Efectele resurselor educaționale digitale asupra dezvoltării preșcolarilor

Resursele digitale reprezintă acestea un aliat de încredere în procesul de educație timpurie sau un inamic ascuns în dezvoltarea copiilor pe termen lung? Trăim într-o eră în care progresul tehnologic se realizează constant, cu o viteză accentuată, dezvoltându-se de la gadget-uri tot mai avansate până la instrumente digitale cu inteligență artificială. Copiii de toate vârstele, inclusiv cei cuprinși între vârstele de 3-6 ani, iau contact într-o multitudine de situații cu resurse digitale educaționale. Acest articol își propune să exploreze consecințele instrumentelor din mediul online asupra dezvoltării și a învățării preșcolarilor.

O resursă digitală este definită ca „o sursă care necesită acces la computer sau la orice produs electronic care furnizează o colecție de date, fie că este vorba de text care face referire la baze de date cu text integral, reviste electronice, colecții de imagini, alte produse multimedia bazate pe valori numerice, grafice sau temporale, cum ar fi un titlu disponibil care a fost publicat în scopul comercializării” (Dukare, D.A., 2020, p.46). Atât acasă, cât și în sala de grupă, preșcolarii pot avea acces la informații digitale prin: prezentări Power Point sau pe Youtube, platforme de realitate virtuală, aplicații interactive de tip WhiteBoard sau Smart board, animații educaționale, platforme de jocuri tip WordWall sau Classroom Zen, puzzle-uri online etc.

Ca aspect pozitiv, utilizarea instrumentelor din mediul online oferă oportunități excelente pentru dezvoltarea de succes a copiilor, atât în ceea ce privește învățarea, dar și gândirea. Adesina, O. J. (2013) susține că dovezi în acest sens se găsesc în dezvoltarea înțelegerii spațiale și matematice a copiilor atunci când utilizează mediile digitale pentru a manipula obiecte și forme în spațiu, iar rezultatele au arătat în plus că mediile digitale bine concepute permit copiilor să dobândească o conștientizare și un control mai mare asupra propriei gândiri. Studiul realizat de Demeke, M.M. et al. (2022) a arătat că platformele de e-learning ar putea sprijini dezvoltarea limbajului prin expunerea copiilor la un vocabular nou și oportunități de povestire. Totodată, prin intermediul mediilor digitale, „copiii din zonele urbane pot vizita cu ușurință locuri precum ferme de produse lactate sau livezi, precum și zone rurale” (Adesina, O.J., 2013, p.2911).

În același timp, resursele educaționale digitale s-au dovedit benefice și la nivelul creativității. „Instrumentele digitale precum aplicațiile de desen, software-urile de creație muzicală și jocurile educaționale oferă copiilor oportunități de a se exprima creativ. Aceste instrumente încurajează gândirea imaginativă, rezolvarea de probleme și inovația” (Demeke, M.M. et al., 2022, p.279). De asemenea, resursele educaționale online sunt mai eficiente în dezvoltarea copiilor prin coordonarea și supravegherea atentă a activităților de către cadre didactice sau de părinți. Acestea asigură o filtrare a informațiilor necorespunzătoare și eronate, dar și o accesibilizare a conținutului educațional.

Totuși, o serie de studii s-au concentrat asupra efectelor negative aduse de resursele digitale asupra preșcolarilor. Alferez, M. Et al. (2025) susțin că există o relație semnificativă între utilizarea dispozitivelor electronice și nivelurile de implicare în rândul copiilor de grădiniță, evidențiind faptul că timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate diminua atenția și implicarea copiilor de vârste mici în activitățile de învățare. Mai exact, „s-a constatat o corelație negativă slabă între utilizarea de gadget-uri și implicare, indicând faptul că expunerea mai mare la ecrane este asociată cu niveluri mai scăzute de curiozitate, inițiativă și receptivitate”(Alferez, M. Et al., 2025, p.36). Vigil (2019 apud Alferez, M. Et al., 2025) a constatat în mod similar că o expunere crescută la ecrane în rândul preșcolarilor a fost semnificativ asociată cu o atenție redusă, ceea ce poate afecta pregătirea pentru școală și participarea socială.

