Inteligența artificială: un aliat al învățării, nu un înlocuitor al gândirii. Perspectiva sportului și sănătății, prin proiectul eTwinning IA CreaTech

Pe parcursul acestui an școlar, am fost membru activ al unui proiect eTwinning numit IA&CreaTech. Ceea ce s-a propus prin proiectul IA&CreaTech a fost testarea și promovarea utilizării integrate a instrumentelor digitale tradiționale, a aplicațiilor de colaborare online, videoclipuri educaționale, instrumente și resurse multimedia bazate pe inteligența artificială (I.A.). Una dintre cele mai valoroase dimensiuni ale proiectului a fost integrarea curriculară coerentă și funcțională a mai multor discipline. Domenii aparent diferite într-o experiență comună de învățare (tehnologie, limbă și literatură, design grafic, alfabetizare, educație civică, artă, media audiovizuală/ fotografie, sport, matematică, limbi moderne, informatică/ TIC) s-au unit într-un demers interdisciplinar în care sistemele de inteligență artificială au funcționat ca instrumente de creație, analiză, colaborare și reflecție. Utilizarea acestora a permis integrarea competențelor specifice fiecărui domeniu într-un proces de învățare autentic, învățare centrată pe rezolvarea de probleme, creativitate și gândire critică. Elevii au utilizat diferite aplicații de I.A. pentru a crea, investiga, comunica și evalua informații, dezvoltând simultan competențe digitale, lingvistice, artistice, matematice și civice. S-au creat probleme științifice ilustrate cu ajutorul inteligenței artificiale, s-a descoperit utilitatea matematicii, dar și a fizicii, chimiei, biologiei în viața reală.

În cadrul limbilor moderne, de exemplu, implicarea inteligenței artificiale a fost evidențiată prin dezvoltarea competențelor de comunicare, traducerea și adaptarea mesajelor, exersarea vocabularului și a exprimării orale și scrise, colaborare interculturală și utilizare critică a tehnologiilor digitale. Elevii au utilizat aplicații bazate pe I.A. pentru a crea texte, imagini, informații, cărți colaborative, dar și pentru a verifica acuratețea lingvistică, a compara nuanțe de exprimare și a dezvolta competențe de comunicare interculturală, învățând totodată să evalueze corespunzător calitatea și fiabilitatea conținutului generat de I.A.

Legat de acest aspect, îmi exprim părerea că nu trebuie să ne bazăm întru totul pe inteligența artificială, Chat GPT, Perplexity sau alte aplicații. Acestea ne pot fi doar un sprijin (datorită acumulării unor informații din mai multe surse – ceea ce este o parte pozitivă, față de căutarea în mai multe aplicații a unui răspuns necesar), nu înlocuitor al gândirii critice. Creativitatea va fi blocată complet, nu vom mai ști cum să găsim soluții de rezolvare a unor acțiuni, nu vom mai ști cum să ne raportăm la situații reale cotidiene, atâta timp cât vom considera extrem de rapid și ușor să „întrebăm” scris sau oral o aplicație digitală, iar aceasta să ne ofere direct răspunsuri (care nu înseamnă că pot avea o filtrare perfectă). Va apărea automatizarea excesivă a deciziilor, scăderea competențelor profesionale (prin neexersarea unor anumite abilități), precum și expunerea la informații eronate sau la conținut părtinitor (erori și prejudecăți). Un lucru îngrijorător este înlocuirea noastră din anumite funcții și activități de către roboții creați de noi, oamenii, cu sistemele de operare create tot de noi, oamenii.

Din perspectiva sănătății, I.A. este utilizată pentru a crea programe de monitorizare a activității fizice (numărul de pași, ritmul cardiac, nivelul de activitate), pentru autoevaluare, urmărirea progresului fizic, arbitraj, recuperare fizică, strategii tehnice, analiza mișcărilor și a posturii folosind instrumente digitale.

Pentru alimentație și sănătate, aceste aplicații pot da sfaturi personalizate, pot analiza date personale, pot recunoaște alimente din diferite fotografii, pot estima nutrienții și caloriile, pot propune mese calculate, consumul insuficient de apă, calitatea somnului, greutatea (prevenind obezitatea, diabetul ș.a.), progresul înregistrat, ceea ce înseamnă că se poate contribui prin asistarea, monitorizarea, prevenirea unor boli. Legat de I.A. și activitatea fizică, aceasta poate crea programe de antrenament personalizate, pot motiva utilizatorii prin obiective adaptate (după completarea datelor personale), ba chiar și să corecteze anumite mișcări cu ajutorul camerei.

În cadrul unor aplicații digitale ce înregistrează numărul de pași, timpul pentru fiecare kilometru parcurs, calitatea somnului, greutatea etc., ni se cere și colectarea obligatorie a datelor personale. Știind din experiențe anterioare (din care înveți rapid să nu mai ai încredere în tot ce se numește aplicație digitală sau tot ce implică Inteligență Artificială), că nu toate aplicațiile încercate îmi pot conferi siguranța și respectarea principiilor etice, am renunțat la instalarea unora (și sigur nu numai eu am recurs la acest gest). Bineînțeles că există multe avantaje (economie de timp, sfaturi personalizate, motivație zilnică, salvarea/reducerea unor costuri financiare, adoptarea unor obiceiuri mai bune etc.), însă ar trebui să nu se uite că sfaturile nu înlocuiesc medicul, specialistul, experiențele trăite, emoțiile, iar estimările I.A. nu sunt întotdeauna perfecte, existând și erori de analiză, subiectivitate, dar și prejudecăți.

