Stop dependenței

STOP DEPENDENȚEI!

STRUCTURA PROGRAMULUI DE FORMARE

1. Denumirea programului de formare: STOP DEPENDENȚEI!
2. Durata: 60 ore
3. Justificarea necesităţii implementării programului de formare
Consumul de droguri este, din nefericire,un fenomen social foarte prezent în societatea zilelor noastre. În toată lumea, realitatea ultimilor ani a evidenţiat şi demonstrat că, doar prin eforturi susţinute ale organismelor cu atribuţii în combatere atraficului şi consumului ilicit de droguri, fenomenul drogurilor poate fi diminuat semnificativ. În ciuda faptului că piaţa mondială a rămas stabilă, eforturile de eradicare a acestui flagel nu se pot relaxa, iar, în acest context, prevenirea şi tratamentul acordat consumatorilor de droguri rămân fundamentale.
Astăzi, în întreaga lume, peste 220 de milioane de oameni sunt dependenţi de droguri. Luând în considerare faptul că o singură persoană dependentă afectează alte cinci persoane, rezultă că una din şase persoane locuitoare ale planetei este afectată de acest necruţător flagel.
În acest context, comunitatea internaţională şi-a concentrat resursele împotriva criminalităţii organizate. Alăturându-se acestor demersuri, Guvernul României şi-a asumat lupta împotriva traficului şi consumului ilicit de droguri ca fiind o prioritate şi a adoptat o abordare coordonată şi multisectorială a acesteia, care s-a concretizat într-o Strategie Naţională Antidrog. Noua Strategie naţională antidrog pentru perioada 2013-2020 este un document programatic care înglobează obiectivele generale şi specifice pe direcţiile de acţiune asumate de toate instituţiile implicate în reducerea amplorii fenomenului drogurilor la nivel naţional. Documentul include o nouă abordare la nivel de politici naţionale în domeniul drogurilor, accentuând importanţa demersurilor evaluative şi analitice şi a colaborării cu mediul profesional şi academic.
Adolescenţii reprezintă cea mai vulnerabilă categorie de vârstă, afectată cel mai profund de acest fenomen. Modificările comportamentale produse de consumul de noi substanţe cu proprietăţi psihoactive sunt diferite, în funcţie de clasa din care fac parte şi acţiunea lor asupra sistemului nervos central, în sensul stimulării, inhibării sau perturbării acestuia.
Datele statistice care oglindesc dimensiunea consumului de droguri în rândul populaţiei generale şi al adolescenţilor, pe baza diferitelor studii realizate de instituţii cu atribuţii în domeniu, dintre care, pentru categoria de vârstă vulnerabilă, a adolescenţilor, se poate remarca faptul că prevalenţa consumului de droguri ilicite în România este redusă, comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, dar tendinţele de consum în ţara noastră sunt în creştere pentru majoritatea drogurilor.
Ca urmare a contactului cu persoanele consumatoare, în majoritate tineri, specialiştii au izolat câteva dintre motivele debutului acestui tip de consum: insuficienta informare, lipsa de supraveghere sau atitudinea permisivă a părinţilor, curiozitatea, dorinţa de a părea mai maturi, anturajul şi teama de a fi izolat, precum şi accesibilitatea substanţelor atât prin ”magazinele de vise”, cât şi prin intermediul internetului.
Cercetările din domeniul prevenirii consumului de droguri, orientate pe înţelegerea legăturii dintre consumul drogurilor şi interacţiunea factorilor de risc familiali, personali şi sociali, subliniază faptul că dezvoltarea modelelor de consum nu este direct proporţională cu acţiunea acestor factori. Factorii de risc reprezintă circumstanţe anterioare debutului consumului de droguri, iar cei de protecţie nu sunt opozabili factorilor cu grad de risc.
Prin intermediul şcolilor şi al unor organizaţii non-guvernamentale, au existat în anii anteriori planuri şi acţiuni de prevenire a consumului de droguri desfăşurate atât în mediul şcolar, cât şi în campanii anti drog.
În ultimii ani, reprezentanţii sistemului educaţional împreună cu reprezentanţi ai centrelor de prevenire şi combatere a consumului de droguri şi a ai altor organisme abilitate, conlucrează pentru a spori calitatea educaţiei privind abilităţile de viaţă ale elevilor.
Cercetători şi practicieni din domeniul prevenirii consumului de droguri au căzut de acord asupra unei liste de caracteristici ce determină eficienţa programelor din şcoli: modele de influenţă socială adecvate, abilităţi de supravieţuire, concentrarea pe norme, angajamentul elevilor de a nu consuma droguri, alături de intervenţia membrilor familiilor.
Actualitatea prezentului program de formare este determinată de faptul că problema consumului de droguri este şi continuă să fie una dintre cele mai grave probleme ale societăţii contemporane cu implicaţii pentru milioane de oameni din toate păturile sociale şi de toate vârstele, cele mai afectate categorii fiind tinerii şi adolescenţii.
Ţinând cont de toate argumentele menţionate mai sus trebuie să acordăm o importanţă din ce în ce mai mare prevenirii primare a consumului de droguri prin educaţia realizată în cadrul şcolii şi totodată să venim în sprijinul cadrelor didactice în sensul pregătirii acestora în ceea ce privete problematica prevenirii consumului de tutun, alcool şi droguri în special în rândul elevilor cu vârste cuprinse între 12 şi 14 ani.
4. Scopul programului
Programul de formare, ”STOP DEPENDENȚEI!, urmărește dezvoltarea competențelor cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar în vederea prevenirii consumului de tutun, alcool şi droguri în rândul adolescenţilor cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani, prin participarea la cursuri de formare şi abilitarea lor în realizarea de campanii, programe şi proiecte de prevenire.
Obiective generale
- Creşterea nivelului de informare al părinţilor şi cadrelor didactice din şcoala selectată cu privire la problemele asociate consumului de droguri
- Prevenirea consumului de tutun, alcool si droguri in randul elevilor din școli si licee
- Cunoașterea cadrului legislativ la nivel național și internațional cu privire la consumul de droguri în rândul adolescenților.
Obiective specifice
- Dezvoltarea stimei de sine și a încrederii în valorile personale, a elevilor din școli și licee;
- Oferirea unor alternative de petrecere a timpului liber pentru elevi, prin care să fie promovat un stil de viaţă sănătos;
- Implicarea profesorilor și elevilor în activităţi de prevenire a consumului de droguri, alcool și tutun.
5. Grup ţintă (destinatari/beneficiari)
Beneficiari direcți:
- cadre didactice debutante, tineri din învățământul preuniveristar;
- 25 cursanți/ grupă;
- numărul estimat de beneficiari formați/ an – 100 (4 grupe/an).

