educatorilor de antreprenoriat, precum şi dezvoltarea ulterioară a acestora, prin furnizarea de programe adecvate de training, în special în metodele de predare interactivă. Antreprenorii şi celelalte persoane cu experienţă în domeniul antreprenorial ar trebui să aibă acces, să fie încurajaţi şi instruiţi pentru a preda. Pe lângă valorile transmise în cadrul cursurilor, antreprenorii şi cei cu experienţă în domeniul antreprenorial vor intensifica, de asemenea, spiritul antreprenorial în întreaga instituţie şi vor crea şi întări legăturile cu comunitatea locală şi ecosistemul antreprenorial.
Există mai multe modele noi testate în întreaga lume – atât în interiorul, cât şi în afara sistemelor formale de educaţie – care trebuie să fie împărtăşite la nivel mai larg, pentru a furniza abordări noi şi mai eficiente educaţiei antreprenoriale. În plus, trebuie facilitate colaborările, schimburile şi activităţile de cercetare în afara graniţelor.
e. Catalizarea parteneriatelor între părţile implicate.
Antreprenoriatul prosperă în ecosistemele în care toate părţile interesate au un rol cheie. În mod deosebit, educaţia ar trebui să se afle într-o mai mare legătură cu practica, pentru a se asigura că viitoarele aptitudini corespund viitoarelor locuri de muncă.
f. Influenţarea şi evaluarea bunelor practici.
Deşi, în prezent, la nivel european, se evidenţiază un număr considerabil mai mare de programe de educaţie antreprenorială, comparativ cu deceniul trecut, dimensiunea şi diseminarea acestora rămân provocările cheie. În momentul de faţă, tehnologia joacă un rol tot mai important în procesul de învăţământ, atât ca un canal de livrare, cât şi ca instrument de predare. Tehnologia poate contribui la asigurarea accesului la un număr cât mai mare de persoane interesate, inclusiv la cei care nu au avut acces la educaţie antreprenorială, şi, de asemenea, poate sprijini dezvoltarea de programe şi materiale interactive şi relevante la nivel local. Tehnologia pune la dispoziţie mecanismul necesar ce face posibilă ajungerea la economii de scară mai mari, precum şi împărtăşirea pe scară largă a practicilor specifice.
g. Eforturi pentru impact şi rezultate eficiente.
Măsurarea şi evaluarea mai eficiente ale impactului programelor şi al politicilor de educaţie antreprenorială reprezintă o necesitate. Acestea ar trebui să se bazeze pe un set de rezultate definit la scară largă, nu numai pe măsuri limitate, cum ar fi numărul de start-up-uri create. Evaluarea trebuie să depăşească rezultatele pe termen scurt, măsurând impactul acestora pe termen mai lung.
EDUCAŢIA ANTREPRENORIALĂ ŞI DISCIPLINELE CURRICULARE
Între educaţia antreprenorială şi disciplinenele curriculare poate exista o relaţie de interdependenţă. Astfel, competenţele specifice educaţiei antreprenoriale pot fi formate prin intremediul tuturor disciplinelor clasice ale curriculumului şcolar. În felul acesta, fiecare disciplină poate contribui, prin activităţi şi conţinuturi specifice, la formarea personalităţii antreprenoriale. Pe de altă parte, includerea (şi extinderea din perspectiva etapei postmoderne) educaţiei antreprenoriale în curriculumul şcolar poate ajuta la transferul competenţelor către toate disciplinele. Prezentăm, în continuare, câteva discipline şi modul în care acestea pot participa la realizarea finalităţilor educaţiei antreprenoriale:
Comunicare în limba maternă:
• Editarea scrisorilor de afaceri;
• Materialele publicitare;
• Vânzări;
• Prezentările de afaceri;
• Negociere etc.
Matematică:
• Calculul costurilor, investiţiilor şi profitului;
• Stabilirea preţurilor;
• Circuitul banilor;
• Realizarea bugetelor etc;
Limbile străine:
• Formule de adresare în afaceri;
• Interviuri ;
Arte și tehnologii
• Expoziţii pe teme antrprenoriale
• Publicitate, promovare
• Mesaje şi limbaj în publicitate
• Producerea şi vinderea diverselor produse
• Proprietăţi estetice ale diverselor articole
• Obiecte de artizanat
• Designul diverselor obiecte
CUM AȘ PUTEA FACE EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ ÎN ȘCOALĂ ACUM?
- ACCESÂND PROGRAME DEZVOLTATE DE ONG-URI:
Stimularea gândirii antreprenoriale este o prioritate peste tot în lume, constituind un motor al bunăstării oamenilor și comunităților. Mentalitățile se formează de la vârste fragede și prin contribuția mai multor actori. Diverse ONG-uri implementează programe de educație antreprenorială în parteneriat public-privat, implicând instituțiile de învățământ, companiile, cadrele didactice, elevii și familiile în procesul educațional. Astfel putem pregăti elevii pentru viața reală învățându-i cum să lanseze și să administreze business-uri profitabile și cum să creeze locuri de muncă pentru ei și prietenii lor, aducând valoare adăugată în comunitățile în care trăiesc.
Vă oferim, spre exemplu, Programul JA de educație antreprenorială, care oferă un proces complet de învățare: de la traininguri și webinarii gratuite pentru elevi și profesori, la lecții la clasă și proiecte practice de înființare de companii-pilot, perioade de incubare susținute de comunitatea de afaceri, târguri de produse și servicii locale, regionale sau naționale, continuând cu posibilitatea de testare a abilităților însușite și obținerea Certificatului European de abilități antreprenoriale (European Skills Pass).
