Consilierea educațională a copiilor supradotați

abordări teoretice

Mihaela IonescuGradinita Nr. 277 Steluta (București)13 mar. 2021

Supradotarea = expresia manifestării personalităţii integrale a unui individ, concretizată în performanţe ridicate în activitate, creativitate în rezolvarea problemelor, talent în anumite domenii.
Persoanele supradotate sunt acele persoane care:
-dispun de o inteligenţă superioară mediei populaţiei
-au abilităţi şi capacităţi cognitive şi metacognitive superioare (atât sub aspect cantitativ, cât şi sub aspect calitativ) care fac posibile procesarea rapidă şi eficientă a informaţiilor, utilizarea lor adecvată în situaţii diverse, adaptabilitatea crescută la solicitări. Astfel de abilităţi sunt evidenţiate la o vârstă timpurie (cca 5 ani).
-demonstrează perspicacitate (insight) în înţelegerea problemelor şi capacitate creativă în rezolvarea acestora;
-au o motivaţie intrinsecă pentru învăţare (manifestă curiozitate, dorinţa de a şti, interes pentru anumite domenii)
-dovedesc spontaneitate (naturaleţe) şi talent în anumite domenii
-obţin performanţe ridicate şi au un randament crescut în activitate
     Consilierea copiilor supradotati vizeaza, in primul rand, acordarea unui sprijin si a unei intelegeri particulare in plan afectiv dar si o instrumentare cu metodele si tehnicile de munca intelectuala, in plan cognitiv. Consilierea supradotatilor se centreaza pe dezvoltarea si armonizarea personalitatii copilului cu potential inalt, precum si pe modalitatile de punere in valoare a performantelor acestuia.
Obiectivele consilierii educaționale ale supradotaților sunt de fapt problemele cu care se confruntă aceștia:
-conceptul de sine (self-concept)
-supraexcibilitatea psihică
-dezvoltarea emoţională şi adaptarea
-subrealizarea şcolară şi/ sau profesională
-perfecţionismul şi „povara” propriei dotări intelectuale
       Orice copil supradotat identificat de părinţi sau de şcoală trebuie să beneficieze de programe educaţionale care să le favorizeze dezvoltarea potenţialului nativ, astfel încât să acceadă la performanţe, care să fie convertite în final în competenţe cu impact social. Complexitatea personalităţii supradotaţilor determină o gândire serioasă în privinţa elaborării şi implementării programelor instructiv-educative. Copiii supradotaţi dezvoltă capacităţi de învăţare diferite de a celorlalţi copii, bazate pe modele de gândire specifice.
     Profesorilor care lucrează cu copii supradotaţi necesită pregătirea specială şi trebuie să îşi dezvolte stiluri de predare adecvate şi necomune educaţiei de masă.
    Copiii supradotaţi se remarcă prin atitudini, dispoziţii şi obiceiuri ce valorifică mintea deschisă, obiectivitatea şi imparţialitatea. Ei practică în mod obişnuit metacogniţia, analizându-şi propriul proces de gândire. Antrenamentul intelectual ce trebuie să stea la baza oricărei activităţi/lecţii necesită planificarea, rezolvarea de probleme, decizia strategică, recomandarea de metodologii, comunicarea şi utilizarea experienţei altora în mod critic. Direcţionarea învăţării trebuie să se realizeze pe baza analizei optimului educaţional şi planificarea pentru viitor a acestuia. Copiii supradotaţi sunt conduşi de o curiozitate aparte, ei sunt avizi de a înţelege cum funcţionează întreg universul, fiind capabili să îşi imagineze îmbunătăţiri sau reformări, să producă valori utile din punct de vedere social. De aceea, programele educaţionale pentru supradotaţi trebuie să răspundă unor cerinţe educative care să se plieze pe caracteristicile specifice ale gândirii lor.
   Educaţia copiilor supradotaţi presupune programe educative speciale, uneori clase speciale, ore suplimentare, profesori special pregătiţi pentru a lucra cu supradotaţii şi alte implicaţii de ordin economico-financiar. Toate aceste implicaţii necesare educării copiilor supradotaţi se justifică din punct de vedere social, prin aportul pe care aceşti copii îl vor avea în viitor asupra societăţii, şi atunci putem afirma cu certitudine că beneficiari vor fi, în egală măsură, individul care valorifică de oferta socială, dar şi societatea , astfel încât ar trebui să se insiste pe crearea unor condiţii speciale pentru asigurarea dezvoltării acestor copii excepţionali la nivelul maximei lor potenţialităţi. Cercetătorii şi practica au demonstrat că programele şcolare obişnuite şi şcoala de masă nu asigură maximizarea potenţialului individual al supradotaţilor, ei trebuie încurajaţi şi sprijiniţi printr-o instruire specializată şi diferenţiată.