Beneficiari indirecți:
– copii, tineri 14-18 ani, supusi pericolului dependenței de tutun, alcool, droguri; părinții copiilor, tinerilor;

6. Condiţii de admitere
Categoria profesională – cadre didactice debutante în învățământul preuniveristar, cu vârsta 25-27 ani;
Scrisoare de motivare;
Cv-ul profesional;

7. Prezentarea programului (cu menționarea rezultatelor anticipate în termeni de competenţe)
Programul de formare STOP DEPENDENȚEI! Formează o serie de competențe beneficiarilor, conferind caracter aplicativ și sustenabil proiectului.
Competenţele pe care le formează cursanţilor:
a) complementare
Promovarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor în acţiunile întreprinse.
Manifestarea şi adoptarea unor comportamente, atitudini ce pot genera modele de bună practică.
Utilizarea metodei proiectelor în activităţile educaţionale, în scopul formării unor abilităţi de viaţă utile în prevenirea consumului de droguri în rândul adolescenţilor.
b) generale
Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a conceptelor specifice
Aplicarea tehnicilor de cunoaştere a problematicilor socio-educaţionale în consilierea, orientarea/integrarea socio-psiho-pedagogică a elevilor.
Dezvoltarea capacitatii decizionale
Dezvoltarea capacitatii de avea un comportament bazat pe principii si valori
Manifestarea deschiderii faţă de tendinţele novatoare necesare dezvoltării profesionale
c) specifice
Autoevaluarea obiectivă a caracteristicilor personale
Utilizarea conceptelor specifice psihologiei în organizarea demersurilor de autocunoaştere
Utilizarea algoritmului gând-emoţie-comportament în gestionarea unor situaţii problemă
Analiza şi argumentarea rolului pe care grupul îl are în socializarea persoanei
Recunoaşterea şi prevenirea unor situaţii şi comportamente cu potenţial de risc
Familiarizarea cu denumirea, proprietăţile şi consecinţele consumului de droguri.
Promovarea cunoştinţelor corecte privind diferite aspecte ale sănătăţii şi stării de bine a elevului.
Dezvoltarea abilităţilor privind educarea elevilor în spiritul autocunoaşterii şi contruirea unei imagini pozitive despre sine.
Exersarea aplicării unor metode non-formale utile în formarea abilităţilor de viaţă ale elevilor.
Familiarizarea cu surse de informare web. în domeniul prevenirii consumului de droguri în rândul adolescenţilor.
Valorificarea surselor de informare în domeniul prevenirii consumului de droguri în cadrul unor programe şi proiecte adecvate.

