Abordări ale activităților de instruire, în contextul reformei curriculare

Reforma curriculară adoptată în 2017 a marcat trecerea de la curriculumul bazat pe conținuturi la cel bazat pe competențe. Aceasta reprezintă o necesitate în contextul dezvoltării accentuate a tehnologiei, și a societății în general. Dinamica schimbărilor impune o mare flexibilitate, adaptabilitate și creativitate a absolvenților care se angajează în câmpul muncii. Trebuie să dea dovadă de gândire critică, de capacitatea de a lua decizii și de a-și asuma decizii. Această schimbare de abordare trebuie înțeleasă la nivelul cadrelor didactice, pentru a implementa cu succes noile programe. Etapele proiectării didactice trebuie să reflecte centrarea pe competențe a întregului act educațional.
În articol, se propune o activitate de învățare la matematică și succesiunea etapelor proiectării în varianta tradițională și în varianta modernă.

Odată cu apariția noului curriculum pentru ciclul gimnazial, în anul 2017, s-a propus o schimbare fundamentală în abordarea demersului didactic: trecerea de la curriculumul bazat pe conținuturi la cel bazat pe competențe. Necesitatea acestei schimbări derivă din evoluția la nivel global a tehnologiei, a economiei, a societății. Scopul instruirii nu (mai) este acela de a facilita doar acumularea de informații, lucru pe care în era internetului, îl poate realiza oricine printr-o simplă căutare. Scopul este acela ca, la finalul unui ciclu de învățare, absolventul să dețină competențele necesare care sa-i permită continuarea parcursului școlar/ profesional în condiții optime. Cunoștințele sunt necesare, dar nu asigură prin ele însele capacitatea de utilizare a lor în diferite contexte. Pentru aceasta este nevoie de mai mult, și anume de competențe, corelate cu profilul de formare al absolventului.

În epoca industrializării, piața muncii avea nevoie de lucrători care să execute munci de rutină, repetitive, în limitele unor sarcini de serviciu restrânse. Nu era neapărat nevoie de persoane adaptabile, cu inițiativă, cu gândire critică, ci mai mult de executanți. Dezvoltarea extraordinară a tehnologiei și evoluțiile de pe piața muncii au impus schimbarea viziunii despre rolul și finalitatea educației. Pentru a avea succes în carieră, un absolvent trebuie să dovedească pricepere, să dețină cunoștințe solide, să posede abilități, capacitate de adaptare la contexte diferite, să aibă curajul de a lua decizii, să manifeste creativitate și ingeniozitate, etc.

În acest context, dezvoltarea de competențe este esențială. Mai mult, nu se mai vorbește doar de competențe în cadrul unei singure discipline, ci chiar de competențe transcurriculare. Având în vedere aceste deziderate, este foarte important ca fiecare cadru didactic să înțeleagă în primul rând în ce constă diferența de abordare și în al doilea rând, cum se realizează practic un demers didactic adecvat.

Simplificând lucrurile, am putea spune că în cazul curriculumului bazat pe conținuturi, accentul cădea pe proiectarea activităților de învățare pornind de la conținuturile care urmau a fi acoperite. Un curriculum bazat pe competențe, nu presupune renunțarea la conținuturile obligatorii dar aduce în prim plan competențele. Proiectarea activităților didactice se face pornind de la competențele care se doresc a fi create sau dezvoltate prin predarea unui conținut. Asta obligă la o gândire mai riguroasă a strategiilor de predare, a metodelor și a mijloacelor care vor fi utilizate.

Să luăm, de exemplu, o activitate de învățare la clasa a 7-a, disciplina Matematică, tema Teorema lui Pitagora. Etapele proiectării ar consta în:

1. Varianta tradițională

– Ce conținuturi vor fi predate?
Enunțul teoremei, demonstrația, probleme de rezolvare a triunghiului dreptunghic;
– Care sunt activitățile de învățare?
Elevii scriu enunțul și demonstrația în caiet, rezolvă independent sau în grup,
probleme în care se aplică teorema lui Pitagora;
– Care sunt resursele necesare?
Se determină resursele materiale, de timp necesare;
– Ce competențe vor fi dezvoltate în urma parcurgerii lecției?
Recunoașterea elementelor unui triunghi dreptunghic;
Aplicarea Teoremei lui Pitagora, pentru a calcula elementele unui triunghi dreptunghic;
Analiza unei situații care necesită folosirea teoremei lui Pitagora;
– Ce metode vor fi utilizate?
Explicația, exercițiul, munca în grup, munca independentă;
– Cum se va face evaluarea?
Prin observare directă și prin verificarea fișelor de lucru.

2. Varianta modernă

– Ce competențe se doresc a fi dezvoltate?
Recunoașterea elementelor unui triunghi dreptunghic;
Aplicarea Teoremei lui Pitagora, pentru a calcula elementele unui triunghi dreptunghic;
Analiza unei situații care necesită folosirea teoremei lui Pitagora;
Comunicare coerentă în prezentarea unui conținut;
Utilizarea aplicației … pentru rezolvarea de probleme cu teorema lui Pitagora;
Colaborarea în grup pentru rezolvarea problemelor;
– Ce conținuturi vor fi predate?
Enunțul teoremei, demonstrația, probleme de rezolvare a triunghiului dreptunghic,
inclusiv probleme practice;
– Care sunt activitățile de învățare?
Elevii pregătesc în prealabil, și prezintă în cadrul orei, prezentări cu referiri la biografia lui Pitagora;
Profesorul prezintă un material video, despre teoremă apoi face demonstrația;
Elevii rezolvă probleme cu ajutorul aplicației …
– Care sunt resursele necesare?
Se analizează resursele necesare;
– Ce metode vor fi utilizate?
Munca în grup, munca independentă, explicația, problematizarea;
– Cum se va face evaluarea?
Prin observare directă, prin aprecieri verbale, Turul Galeriei, cu ajutorul aplicației utilizate la crearea testului.

Se observă că, în varianta modernă, elevii dobândesc și competențe specifice altor discipline.

Prin adoptarea curriculumului bazat pe competențe, se creează premisele necesare pentru a realiza un act educațional superior calitativ, orientat înspre satisfacerea nevoilor elevilor, și care să le asigure un parcurs școlar și profesional optim.

Bibliografie
Suport de curs Modulul II – Aplicarea noului Curriculum național pentru învățământul gimnazial. Disciplina de studiu Matematică – curs CRED.
Programa școlară pentru disciplina Matematică, clasele a V-a – a VIII-a, 2017.