Utilizare
Cursuri: 0
Publicare RED: 0
Publicare articole în reviste: 0
Servicii AI: 0
Abordarea abandonului școlar în managementul internațional
Studiul analizează amploarea și natura problemei abandonului școlar timpuriu în UE. De asemenea, studiul examinează în detaliu modalitatea prin care ţările încearcă s ă abordeze această problemă și identifică caracteristicile politicilor eficiente, conducând la o serie de recomandări adresate actorilor de la nivel european și naţional pentru perioada viitoare. Studiul se bazează pe cercetările naţionale aprofundate din nouă state membre, precum și pe analiza literaturii de specialitate naţionale și internaţionale.
Cei mai mulţi tineri parcurg cu succes etapele sistemului de învăţământ și își continuă studiile sau profită de oportunităţile de formare ori intră în câmpul muncii. Cu toate acestea, unul din șapte tineri europeni abandonează sistemul de învăţământ fără a deţine competenţele sau calificările considerate în prezent necesare pentru o tranziţie reușită către piaţa muncii și pentru o participare activă în cadrul economiei actuale, bazate pe cunoaștere. Cu alte cuvinte, în prezent aproximativ 6,4 milioane de tineri din Europa unt clasificaţi drept tineri care abandonează școala timpuriu1.
Rata abandonului școlar timpuriu (AST) s-a redus în cele mai multe părţi din Europa. În anul 2000, rata a fost de 17,6 %, urmată de o scădere de 3,2 puncte procentuale; rata AST este, în prezent, de 14,4 %. Până în 2009, opt ţări au atins un nivel de AST mai scăzut decât obiectivul UE de 10 % (Republica Cehă, Lituania, Luxemburg, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia și Finlanda). Ţări precum Luxemburg, Lituania și Cipru au înregistrat reduceri semnificative ale ratei AST între anii 2000 și 2009.
Cu toate acestea, progresul către obiectivul UE a fost mult mai lent decât se anticipase și, într-adevăr, se sperase, în pofida gamei largi de intervenţii puse în aplicare în toată Europa. În câteva ţări (Spania, Malta și Portugalia), unul din trei tineri părăsesc timpuriu sistemul de învăţământ. Rata AST variază între un nivel maxim de aproape 37 % înregistrat în Malta și un nivel minim de doar 4,3 % în Slovacia.
Cauzele tinerilor care abandonează școala provin din medii diverse. Abandonul școlar timpuriu este cauzat, de obicei, de un proces cumulativ de dezangajare, bazat pe motive personale, sociale, economice, geografice, educaţionale sau familiale. Aceste motive pot fi externe sau interne în raport cu procesele și experienţele școlare și, de obicei, sunt foarte specifice individului. În cazul multora, nemulţumirea rezultă dintr-o varietate de motive, cum ar fi hărţuirea, rezultatele școlare slabe, relaţiile nesatisfăcătoare cu profesorii, lipsa motivaţiei sau apartenenţa la „grupuri nepotrivite”, iar, în alte cazuri, tinerii abandonează școala pentru că se confruntă cu probleme personale sau de familie, cum ar fi consumul de substanţe sau lipsa unui adăpost. Cu toate acestea, o parte semnificativă a problemei poate fi atribuită lipsei de susţinere și de consiliere, dezinteresului faţă de educaţie și programele școlare de nivel secundar, care, adesea, nu oferă suficiente opţiuni de cursuri variate, pedagogii alternative, oportunităţi de învăţare experimentale sau empirice ori flexibilitate suficientă.
Cheltuieli AST reprezintă o problemă considerabilă pentru că este un factor contributiv fundamental la excluziunea socială de mai târziu. Analizele viitoarelor nevoi de
competenţe în Europa sugerează faptul că, în viitor, numai 1 din 10 locuri de muncă vor fi la dispoziţia unei persoane care abandonează timpuriu școala. De asemenea, sunt mult maimulte șanse ca tinerii care abandonează timpuriu școala să obţină venituri mai reduse sau să fie șomeri. Educaţia neadecvată poate, de asemenea, să genereze costuri sociale și publice însemnate, sub forma unui venit și a unei creșteri economice reduse, a unor venituri din impozite mai mici și a unor costuri mai ridicate pentru serviciile publice, cum ar fi plăţile pentru serviciile de sănătate, de justiţie penală și de prestaţii sociale.