8. Structura curriculară (Cursuri, unităţi de învăţare (teme şi conţinuturi), nr. de ore)
Planul de învățământ

Etape Teme Număr total de ore Din care

Teorie Practică Feedback
E1 – T1-Cariera- Definitie,clasificare, descriere. 8 h
(2h curs, 4h practica, 1h evaluare) 1h 1h 1h
T2 – Cunoaștere/autocunoaștere, nevoile cursanților. Abilităţi socio-emoţionale (abilităţi de comunicare şi relaţionare asertivă, recunoaşterea şi exprimarea adecvată a emoţiilor, abilităţi de a face faţă presiunilor grupului).

T3-Consiliere individuală
1h
4h
E2 -
T1- Detalierea cursului 15 h
(4 h curs, 10h practica, 1h evaluare) 1 h 1 h
T2 - Activități practice ,,Cum ne pregătim pentru..?”. Informații și realizarea unui curriculum vitae 1 h 3h
T3 - Informații esențiale despre Interviu. Simularea unui interviu
1 h 3h
T4 –Informații despre realizarea portofoliului personal.
1h 2h
T5 - Abilităţi de luare a deciziilor şi de rezolvare creativă a problemelor. 1h 2h

E3. T1. Informații din partea unor reprezentații ale diferitelor instituții publice ANOFM, Ministerul Muncii, CJRAE) si ONG-uri
9 h
(4 h curs, 4h practica, 1h evaluare)
3h

30min

30 min
T2. Informații - prezentarea- activități practice pe diferite teme:
a) Profesie– ocupația – funcția
b) Profile ocupaționale
c) Explorarea carierei şi a mediului
d) Trasee educaționale şi profesionale
e) Pot fi şi eu un om de afaceri
1h 4h
E4
T1-Informații Vizionarea filmului ,,October Sky” Un film motivational inspirat dupa o poveste reala, October Sky ne aminteste de lupta pe care o dam pentru a ne atinge visurile.

8h
( 3h curs, 4h practica, 1h evaluare) 1h 2h 1h
T2. Dezbatere pe tema filmului vizionat

2h 2h
Evaluare finală T3.Predarea -portofoliu - aplicatiile din timpul cursului(CV ,scrisoare de intentie etc.)
- eseu cu titlul „Ce profesie mi se potriveste?”
Feedback pe baza cursului 4h

Total nr. ore 44h h

9. Calendarul activităţilor
Activitatea de formare în cadrul programului STOP DEPENDENȚEI! Se va derula pe parcursul a 7 zile, câte 8 ore/zi, consecutiv, urmată de evaluarea finală a cursanților, în ziua a opta.

