Inteligența artificială în educație. Evaluarea școlară. Petrică, doamna Preda și detectorul de IA

Petrică a stat aseară până aproape de miezul nopții la eseul despre Unirea Principatelor. De data aceasta, l-a scris singur. A început de trei ori, a construit, a căutat în manual o dată pe care o uitase, a revizuit, a renunțat la câteva paragrafe întregi care nu-i mai plăceau și a refăcut încheierea de câteva ori înainte să-l încarce pe platforma clasei. Nu a ieșit un text strălucit, recunoaște, dar este al lui, cu frazele puțin prea lungi și cu o comparație pe care o auzise, cu o săptămână înainte, la ora de română.
Doamna Preda îl citește luni dimineață, în cancelarie, între două ore. De câteva luni, aproape fără să-și dea seama, și-a format un obicei: textele care i se par prea curgătoare, prea bine scrise, le trece printr-un detector online, ca să fie liniștită. Rezultatul apare în câteva secunde, pe fond roșu: „87% generat de IA”.
Este un număr precis, convingător. Doamna Preda se uită la el, apoi la text, apoi din nou la număr. Îl cunoaște pe Petrică. Știe că în septembrie predase un eseu luat de-a gata și mai știe că, de atunci, băiatul și-a făcut un obicei din a-și scrie propriile idei și nelămuriri pe o fișă înainte de a deschide orice asistent IA. Pe de altă parte, 87 nu e un procent mic, iar în spatele lui stă o tehnologie pe care ea nu o cunoaște.

Articol integral →

Inteligența artificială la proba audiției muzicale

O explicație generată de inteligența artificială (IA) poate părea convingătoare înainte să verificăm dacă descrie muzica pe care o ascultăm. Ora de educație muzicală oferă un prilej de a exersa această verificare: elevul revine la înregistrare, caută un indiciu și decide cât poate susține prin el. Propun un demers pentru clasa a VII-a, construit în jurul resurselor Radio România Muzical și al unei întrebări accesibile oricărui profesor: pe ce se sprijină răspunsul elevului? Activitatea este prezentată ca propunere didactică, fără rezultate experimentale atribuite unei clase.

Articol integral →

Inteligența artificială în educație – de la experiența Erasmus+ la aplicații practice la clasă

Participarea la mobilitățile Erasmus+ reprezintă pentru cadrele didactice nu doar o oportunitate de formare profesională, ci și un context valoros de descoperire a unor noi perspective asupra educației. În perioada 20–25 aprilie 2026, am participat, la Lisabona, la cursul de formare „AI in Education”, organizat de European Exchange, în cadrul unei mobilități Erasmus+. Formarea a avut ca temă principală utilizarea inteligenței artificiale în educație și a oferit atât repere teoretice privind evoluția și funcționarea acesteia, cât mai ales exemple concrete de instrumente și aplicații care pot fi integrate în activitatea didactică.

Articol integral →

De la formare la transformare. Efectul de undă al experienței europene Erasmus+ asupra școlii secolului XXI

Formarea europeană a cadrelor didactice a avut, în ultimii ani, o influență determinantă asupra conturării specificului educațional al instituției noastre, generând o calibrare semnificativă a practicilor, priorităților și perspectivelor de dezvoltare în raport cu direcțiile europene actuale ale educației. Acest proces a fost susținut în mod consecvent prin Acreditarea Erasmus+ în domeniul Educației Școlare, cod 2020-1-RO01-KA120-SCH-095302, care a facilitat accesul constant al profesorilor la contexte europene de formare, colaborare și schimb de bune practici. Astăzi, experiența acumulată se reflectă în profilul unei instituții moderne și dinamice, în diversitatea și actualitatea ofertei educaționale și, mai ales, în deschiderea constantă către cele mai recente tendințe, metode și abordări promovate la nivel european.
Relevanța participării noastre la proiectele europene nu este confirmată doar de amploarea și continuitatea implicării, ci și de rezultatele obținute, care validează calitatea demersurilor inițiate și capacitatea instituției de a transforma oportunitățile europene în practici educaționale sustenabile, cu impact real asupra procesului de predare–învățare și asupra întregii comunități școlare.

Articol integral →

Evaluarea stării de bine, nivelului de stres și oboselii profesionale în rândul cadrelor didactice (Studiu)

Lucrarea prezintă rezultatele unui studiu de specialitate privind starea de bine, nivelul de stres și oboseala profesională în rândul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar. Datele au fost culese printr-un chestionar structurat, aplicat prin Google Forms, cu 22 de itemi cuantificabili și deschiși. Au răspuns 61–62 de cadre didactice, în majoritate femei, cu vechime de peste 20 de ani în sistem. Rezultatele indică o discrepanță între resursele vocaționale și relaționale ale profesorilor, în special relațiile pozitive cu elevii, și presiunea generată de problemele administrative, de termene și de volumul de muncă. Articolul reliefează, de asemenea, creșterea percepută a oboselii în ultimii ani și dificultatea detașării de problemele profesionale în timpul liber. Sunt prezentate și măsurile propuse de respondenți: reducerea birocrației, echilibrarea normei didactice, suport specializat pentru gestionarea colectivelor de elevi și recunoaștere instituțională. Studiul oferă un punct de plecare pentru strategii de sprijin la nivelul școlii, cu implicații pentru calitatea predării și a învățării.