De fapt, AST are implicaţii financiare enorme, generând costuri sociale și economice majore, atât pentru indivizi, cât și pentru societate, costurile suportate pe întreaga durată de viaţă pentru un tânăr care abandonează timpuriu școala ajungând la 1-2 milioane de euro. Costul unei astfel de excluziuni a fost calculat, de exemplu, în Ţările de Jos, unde costul pe întreaga durată de viaţă a unei persoane care abandonează timpuriu școala este estimat la aproximativ 1,8 milioane de euro. În Finlanda, costul anual pentru un tânăr care abandonează școala timpuriu ajunge la 27 500 de euro, costul pe întreaga durată de viaţă (40 de ani) fiind de peste 1,1 milioane de euro; și se consideră, în general, că acesta reprezintă o subestimare faţă de costul real. În mod si milar, în Irlanda, costul anual pentru stat, sub formă de prestaţii, alături de venitul din impozite pierdut pentru fiecare tânăr de sex masculin care abandonează școala, a fost estimat la 29 300 de euro, chiar înaintea luării în considerare a costurilor asociate serviciilor de sănătate sau de protecţie judiciară4. Un tânăr care își continuă studiile un an în plus poate câștiga un venit suplimentar în viaţă de peste 70 000 de euro.
Prin urmare, o ţară care prezintă niveluri ridicate de AST va depune toate eforturile pentru a menţine niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă și de coeziune socială. Dacă aceste niveluri ridicate de AST se regăsesc în restul Europei, aceasta va avea dificultăţi în a concura pe piaţa globală și se va confrunta cu constrângeri în ceea ce privește atingerea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii – prioritatea strategiei Europa 2021. Ratele ridicate de AST sunt, de asemenea, în detrimentul obiectivului transformării în realitate a învăţării de-a lungul vieţii și reprezintă o pierdere atât de oportunităţi individuale, cât și de potenţial social și economic. Reducerea ratei de abandon școlar timpuriu în Europa cu numai un punct procentual ar asigura economiei europene un plus de aproximativ o jumătate de milion de potenţiali tineri calificaţi angajaţi în fiecare an7.
Prin urmare, nu este surprinzător faptul că AST este considerat drept o prioritate politică majoră, nu numai în Europa, ci în întreaga lume dezvoltată. Acest fapt este deosebit de pertinent, deoarece, spre deosebire de multe alte atribute (cum ar fi caracteristicile personale și cele legate de familie), nivelul de educaţie poate fi influenţat de politicile publice8. Obiectivul final al acestui studiu este de a sugera posibile acţiuni viitoare care ar putea ajuta statele membre în vederea unei funcţionări optime în acest domeniu în viitor.
Un aspect important, metoda de cercetare adoptată pentru acest studiu este diferită de cea a altor studii europene anterioare realizate pe această temă prin faptul că a permis o examinare mai detaliată a unui număr mic de state membre, pe baza unor consultări cu numeroase părţi interesate din respectivele ţări. Sunt incluși aici reprezentanţi ai autorităţilor din domeniul educaţiei, profesori, părinţi, liceeni, precum și specialiști care lucrează cu tinerii care abandonează timpuriu școala, prin intermediul ONG-urilor și al proiectelor axate pe tinerii expuși acestui risc.
Studiul acoperă toate cele 27 de state membre ale UE, dar include o analiză detaliată a nouă state, și anume: Irlanda, Grecia, Spania, Franţa, Lituania, Ţările de Jos, Polonia, Finlanda și Regatul Unit (Anglia).
La abandonul școlar timpuriu diferitele reacţii politice ale ţărilor UE cu privire la abordarea AST sunt fondate pe multe valori și perspective, fiind influenţate de istoria și tradiţiile respectivelor state membre. În plus, fiecare persoană care părăsește timpuriu școala are o poveste unică și se află într-un context specific sau „ecosistem”. Prin urmare, reacţiile la AST trebuie ajustate și adaptate. Din aceste motive, nu există o reacţie unică la AST, în statele membre găsindu-se un caleidoscop de politici, programe, proiecte și abordări.
Aceste abordări sunt complementare și, prin urmare, amândouă sunt necesare:
politicile specifice canalizează sprijinul către cei identificaţi ca fiind expuși în cel mai mare grad, dar pot însemna că unii tineri „scapă prin plasă”. În plus, astfel de abordări nu modifică baza sistemului de învăţământ. Așadar, măsurile generale pot aborda problemele sistemice care contribuie la incidenţa abandonului școlar timpuriu dintr-o ţară.
Cu toate acestea, accentul pe termen lung ar trebui plasat pe intervenţia timpurie
care este necesară pentru a aborda problemele care apar la începutul procesului cumulativ care conduce la AST. Pentru a facilita o intervenţie la momentul oportun, este important ca activităţile să fie identificate, monitorizate și urmărite. Sistemele de avertizare timpurie din cadrul școlii pot contribui la identificarea elevilor care riscă s ă abandoneze școala. Aceste sisteme trebuie să fie accesibile pentru diferite instituţii de învăţământ și alte părţi interesate implicate, și relaţionate cu acestea. Intervenţia timpurie este, de asemenea, importantă pentru că reintegrarea poate deveni treptat mai dificilă, pe măsură
ce perioada de dezangajare se prelungește.