Designul orar zilnic al activităților de formare este următorul:

8.00 – 9.30 – Sesiune de formare – Activitate teoretică/ curs
9.30 – 9.45 – Pauză
9.45 – 11.15 – Sesiune de formare – Aplicații practice
11.15 – 11.30 – Pauză
11.30 – 13.00 – Sesiune de formare - Aplicații practice
13.00 – 14.00 – Pauză de prânz
14.00 – 15.30 – Sesiune de formare - Aplicații practice
15.30 – 15.45 – Pauză
15.45 – 17.15 – Sesiune de formare - Aplicații practice
17.15 – 17.45 – Sesiune de evaluare - evaluarea zilei

10. Metodologia de instruire:
a. Forme de organizare
Cursanții vo fi organizați astfel:
- frontal (în cadrul sesiunilor teoretice);
- pe echipe/ microgrupuri (în cadrul sesiunilor cu caracter aplicativ);
- individual (în cadrul aplicațiilor și al evaluării).

b. Metode şi tehnici
Formatorii vor aplica metode şi tehnici care urmăresc interacţiunea grupului de cursanţi:
- prelegerea, conversaţia, dezbaterea, brainstorming-ul;
- jocul de rol, investigaţia, proiectul, focus grup,studiul de caz, metoda pălăriilor gânditoare;
- ateliere de lucru;