     În procesul de educare a copiilor supradotaţi ar trebui să se utilizeze un curriculum diferit de cel oferit de programă, adaptat nivelului superior de receptivitate al acestor copii, îmbogăţit pe domeniile de interes ale acestora şi diferenţiat, astfel încât, să satisfacă nevoia de cunoaştere a supradotaţilor. O metodă cu rezultate excelente ar fi atunci când copilul supradotat se află sub umbrela educativă a unui mentor, este ajutat şi consiliat în a-şi urma vocaţia. Astfel, copilul supradotat beneficiază de programele de îmbunătăţire a performanţelor personale prin lecţii suplimentare, individualizate şi prin extinderea zonelor de studiu specifice sub supravegherea şi monitorizarea unei persoane cu competenţă în domeniul de interes.
       De multe ori, copiii supradotaţi nu se remarcă prin nimic care să-i diferenţieze ca atare în şcoală, dimpotrivă rezultatele lor şcolare pot fi mediocre. Supradotarea există, dar nu se manifestă vizibil întotdeauna, nu este „transparentă”. De asemenea, supradotarea nu se manifestă întotdeauna din primii ani de şcoală, ea se poate dezvolta printr-o educaţie specializată, prin cultivarea intereselor cognitive şi a aptitudinilor speciale. De cele mai multe ori, supradotaţii se regăsesc printre elevii cu rezultate medii, de aceea şcoala, profesorii au datoria de a facilita şi de a construi un mediu de învăţare prin care supradotaţii să fie stimulaţi să îşi releve şi dezvolte aptitudinile, talentele, dotările. Stimularea cognitivă şi sprijinul afectiv-emoţional al copiilor cu potenţial intelectual şi aptitudinal înalt ar trebui să se realizează în clasă, acest aspect, însă, necesită alte tipuri de organizare şcolară şi alte modalităţi de implementare a curriculum-ului şcolar.   Centrele de instruire specială sunt deosebit de utile prin strategiile lor de instruire specifice educaţiei copiilor supradotaţi şi talentaţi. Aceste centre cuprind o reţea de specializări pe domenii ştiinţifice, şcoli de artă, ce sunt orientate către performanţă. Ele constituie centre pilot ce selectează elevii din reţeaua generală de învăţământ, prin metodologii speciale utilizate pentru identificarea copiilor supradotaţi şi talentaţi şi aplică strategii de educare specifice profilurilor de activitate a acestor centre.
       Traseul educării supradotaţilor prin organizarea unei instruiri diferenţiate şi personalizate se impune de la sine. Educatorul, învăţătorul, profesorul este cel care va realiza o proiectare a parcursului educativ-instructiv al copilului supradotat urmărind respectarea următorilor parametri:
- particularităţile individuale şi de vârstă ale copiilor supradotaţi;
- domeniile de interes ale copilului supradotat;
- domeniile spre care se manifestă aptitudinile sau talentul copilului;
- consilierea permanentă a copilului supradotat;
- menţinerea unei relaţii permanente cu familia.
Respectarea acestor cerinţe minime asigură:
- dezvoltarea individuală (copiii/elevii îşi însuşesc concepte, noţiuni, îşi formează judecăţi, şi-şi dezvoltă abilităţile necesare pentru o învăţare permanentă);
- participarea la activităţi de îmbogăţire a cunoştinţelor (copiii/elevii explorează zone extra-curriculare, conştientizând existenţa numeroaselor surse de informare pe care le pot utiliza în diferite situaţii);
- studiul în profunzime (copiii/elevii au ocazia de a urmări o temă care-i interesează, o perioadă mai îndelungată în timp, necesară investigaţiilor şi cercetărilor proprii, precum şi pentru finalizarea lucrării).
     În concluzie, putem afirma că atunci când şcolarii supradotaţi beneficiază de condiţii educative specializate pe domeniul lor aptitudinal şi sunt îndrumaţi îndeaproape de profesori dedicaţi, aceştia îşi dezvoltă optim capacităţile performanţiale până la nivel de excelenţă.

Este foarte necesară o astfel de intervenție.

Mihaela Manea acum 2028 zile

Ministerul Educaţiei

Mihaela Ionescu

Consilierea educațională a copiilor supradotați

Comentarii

Grațiela Vișan

Costina-Florentina Dan

Liliana Pricopi

Mariana Lulache

Mihaela Manea

Termeni şi condiţii de utilizare a serviciilor platformei iTeach