Principalele puncte de tranziţie (învăţământul primar - învăţământul gimnazial,
învăţământul secundar inferior - învăţământul secundar superior) sunt esenţiale pentru potenţialii tineri care abandonează școala timpuriu. Unele măsuri de facilitare a acestor tranziţii includ programe de tutorat sau însoţire, consiliere consolidată asigurată de specialiști și o comunicare mai amplă între profesorii de la diferite școli și niveluri, precum și programe de „bun venit” sau de iniţiere.
Tinerilor care sunt expuși riscului de a abandona școala timpuriu le pot fi puse la dispoziţie alternative la programele școlare tradiţionale. Noile calificări și programe școlare ar trebui totuși să fie respectate de comunitate și să ofere căi de progres viabile. Se pot întreprinde mai multe activităţi pentru a promova valoarea educaţiei din punctul de vedere al oportunităţilor de câștig și al transformării șanselor din viaţa tinerilor care sunt expuși riscului de abandon școlar timpuriu.
Consilierea și orientarea sunt vitale nu numai pentru a asigura că tinerii identifică opţiunile adecvate de continuare a studiilor și găsesc motivaţia și încrederea de a urma astfel de cursuri, ci și pentru a lua deciziile adecvate cu privire la studiile lor (determinând astfel reducerea nivelului de abandon școlar cauzat de alegerea greșită a studiilor). Așadar, tinerii trebuie să primească o consiliere clară, imparţială și constructivă pentru ca aceștia să fie conștienţi și să simtă că deţin controlul asupra parcursului lor educaţional și a evoluţiei carierei. În plus, tinerii care riscă s ă abandoneze școala timpuriu se confruntă adesea cu o serie de aspecte complexe care necesită sprijin din partea unui consilier specializat sau o altă contribuţie profesionistă. Pe lângă contribuţia specialiștilor, familiile și părinţii trebuie, de asemenea, să se implice mai mult în activităţile școlare.
Este important ca profesorii să deţină competenţele necesare pentru a-i angaja și a-i motiva pe toţi elevii cărora le predau. Formarea profesorilor în vederea identificării și a abordării riscurilor de AST, precum și în ceea ce privește utilizarea metodelor moderne de predare, dar și competenţele de gestiune a clasei de elevi și de creare de relaţii, este importantă.
În ansamblu, respondenţii din statele membre consideră c ă lipsesc dovezi care să demonstreze efectul altor activităţi, instrumente și programe la nivelul UE asupra politicilor privind AST în ţara .
În ceea ce privește viitorul, se anticipează c ă obiectivul privind AST, stabilit în
strategia Europa 2020, va contribui la consolidarea continuă a importanţei acestui
aspect și la menţinerea standardului său ridicat. Se estimează c ă solicitarea adresată statelor membre de a-și stabili propriile obiective cu privire la AST și aplicarea semestrului european vor avea un impact pozitiv asupra agendei privind AST. În ultimii ani, o serie de ţări au stabilit, de asemenea, obiective mai ambiţioase.
Recomandări de bază că studiul oferă o privire de ansamblu asupra situaţiei actuale în Europa în ceea ce privește abandonul școlar timpuriu, bazată pe o analiză a politicilor și a măsurilor din toate statele membre ale UE și pe o cercetare mai aprofundată a nouă ţări vizate de studii de caz. Pe baza acestei activităţi, se pot identifica anumite domenii de politică și de acţiune care trebuie consolidate sau în care trebuie să se elimine unele lacune. Acestea sunt expuse în continuare.
Bibliografie:
Smyth, E. și McCoy, S. (2009), Investiţii în educaţie: combaterea dezavantajelor educaţionale, Institutul de cercetare economică și socială, Dublin, 2009. 5 NESSE (2009), :
Lessons from Research for Policy Makers (Lecţii din cercetare pentru factorii de decizie
politică). 6 Comisia Europeană (2011). Document de lucru al serviciilor Comisiei. Document de însoţire pentru propunerea de recomandare a Consiliului privind politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii. [SEC(2011)96], 26 ianuarie 2011. 7 Comisia Europeană (2011), :
O contribuţie esenţială la strategia Europa 2020. Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor. Bruxelles, 31.1.2011 COM(2011) 18 final.
Comentarii
Cu un copil care abandonează școala, societatea va cheltui mult mai mult când acesta va deveni adult.
Ecaterina Carmen Rădulescu acum 1508 zile
Situația abandonului școlar este de actualitate.În zona noastră,avem copii care pleacă cu părinții în străinătate fără acte de transfer sau să-și exprime intenția de viitor,se întorc peste timp îndelungat și nu înțeleg că ai lor copii sunt ieșiți din evidența școlară.Mulțumim pentru material!
Marina Adelina Oancea acum 1507 zile
Mulțumim pentru material!
Mariana Lulache acum 1484 zile
elevii necesită sprijin din partea unui consilier specializat
Mihaela Melinte acum 1419 zile
da, intervenţia timpurie care este necesară
Mihaela Melinte acum 1416 zile
Ministerul Educaţiei