Metoda pălăriilor gânditoare („Thinking hats” – Edward de Bono)
„ Dacă interpretezi rolul unui gânditor, chiar vei deveni unul…” Edward de Bono
Este o tehnică interactivă, de stimulare a creativităţii participanţilor care se bazează pe interpretarea de roluri în funcţie de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roşu, galben, verde, albastru şi negru. Membrii grupului îşi aleg pălăriile şi vor interpreta astfel rolul precis, aşa cum consideră mai bine.
Rolurile se pot inversa, participanţii sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolul pe care îl joacă. Culoarea pălăriei este cea care defineşte rolul. Astfel:
Pălăria albă oferă o privire obiectivă asupra informaţiilor, este neutră, este concentrată pe fapte obiective şi imagini clare, stă sub semnul gândirii obiective.
Pălăria roşie dă frâu liber imaginaţiei şi sentimentelor, oferă o perspectivă emoţională asupra evenimentelor, descătuşează stările afective (supărare, furie).
Pălăria neagră exprimă prudenţa, grija, avertismentul, judecata, oferă o pespectivă întunecoasă, tristă, sumbră asupra situaţiei în discuţie, este perspectiva gândirii negative, pesimiste.
Pălăria galbenă oferă o pespectivă pozitivă şi constructivă asupra situaţiei, culoarea galbenă simbolizănd lumina soarelui, strălucirea, optimismul, este gândirea optimistă, constructivă pe un fundament logic.
Pălăria verde exprimă ideile noi, stimulând gândirea creativă, este verdele proaspăt al ierbii, al vegetaţiei, al abundenţei, este simbolul fertilităţii, al producţiei de idei noi, inovatoare.
Pălăria albastră exprimă controlul procesului de gândire. Albastrul e rece, este culoarea cerului care este deasupra tuturor, atotvăzător şi atotcunoscător. Cel care face parte din această grupă supraveghează şi dirijează bunul mers al activităţii.
Participanţii trebuie să cunoască foarte bine semnificaţia fiecărei culori şi să-şi reprezinte fiecare pălărie, gândind din perspectiva ei. Nu pălăria în sine contează, ci ceea ce semnifică ea, ceea ce induce culoarea fiecăreia. Cele 6 pălării gânditoare pot fi privite în perechi: pălăria albă – pălăria roşie; pălăria neagră – pălăria galbenă; pălăria verde – pălăria albastră.
Expunerea este metoda complexa de comunicare sistematica si continua a cunoștințelor dintr-un anumit domeniu de specialitate prin intermediul limbajului oral imbinat, dupa caz si posibilitati, cu alte „limbaje” cum ar fi cele scrise, demonstrativ-intuitive, audio-vizuale, experimental-aplicative și de investigație, logico-matematice și altele.
Limbajele, in sens larg, reprezinta sisteme specifice de comunicare informationala, cu implicatii practice si de alta natura (afective, estetice etc), exprimate prin mijloace si modalitati diverse, cum sunt: a) verbale - comunicare prin voce (grai), folosind cuvinte, propozitii, fraze etc. cu semnificatii ideatice; b) scrise -comunicare prin sisteme de semne grafice conventionale, folosind cuvinte, propozitii, fraze etc. tot cu semnificatii ideatice ca si cele verbale; c) audiovizuale -comunicare mixta prin sisteme audio, scrise si imagini, care pe langa caracterul informational pot avea caracter afectiv, estetic, verbal, cu implicatii practice (mass media în principal); d) nonverbale - comunicare prin gesturi naturale si conventionale, prin miscari mimice si pantomimice, ideografice, pictografice etc. care prezinta semnificatiile si fenomenul sub un caracter concret, intuitiv, uneori afectiv, estetic etc; e) logico-matematic - comunicare ideatica prin concepte, judecati, rationamente si respectiv, prin formule, algoritmi, modele, ecuatii etc; f) informatice - comunicare prin coduri, prin intermediul calculatorului; g) actionate - comunicare prin actiuni practice- experimente sau experiente, lucrari practice, diverse aplicatii etc. Reusita actului de predare-invatare necesita folosirea in interactiune a diverselor genuri de limbaje, corespunzator continutului ideatic si practic al genurilor de activitati didactice.
Prelegerea este forma de expunere complexa, cu un caracter abstract si un nivel știintific înalt, care ofera posibilitatea comunicarii (prezentarii) unui volum mai mare de informatii intr-o unitate de timp, de obicei doua ore didactice. Ea foloseste indeosebi descrierea si explicatia, imbinata cu diferite modalitati demonstrative-intuitive, Iogico-matematice, specifice predarii fiecarei discipline de invatamant.
Ea poate fi aplicata in liceu, invatamantul tehnico-profesional si cu o pondere sporita in invatamantul superior.
In functie de anumite criterii, cum ar fi perioada de predare, mijloacele si limbajele folosite, specificul disciplinii de specialitate etc, prelegerea poate fi realizata sub diferite tipuri (forme): 1) prelegerea magistrala; 2) prelegerile dialog, dezbatere sau discutie; 3) prelegerile cu demonstratii (ilustratii) vii si aplicatii si 4) alte tipuri de prelegeri.
Conversația euristică este o formă de conversație bazată pe învațarea constienta, folosind dialogul (intrebarile si raspunsurile). Ea a fost denumita socratica, fiind asemanatoare metodei folosite de filosoful grec Socrate (469-399 i.Hr.), cunoscuta si sub denumirea de maieutica (cuvant de provenienta greaca, care inseamna mosire, nastere). Socrate a folosit dialogul euristic ca un proces de descoperire, de creatie, de „nastere" a cunostintelor. Metoda euristica ofera posibilitatea elevului de a descoperi si a intelege singur cunostintele ce trebuie sa le invete si apoi de a le reproduce intr-o forma libera, personala, desigur respectand adevarul stiintific. Este o forma de conversatie ce da invatarii un caracter activ-participativ, antrenand si dezvoltand capacitatile intelectuale si profesionale. Este forma de conversatie care a dovedit viabilitate, mentinandu-se si in metodologia didactica actuala, desigur cu imbunatatirile corespunzatoare determinate de exigentele invatamantului contemporan.
Brainstormingul este una din cele mai răspândite metode în formarea elevilor în educaţie, în stimularea creativităţii, în domeniul afacerilor, al publicităţii, etc. Etimologic, brainstorming provine din engleză, din cuvintele „brain”= creier şi „storm”= furtună, plus desinenţa „-ing” specifică limbii engleze, ceea ce înseamnă „furtună în creier”- efervescenţă,o stare de intensă activitate imaginativă, un asalt de idei. Este „ metoda inteligenţei în asalt.”
Un principiu al brainstormingului este :cantitatea generează calitatea.Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare. (Osborne, 1959). Prin folosirea acestei metode se provoacă şi se solicită participarea activă a elevilor, se dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii în ceea ce priveşte alegerea soluţiilor optime şi se exersează atitudinea creativă şi exprimarea personalităţii.
De asemenea, utilizarea brainstormingului optimizează dezvoltarea relaţiilor interpersonale – constatăm că persoanele din jur pot fi bune, valoroase, importante. Identificarea soluţiilor pentru o problemă dată este un alt obiectiv al brainstormingului.
Studiul de caz este o analiză amănunțită a unei persoane sau a unui grup, în mod special ca model al unui fenomen medical, pishologic sau social.
Din punct de vedere managerial, studiul de caz este o analiza detaliata si intensiva a unei entitati sau a unei structuri componenta a unei entitati economice, realizata in vederea determinarii factorilor care stau la baza succesului sau a insuccesului sau.
Un studiu de caz demonstreaza, modul in care problema a fost identificata, care dintre solutii a fost aleasa si evidentiaza rezultatul final, pentru un domeniu anume.
In general, un studiu de caz este structurat pe maximum 3 pagini normale, fara exces de continut grafic. Exagerarea conduce spre interpretarea studiului ca reclama fortata, astfel incat se opteaza pentru o forma moderata de prezentare a continutului.
Ca forma si continut, un studiu de caz se imparte in 3 mari sectiuni, denumite in functie subiect si de domeniul de activitate:
-Provocare / problema / ipoteza
-Abordare / solutie / implementare
-Beneficiu / rezultat / finalizare
Studiul de caz se focalizeaza pe o singura problema, centrat pe prezentarea solutiei oferite sau pe avantajul produsului in discutie. Devierea de la subiect duce la pierderea interesului cititorului.
Un titlu bun creste interesul cititorilor. Avantajul unui serviciu sau produs trebuie evidentiat de la inceput, titlul urmand sa fie sustinut prin argumente in cadrul studiului de caz.
Mentine atentia celui care citeste studiul de caz prin accentuarea explicatiilor in rezolvarea problemei, prin termeni masurabili si cuantificabili. Sustine materialul prin date statistice, grafice sau tabele, in functie de caz. Argumenteaza avantajul recuperarii investitiei in serviciul sau produsul oferit in cifre de crestere.
Un studiu de caz iese in evidenta prin limbajul folosit. Recomandarea noastra este de a evita termenii mult prea tehnici si incarcarea textului.
Ca sursa de documentare, aveti puse la dispozitie de catre companii diverse materiale orientative, dar este permisa si folosirea altor mijloace de informare.
Jocul de rol este o sesiune de formare în care facilitatorul, poate ajutat de unul sau doi asistenţi, stabileşte un scenariu în care participanţilor le sunt atribuite diferite roluri şi în care aceste roluri se regăsesc în situaţiile care vor fi întâlnite de participanţi în munca de pe teren.Jocul oferă participanţilor la formare oportunitatea de a juca diferite roluri alese pentru a reprezenta roluri efective întâlnite în situaţia de pe teren.Un rezultat important este că participanţii la training au oportunitatea de a vedea situaţia de pe teren din alte perspective decât acelea pe care le-ar avea în realitate. Această oportunitate are ca rezultat o mai mare sensibilitate faţă de experienţele altor persoane în situaţia de pe teren.Sesiunea de follow up care urmează jocului oferă participanţilor oportunitatea de a analiza o parte din dinamica socială care s-a desfăşurat. Această obiectivitate este accesibilă atât celor care îşi asumă roluri într-o sesiune de joc de rol, cât şi celor care sunt observatori ai sesiunii de joc de rol.Există trei etape ale unei sesiuni standard de joc de rol: (1) pregătirea, (2) jocul, (3) discuţia.
c. Mijloace
Mijloace guttenberg – cărți, broșuri, reviste de specialitate;
Mijloace audio –video;
Mijloce informatice – computer, videoproiector, tabla Smart;

