Toate articolele din categoria: Mijloace didactice
Frumusețea numerelor în geometria plăcilor: teselări regulate și semiregulate ca resursă didactică pentru gândirea matematică
Unul dintre cele mai provocatoare lucruri în meseria de profesor de matematică este atragerea elevilor către studiul aprofundat al acestei discipline și conștientizarea aplicabilității practice a matematicii. De aceea, de-a lungul anilor, am căutat diverse modalități de a îmbina aceste două deziderate, una dintre modalitățile găsite fiind crearea de CDȘ-uri atractive pentru elevi. În anii școlari trecuți, pentru clasele XI-XII am creat un CDȘ numit „Frumusețea numerelor” care să îi facă pe aceștia să descopere existența unor numere sau concepte matematice în natură sau în mediul înconjurător.
Una dintre cele mai mari creații ale societății umane este realizarea podelelor înclinate. Egiptenii așezau blocuri de piatră în modele regulate; grecii antici și romanii formau, de obicei, modele regulate în mozaicuri. Probabil cea mai simplă modalitate de așezare a plăcilor este cea a unei matrici asemănătoare cu o tablă de șah, formată din plăci pătrate, egale. În afară de pătrate, cel mai des întâlnit model de plăci folosește poligoane regulate – forme cu laturi drepte și unghiuri egale în fiecare colț. Un triunghi echilateral este un poligon regulat cu trei laturi; un hexagon este un poligon regulat cu șase laturi. Poligoanele regulate pot avea orice număr de laturi, atât timp cât sunt mai mult de trei.
Chalkie AI – un nou instrument în trusa profesorului
În ultima perioadă am început să explorez tot mai mult modul în care inteligența artificială poate deveni un sprijin real pentru profesor, nu doar un instrument pentru generarea unor texte. Una dintre platformele pe care le-am descoperit recent și pe care am început să o folosesc este Chalkie AI. Fiind profesor de biologie, mă interesează în mod special instrumentele care mă ajută să transform informația științifică în materiale vizuale, activități și exerciții care să îi implice pe elevi. După ce am realizat câteva prezentări și fișe de lucru cu Chalkie, am considerat că merită să împărtășesc experiența mea și cu alți profesori.
Articol integral →Inteligența artificială: un aliat al învățării, nu un înlocuitor al gândirii. Perspectiva sportului și sănătății, prin proiectul eTwinning IA CreaTech
Pe parcursul acestui an școlar, am fost membru activ al unui proiect eTwinning numit IA&CreaTech. Ceea ce s-a propus prin proiectul IA&CreaTech a fost testarea și promovarea utilizării integrate a instrumentelor digitale tradiționale, a aplicațiilor de colaborare online, videoclipuri educaționale, instrumente și resurse multimedia bazate pe inteligența artificială (I.A.). Una dintre cele mai valoroase dimensiuni ale proiectului a fost integrarea curriculară coerentă și funcțională a mai multor discipline. Domenii aparent diferite într-o experiență comună de învățare (tehnologie, limbă și literatură, design grafic, alfabetizare, educație civică, artă, media audiovizuală/ fotografie, sport, matematică, limbi moderne, informatică/ TIC) s-au unit într-un demers interdisciplinar în care sistemele de inteligență artificială au funcționat ca instrumente de creație, analiză, colaborare și reflecție. Utilizarea acestora a permis integrarea competențelor specifice fiecărui domeniu într-un proces de învățare autentic, învățare centrată pe rezolvarea de probleme, creativitate și gândire critică. Elevii au utilizat diferite aplicații de I.A. pentru a crea, investiga, comunica și evalua informații, dezvoltând simultan competențe digitale, lingvistice, artistice, matematice și civice. S-au creat probleme științifice ilustrate cu ajutorul inteligenței artificiale, s-a descoperit utilitatea matematicii, dar și a fizicii, chimiei, biologiei în viața reală.
Articol integral →Efectele resurselor educaționale digitale asupra dezvoltării preșcolarilor
Resursele digitale reprezintă acestea un aliat de încredere în procesul de educație timpurie sau un inamic ascuns în dezvoltarea copiilor pe termen lung? Trăim într-o eră în care progresul tehnologic se realizează constant, cu o viteză accentuată, dezvoltându-se de la gadget-uri tot mai avansate până la instrumente digitale cu inteligență artificială. Copiii de toate vârstele, inclusiv cei cuprinși între vârstele de 3-6 ani, iau contact într-o multitudine de situații cu resurse digitale educaționale. Acest articol își propune să exploreze consecințele instrumentelor din mediul online asupra dezvoltării și a învățării preșcolarilor.
Articol integral →Mijloacele audio-vizuale și corelarea lor cu metodele de învățământ
Mijloacele audio-vizuale (AV) sunt constituite din materialele și echipamentele tehnice care permit stocarea și redarea ulterioară a imaginii și / sau sunetului. În istoria culturii și civilizației, aceste mijloace au constituit o adevărată revoluționare a mijloacelor de informare și comunicare, comparabilă cu cea a inventării scrierii sau cea a tiparului. Introducerea lor în școală a adus importante servicii eficienței instruirii, determinând modificări importante în procesul cunoașterii si-n perceperea superioară a informației. Mijloacele audio-vizuale integrate celor tradiționale, lărgesc posibilitatea profesorului și a elevilor de desfășurare a procesului didactic. Acestea trebuie folosite cu discernământ; evident, între observarea directă a fenomenelor și proceselor și cea a imaginilor acestora, între experiment și filmul acestuia, preferința merge spre autentic, deși un bun film didactic poate concentra și sistematiza informația, evidențiind aspectele importante și amplificând elementele sugestive, ceea ce înclină balanța și spre cea de a doua soluție.