Diril, P. și Karaka, H. (2025) susțin că utilizarea intensivă a ecranelor de către copii nu numai că le afectează negativ capacitatea de concentrare, dar are un impact direct și asupra proceselor de codificare și de reactualizare a informațiilor, ducând la dificultăți în a face față diverselor provocări. De asemenea, copiii expuși la ecrane pentru perioade lungi de timp „pot experimenta o scădere semnificativă a capacității de a stoca informații atât în memoria pe termen scurt, cât și cea pe termen lung, deoarece lucrează într-un mediu plin de stimuli irelevanți”(Diril, P. & Karaka, H., 2025, p.). În același timp, lumina albastră emisă de ecrane interferează cu producția de melatonină, contribuind la perioade de somn mai scurte, oboseală sporită și funcții cognitive mai slabe în ziua următoare (Cheers & Boydell; Werner-Seidler & Torok apud Gupta, V. et al., 2025).

Concluzii

În concluzie, resursele digitale educaționale oferă o serie de avantaje în dezvoltarea și învățarea preșcolarilor în diferite medii de lucru, dar și noi abilități care sunt absolut esențiale pentru a naviga într-o eră dominată de dispozitive electronice și de inteligență artificială. Totuși, utilizarea excesivă a resurselor online este asociată cu reducerea gradului de atenție și a nivelului de concentrare, o capacitate mai redusă a memoriei, o scădere a ciclului de somn și mai multă oboseală. Astfel, moderația și folosirea unor surse de încredere în ceea ce privește instrumentele digitale, pot asigura o dezvoltare armonioasă a preșcolarilor și o adaptare la mediul în care trăiesc.

Bibliografie

1. Adesina, O.J. (2013).„ The Efficacy of Technology in Enhancing the Development and Learning of Children (0 – 5 Years)” în International Journal of Business, Human and Social Sciences; 7 (11), p. 2911-2914 ((PDF) The Efficacy Of Technology In Enhancing The Development And Learning Of Children (0 – 5 Years), accesat la 08.08.2026).
2. Alferez, M., Revalde, H., Opingo, K. M., Calansang,V. & Plando, D. (2025). „Evaluating Effects of Electronic Gadgets on Learners’ Attention and Focus” în Journal of Humanities and Social Sciences Studies; p.30-37 (https://al-kindipublisher.com/index.php/jhsss/article/view/10885 , accesat la 08.08.2026).
3. Demeke, M.M., Gebremedhin, Z.A. & Yohannes T. K. (2022). „The Role of Technology in Early Childhood Education : Enhancing Learning Experiences” în Proceeding of The International Conference of Inovation, Science, Technology, Education, Children, and Health; 2 (1), p. 278-282 (DOI :https://doi.org/10.62951/icistech.v2i1.146, acesat la 08.08.2026)..
4. Diril, P. & Karaka, H. (2025). „The Effect of Early Screen Exposure on Attention and Memory Development” în International Journal of Social Science, Humanity & Management Research; 4 (12), p. 2320-2325 (The Effect of Early Screen Exposure on Attention and Memory Development, accesat la 07.08.2026).
5. Dukare, D.A. (2020). „Concept and types of digital resources, What are the benefits of consortia approach in collection development?” în IP Indian Journal of Library Science and Information Technology January-June; 5(1), p.46-49 (http://doi.org/10.18231/j.ijlsit.2020.010, accesat la 07.08.2026).
6. Gupta, V., Rakesh, P. L., Kataria, K, Jain, M. & Pujari, S. (2025). „The Impact of Excessive Technology use in Children on Long-term Attention and Focus” în Journal on Innovations in Teaching and Learning; 4(1), p.86-94 (https://doi.org/10.46632/jitl/4/1/10, accesat la 07.08.2026).
7. Mihăilă-Popa, V. (2023). Early Childhood Development: The Influence of Digital Technology on Psychological Processes and Mechanisms. Journal of Digital Pedagogy, 2(1) 25-37. Bucharest: Institute for Education. https://doi.org/10.61071/JDP.2377