11. Metodologia de evaluare şi condiţii de certificare
Sistemul de evaluare a performanţelor în activităţile propuse de proiect va fi, şi el, unul care să faciliteze, implicarea deplină în sarcini, avand rolul de a evidenţia atât calitatea cât şi intensitatea implicării participantilor în activităţile proiectului. Progresul în edificarea competenţelor şi deprinderilor înainte menţionate va fi măsurat în sistemul “pre”-“post” pentru a avea o evaluare obiectivă a eficienţei generale a activităţilor cuprinse în proiect.
Evaluarea va presupune:
➢ Autoevaluarea
➢ Portofoliul
➢ Proiectele individuale si de grup
➢ Grila de observaţie
1. Evaluarea curentă:
Continuă: jurnalul zilnic (aprecierea reacţiei şi participării la diverse activităţi, dezbateri, prezentări, exerciţii de grup, joc de rol) autoevaluarea, interevaluarea.
Sumativă: portofoliul cu lucrări elaborate pe parcursul stagiului de formare
2. Evaluarea finală se va realiza prin susţinerea în şedinţă publică a unui proiect din portofoliul cursantului, şi va urmări determinarea gradului în care persoana evaluată este capabilă să îndeplinească toate competenţele vizate prin programul de formare.
Conţinutul portofoliului:
- minimum 3 lucrări aplicative, realizate pe parcursul derularii celor doua module;
- alte materiale care sa reflecte experienta câştigată în timpul programului de formare- opţional.
Certificarea competentelor se va face prin CERTIFICAT, însoțit de fișa competențelor.