La lecțiile școlare și în cadrul proiectului, împreună cu elevii, dar și cu colegii profesori, am purtat discuții despre creșterea dependenței față de utilizarea I.A. în diferite domenii, profesionale sau personale.

Proiectul la care am participat încurajează, totodată, și dezvoltarea abilităților digitale prin utilizarea responsabilă a tehnologiei în sport. De exemplu, în analizarea performanțelor, I.A. colectează și analizează date precum viteza, distanța parcursă, frecvența cardiacă, caloriile consumate, detectează mișcările incorecte, analizează oboseala, lucruri ce permit identificarea punctelor forte și a aspectelor care trebuie îmbunătățite, economisându-se timp în analiza rezultatelor și în planificarea antrenamentelor.

Și antrenorii folosesc I.A. pentru a analiza adversarii, a pregăti meciurile, a îmbunătăți tacticile de joc, a realiza antrenamente mai eficiente, a reduce riscul de accidentare, a avea performanțe mai bune cu sportivii, ceea ce conduce la utilizarea unor tehnologii precum ceasuri inteligente, viziune computerizată, senzori inteligenți. Actual, tehnologia serviciilor de arbitraj cu I.A. este avansată. Am observat direct în meciurile de tenis și de fotbal, rugby, volei, ca exemple, ce înseamnă utilizarea unor tehnologii precum V.A.R. (Video Assistant Referee) sau Goal-Line Technology, aspecte ce contribuie la luarea unor decizii mai corecte în competiții (a nu se uita, totuși, de costurile tehnologice pentru aceste moduri de utilizare a inteligenței artificiale).

I.A. este un instrument valoros pentru sport, deoarece transformă datele în informații utile, ajutând la îmbunătățirea performanței, la monitorizarea sănătății și la optimizarea procesului de antrenament. Cele mai bune rezultate apar atunci când tehnologia și expertiza profesorului, a antrenorului și deciziile specialiștilor lucrează împreună.

Elevii participanți, în echipe internaționale, cu lucru sincron și asincron, au creat afișe colaborative și postere în care au prezentat informații legate de utilizarea I.A. în alimentație, sănătate, activitate fizică și sport. Și în materialele realizate s-au precizat informațiile pe care și eu le-aș recomanda: utilizarea I.A. dar nu în mod complet sau exclusiv, ci echilibrat, responsabil și complementar, utilizarea activă putând îmbunătăți înțelegerea și eficiența învățării, iar procesul educațional va fi mereu flexibil, inovator și centrat pe nevoile reale ale învățării.

Ceea ce afectează gândirea critică, creativitatea, autonomia în învățare, dependența de tehnologie, riscul de dezinformare nu este I.A., ci modul de utilizare a ei. Mă gândesc, din ceea ce iese în evidență în ultimul timp, că utilizarea pasivă a I.A. de către copii poate afecta învățarea și dezvoltarea unor competențe cheie.

Punctând categoria activității motrice de orice natură educativă, susțin că cea mai eficientă abordare este folosirea I.A. ca instrument de sprijin pentru sportivi, profesori și antrenori, doar pentru învățare, analiză și creație, păstrându-se rolul esențial al gândirii critice și al judecății umane. Ea nu înlocuiește antrenorul sau profesorul, intuiția și experiența acestuia, ci oferă informații și analize care ajută la luarea unor decizii mai bune.

Inteligența artificială este foarte utilă în domeniul sportului și educației fizice, atât pentru sportivii de performanță, cât și pentru elevi și profesori de educație fizică. Profesorul nu se bazează întru totul pe instrumentele digitale, ci le integrează ca sprijin în procesul de învățare, adaptează activitățile la nevoile clasei, stimulează cooperarea, fair-play-ul și dezvoltarea socio-emoțională – aspecte pe care I.A. nu le poate înlocui, deoarece ea nu poate evalua întotdeauna factori precum motivația, emoțiile, relațiile din echipă sau contextul personal al sportivului/elevului/omului în sine.

Revenind la tematica proiectului „IA&CreaTech”, acesta s-a remarcat prin integrarea curriculară organică, care demonstrează că învățarea devine mai relevantă și mai atractivă atunci când disciplinele sunt conectate în jurul unor teme atractive. Activitățile nu vor fi o anexă extracurriculară, ci o extindere inovatoare a programei școlare naționale. În acest context, inteligența artificială reprezintă o resursă valoroasă pentru proiectarea și adaptarea materialelor educaționale, facilitând realizarea unor activități interactive, interdisciplinare și personalizate. Astfel, colaborarea dintre abordarea interdisciplinară și instrumentele bazate pe inteligență artificială (utilizată în mod responsabil și critic) deschide noi perspective pentru o educație modernă, capabilă să răspundă provocărilor societății actuale.

Bibliografie:

1. I.A. and Sport eTwinning IA&CreaTech 2026 (youtu.be/oWDXMPYpiOY)
2. Digipad: intégration au programme (digipad.app/p/1559332/a1f3e1a84a03a8)