Articol integral →Biblioteca școlară
Articolul propune o incursiune în istoria și statutul actual al bibliotecii școlare, pornind de la definiția sa legală conform Legii bibliotecilor nr. 334/2002 și ajungând la transformările determinate de resursele educaționale deschise și de cartea electronică. Trasează evoluția suporturilor de scriere, de la tăblițele de lut la e-reader, și readuce în atenție fenomenul bibliobuzului, mijloc de democratizare a accesului la lectură atât în trecutul recent al României, cât și în prezent, în special în mediul rural. Este analizată și diversitatea atitudinilor copiilor față de lectură, precum și rolul bibliotecarului și al cadrului didactic în orientarea elevilor spre cărți potrivite intereselor lor. Articolul se încheie cu o serie de soluții concrete – cercuri de lectură, recenzii, lansări de carte, spații de lectură atractive, reviste școlare – menite să sporească vizibilitatea bibliotecii școlare în rândul „nativilor digitali”. Textul îmbină perspectiva istorică cu una practică, oferind cadrelor didactice repere pentru repoziționarea bibliotecii ca spațiu viu al școlii contemporane.
Articol integral →Importanța activităților de educare a limbajului realizate prin povestirile educatoarei în învățământul preșcolar
Activitățile de educare a limbajului reprezintă o componentă fundamentală a educației timpurii, având un rol decisiv în dezvoltarea comunicării, a gândirii și a personalității copilului preșcolar. Dintre modalitățile specifice de realizare a acestora, povestirea educatoarei ocupă un loc privilegiat datorită valorii sale formative complexe. Prin intermediul povestirilor, copiii își îmbogățesc vocabularul, își dezvoltă exprimarea orală, capacitatea de ascultare activă, imaginația și competențele socio-emoționale. Articolul evidențiază fundamentele psihopedagogice și metodice ale utilizării povestirii în grădiniță și relevanța acesteia în raport cu curriculumul pentru educație timpurie (2019).
Articol integral →Să prindem drag de citit și de gândit (un pic mai mult). Studiu de caz privind dezvoltarea literației la clasa a III-a
Articolul de față descrie un model practic de dezvoltare a literației la clasa a III-a, implementat într-un context educațional vulnerabil, în care elevii prezintă niveluri foarte variate de decodare și comprehensiune. Pornind de la evaluarea inițială cu instrumente standardizate și de la principiile didacticii lecturii, prezentăm un set de metode și rutine – Banca de cuvinte, Sfoara pentru înșirat evenimente, Pânza de povești, Afișul poveștii, Cuvintele-lanternă ș.a. – integrate sistematic în ora de limba și literatura română. Abordarea valorifică texte literare și nonliterare variate, organizatori grafici și lucrul în grupuri mici, urmărind dezvoltarea concomitentă a abilităților de decodare și a comprehensiunii profunde. Rezultatele retestării după patru luni de aplicare consecventă arată progrese vizibile ale elevilor, atât la nivel de performanță, cât și de motivație și identitate de cititor.
Articol integral →Utilizarea tehnologiei și a învățării colaborative la ora de limba engleză – experiență practică într-un liceu tehnologic
Articolul prezintă o experiență didactică desfășurată la o clasă a X-a dintr-un liceu tehnologic, profil servicii, centrată pe integrarea instrumentelor digitale și a activităților colaborative în predarea limbii engleze. Pornind de la provocările specifice predării limbii engleze în filiera tehnologică – niveluri diferite de competență lingvistică, motivație scăzută, anxietate în exprimarea orală –, am proiectat o activitate în care elevii au realizat postere digitale utilizând aplicația Canva și au exersat vocabularul prin intermediul aplicației Mentimeter. Rezultatele au indicat o creștere a participării active, o mai bună colaborare în echipă și o reducere a anxietății în exprimarea orală. Experiența confirmă că tehnologia digitală, integrată deliberat și cu scop pedagogic clar, poate transforma ora de limbă străină într-un spațiu de învățare motivant și accesibil pentru elevii din liceele tehnologice.
Articol integral →Studiu privind stilurile de învățare la școlarul mic
În situaţia în care elevii nu au ocazia să înveţe folosind diverse materiale didactice auxiliare (manuale, filme, resurse educaționale digitale pentru cei care utilizează cu precădere componenta vizuală a procesului de învăţare, mulaje, alte materiale care se adresează simţului tactil pentru care activează preponderent această componentă, jocuri desfăşurate pe un spaţiu întins pentru cei care utilizează componenta kinetică), ei nu pot atinge rezultatele pe care ar fi capabili să le atingă. Cercetările au relevat importanţa adaptării stilurilor/ metodelor de învăţare la structura personalităţii elevilor. În plus, cu cât metoda didactică se potriveşte mai bine stilului de învăţare al elevilor respectivi, cu atât notele obţinute vor fi mai mari (Dunn, R., Griggs, Olson, Gorman şi Beasley, 1995).
Articol integral →
Ministerul Educaţiei