Articol integral →

Strategii interactive pentru motivarea elevilor la matematică: între teorie și practică

Este oare meseria de dascăl o meserie ca oricare alta? Așa cum spune Vasile Marcu: „Profesia de dascăl este una din cele mai nobile, mai frumoase și mai umane profesii”. Scopul acestui articol este de a evidenția rolul profesorului în stimularea motivației elevilor și propunerea unor repere teoretice și a unor strategii interactive care pot contribui la creșterea interesului față de învățare.

Articol integral →

Lectura refuzată și laboratorul de literație: strategii de depășire a blocajelor de receptare la gimnaziu. O analiză a 36 de ore de activitate documentată în spațiul CDI

Articolul analizează experiența documentată pe parcursul a 36 de ore de activitate remedială și non-formală desfășurată în spațiul bibliotecii școlare/CDI cu grupe de elevi din clasele V–VII aflați în risc de abandon școlar. Lucrarea chestionează mitul conform căruia fluiditatea sau viteza de citire reprezintă unicul criteriu de succes în literație, demonstrând că adevărata barieră rezidă în blocajele de înțelegere inferențială și în anxietatea față de evaluare. Sunt prezentate date calitative privind impactul tehnicilor de lectură ghidată (Studiu de caz: „Cartea fără copertă”) și utilizarea designului modular al spațiului în deblocarea interesului pentru lectură.

Articol integral →

Despre litera standardului de evaluare și duhul orei de română

După mai bine de un sfert de secol petrecut în fața tablei, printre caiete dictando, priviri curioase sau rătăcite de adolescenți și reforme curriculare succesive, înveți să privești orice nouă directivă cu o doză sănătoasă de prudență metodică. Am văzut taxonomii venind și plecând, grile descriptive transformate peste noapte în formulare bifate mecanic și concepte pedagogice generoase sufocate sub povara dosarelor.
Apariția recentă a Standardelor Naționale de Evaluare (aprobate prin OME nr. 4.615/2026) a stârnit, pe bună dreptate, o vie dezbatere în cancelarii. Documentul promite să așeze evaluarea într-o paradigmă criterială autentică: trecerea de la vânătoarea de greșeli și de la impresia subiectivă a corectorului la observarea precisă a competenței, calibrată pe trei niveluri clare de performanță – de bază (Nivel 2), consolidat (Nivel 3) și avansat (Nivel 4).
Însă cum arată această trecere atunci când cobori din sfera teoretică a ministerului direct în micro-universul unei ore de curs la clasa a VII-a?

Articol integral →

Dincolo de calificativ: standardele naționale de evaluare și noua cultură a progresului școlar

Evaluarea reprezintă una dintre componentele fundamentale ale procesului educațional, întrucât oferă informații atât despre nivelul achizițiilor elevilor, cât și despre eficiența strategiilor didactice utilizate. În contextul transformărilor curriculare actuale, O.M.E.C. nr. 4.615 din 4 august 2026 privind aprobarea standardelor naționale de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial introduce un cadru comun de referință destinat creșterii coerenței și relevanței procesului evaluativ. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 674 din 14 august 2026, iar standardele se aplică începând cu anul școlar 2026–2027.
Prezentul articol analizează rolul standardelor naționale de evaluare din perspectiva trecerii de la o cultură centrată predominant pe rezultatul punctual la una orientată spre competențe, criterii explicite, feedback și progres școlar. Sunt evidențiate implicațiile pentru activitatea cadrului didactic, în special în învățământul primar, precum și necesitatea corelării dintre competențele urmărite, obiectivele de învățare, activitățile didactice, sarcinile de evaluare și intervențiile remediale.

Articol integral →

Frumusețea numerelor în geometria plăcilor: teselări regulate și semiregulate ca resursă didactică pentru gândirea matematică

Unul  dintre cele mai provocatoare lucruri în meseria de profesor de matematică este atragerea elevilor către studiul aprofundat al acestei discipline și conștientizarea aplicabilității practice a matematicii. De aceea, de-a lungul anilor, am căutat diverse modalități de a îmbina aceste două deziderate, una dintre modalitățile găsite fiind crearea de CDȘ-uri atractive pentru elevi. În anii școlari trecuți, pentru clasele XI-XII am creat un CDȘ numit „Frumusețea numerelor” care să îi facă pe aceștia să descopere existența unor numere sau concepte matematice în natură sau în mediul înconjurător.
Una dintre cele mai mari creații ale societății umane este realizarea podelelor înclinate. Egiptenii așezau blocuri de piatră în modele regulate; grecii antici și romanii formau, de obicei, modele regulate în mozaicuri. Probabil cea mai simplă modalitate de așezare a plăcilor este cea a unei matrici asemănătoare cu o tablă de șah, formată din plăci pătrate, egale. În afară de pătrate, cel mai des întâlnit model de plăci folosește poligoane regulate – forme cu laturi drepte și unghiuri egale în fiecare colț.  Un triunghi echilateral este un poligon regulat cu trei laturi; un hexagon este un poligon regulat cu șase laturi. Poligoanele regulate pot avea orice număr de laturi, atât timp cât sunt mai mult de trei.

Articol integral →