12. Resursele alocate:
- Resurse umane
Echipa managerială – 1 reprezentatnt legal al ONG-ului care furnizează programul de formare;
- 1 responsabil de program de formare (coordonator al activităților de formare);
Echipa de formatori - 6 formatori – cu specializare în domeniul programului de formare, formatori certificați;
Echipa administrativă – 1 secretar de curs (gestionează documentația specifică), 1 informatician (responsabil cu mijloacele de învățământ).
- Resurse financiare
- Costuri privind plata chiriei pentru locația formării;
- Costuri prvind plata formatorilor;
- Costuri privind achiziționarea tipizatelor;
- Costuri privind achitarea taxei de acreditare;
- Resurse materiale
- Spațiul destinat formării conform standardelor legislative în vigoare;
- Echipamente destinate activității de formare: computer, videoproiector, conexiune la internet, xerox, fleepchart, suporturi de curs, CD-uri etc.

13. Resurse bibliografice

- Brown, D. & Brooks, L. (1991). Career Conseling Technique, Allyn and Bacon (a division fo Simon & Schuster, Inc.)
- Honore, M. H., (1990) TOWARD TOMORROW: CAREER EDUCATION FOR THE
- SECONDARY SCHOOL. Guidance & Counselling, 6 (1)
- Ordinul nr. 3064/18,01,200 privind orientarea scolară si profesională în învăţământul din România, se poate găsi la www.edu.ro/bul003.htm
- Panta, D. (1999). Career Guidance in the Greek Secondary Schools. Educational &Vocational Ghidance, 63.
- www.stopfumatul.ro
- Adrian Neculau, „Cunoaste-te pe tine însuţi”, ed Polirom, Iasi, 2003
- Francoise Leleord, Christophe Andre, „Cum să ne purtăm cu personalităţile dificile”, ed.Trei, Buburesti, 1996
- Emil Verza, „Psihologia vârstelor”, ed.Hyperion, Bucuresti, 1993
- Erickson, E., Identity and the life cycle, Norton, New York, 1988.
- 2. Iluţ, P., Sinele şi cunoaşterea lui. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom‚ Iaşi‚ 2001.
- 3. Marcia, J. E., Development and validation of ego-identity status, 1966.
- 4. Maslow, A., Motivation and Personality, New York, 1970.
- 5. Osterrieth, P., Copilul şi familia, EDP, Bucureşti, 1973.
- 6. Petcu, M., Delincvenţa. Repere psihosociale, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1999.
- http://www.ana.gov.ro/legislatie_interna.php
- 1.Boroi A., Neagu N., Radu-Sultănescu V. Infracţiuni prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.- Bucureşti: Ed. Rosetti, 2001, p. 85.
- 2.Monitorul Oficial, nr. 11 din 21.02.2003.
- 3. www.uniunea europeana.ro/programe
- 4. Oficiul European de Poliţie// www.uniuneaeuropeana.ro/europol.htm
- 5. Sandu F. Stop drogurilor.- Bucureşti: Ed. Sylvi, 2002, p. 191.
- 6. Pele Gh., Hurdubaie I., Interpolul şi criminalitatea internaţională.- Bucureşti: Ed. Ministerului de Interne, 1983, pp. 119-163.
- .Ordinul nr. 2629/2001, privind Organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri//Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 581 din 17/09/2001.
- Stanciu V. V. ş. a. Combaterea traficului ilicit şi a contrabandei vamale cu droguri de către autoritatea vamală.- Bucureşti: Ed. Ministerului de Interne, 2002, p. 7.