- PROIECTE EDUCAȚIONALE EXTRACURRICULARE ȘI EXTRAȘCOLARE
- CONCEPEREA UNEI PROGRAME DE OPȚIONAL
Programa pentru Opțional de educație antreprenorială – exemplu:
https:/
- PARTICIPAREA LA CONCURSURI DE PROFIL
Vă propunem o scurtă listă cu concursuri de profil la care puteți participa sau din care vă puteți inspira pentru a organiza activități similare în școlile dumneavoastră:
https:/
https:/
https:/
http:/
- ORGANIZAREA DE TÂRGURI SPECIFICE ( DE MĂRȚISOR, DE PAȘTI, CRĂCIUN)
- JOCURI CU SPECIFIC ANTREPRENORIAL
De ce să înveți prin jocuri?
Pentru că este un mediu controlat și sigur
Poți să faci greșeli și lumea voastră nu se va despărți
Puteți aplica rapid ceea ce ați învățat
Elevii învață prin procesul de joc
Jocurile oferă un context pentru a practica practica
Prin intermediul jocurilor, elevii pot învăța o varietate de abilități importante
În timpul jocurilor, elevii dezvoltă o varietate de conexiuni cu conținutul și pot forma amintiri pozitive
despre învățare
Jocurile iau atenția elevilor și le implică în mod activ
Sunt motivante și provocatoare
Chiar și elevii timizi pot participa in mod activ
Exemplu: • http:/
- PARTENERIATE CU INSTITUȚII FINANCIARE
https:/
Școala de bani este cel mai amplu program de educație financiară din România. În ultimii doi ani, peste 1.000 de angajați ai BCR au devenit, în mod voluntar, profesori de educație financiară și au reușit să ofere astfel de cursuri gratuite către aproximativ 70.000 de români, din care 30.000 de adulți și 40.000 de copii și tineri.
https:/
Să vorbim despre bani şi bănci - Proiect dedicat elevilor din învăţământul preuniversitar în parteneriat cu Banca Națională a României.
CARE SUNT METODELE ȘI PROCEDEELE PRIN CARE POT FORMA COMPETENȚA SPIRIT DE INIȚIATIVĂ ȘI ANTREPRENORIAT LA ELEVII NOȘTRI?
Din punct de vedere metodologic, educaţia antreprenorială implică o serie de elemente specifice:
1. accesul la instituţii/companii din comunitatea locală pentru a putea desfăşura unele ore în afara şcolii;
2. o învăţare centrată pe activităţi şi proiecte ale elevilor;
3. utilizarea lucrului în grup şi a metodelor de învăţare prin cooperare;
4. utilzarea exemplelor, a studiilor de caz şi a poveştilor de succes care pot să-i motiveze pe elevi şi să contribuie la înţelegerea antreprenoriatului;
5. evaluarea va fi axată pe proiectele şi portofoliile elevilor; se va avea în vedere că a fi întreprinzător înseamnă a avea spirit inovator şi nu neapărat a merge pe căile clasice, “bătătorite”.
Lista de metode și procedee poate fi extinsă, depinzând de creativitatea cadrului didactic. Totuși, mai putem adăuga cu titlul de sugestii:
• discuţia şi dezbaterea în grup;
• learning by doing;
• metoda proiectelor;
• problematizarea (rezolvarea de probleme);
• studiul de caz;
• metodele de simulare etc.
În general, putem spune că toate metodele incluse în categoria celor activ-participative, precum şi o serie de metode alternative se pot constitui în modalităţi de formare a competenţelor antreprenoriale la nivelul tuturor disciplinelor şcolare.
În concluzie, dincolo de a învăţa cum să pornească şi să dezvolte o afacere, educaţia antreprenorială va conduce la dezvoltarea abilităților de a recunoaşte oportunităţile care apar în viaţa de zi cu zi, de a le urmări, de a produce idei noi şi de a găsi resursele necesare valorificării acestora, de a gândi critic şi creativ experienţa personală.
BIBLIOGRAFIE:
• Soare, Emanuel - Educaţia antreprenorială. Ultima provocare a şcolii PITEŞTI, 2008
• Educația antreprenorială și rolul PMM-ului în performanța afacerii, NUMĂRUL 4, 19-25 APRILIE 2016 » ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII, PREZENT ȘI VIITOR dr. Doina LEUȘTEAN, expert contabil Târgoviște
• http:/
• https:/
• https:/
• https:/
• http:/
• https:/
Comentarii
Sigur, este binevenită educația antreprenorială, mai ales în ciclul liceal, când se studiază un singur an (a 10-a).
Costina-Florentina Dan acum 1552 zile
Da, ar fi benefic. Dar ce facem dacă introducem materii actuale, dar nu scoatem niciuna din cele vechi? O programă încărcată, alături de un program istovitor, duc la o eșuare sigură a majorității elevilor.
Nicoleta Jora acum 1552 zile
Da, educația antreprenorială ar fi un plus în formarea elevilor pentru o viață activă și de succes.
Cornelia Adela Boariu acum 1552 zile
Mulțumi! Da este foarte necesară educația antreprenorială!
Livia Marilena Gherghel acum 1551 zile
Un material foarte complex, cu multe informatii interesante. Elevii au nevoie de acesta facut asa cum trebuie si cu multe aspecte practice.
Nicoleta-Marilena Militaru acum 1550 zile
Da este foarte necesară educația antreprenorială!
Elena Moncea acum 1544 zile
Alte articole ale autorului
- Comunicarea în sistemul de învățământ din România. Repere teoretice30 mai 20222 comentarii

Ministerul Educaţiei