Adaptarea curriculumului pentru clasa a IX-a la specificul clasei de elevi

Elevii de clasa a IX-a, an școlar 2021-2022, au finalizat ciclurile anterioare în baza unui curriculum național ce avea ca principal scop dezvoltarea unor competențe, ce oferă acestora oportunități pentru transferul cunoștințelor și a abilităților în diferite contexte cotidiene. Însă, din păcate, Ministerul Educației nu a publicat noile programe, ci un set de repere metodologice. Din acest motiv, programa de clasa a IX-a (veche) trebuie adaptată, ținându-se cont de ceea ce au studiat elevii în ciclurile anterioare. Am propus un posibil demers didactic în abordarea textului jurnalistic de tip știre, plecând de la un text multimodal. Acesta nu se regăsea în programa veche.

După cum se știe, actuala generație de elevi, care urmează cursurile clasei a IX-a în învățământul liceal și cel profesional în anul școlar 2021-2022, a finalizat ciclurile anterioare (cel primar și cel gimnazial) în baza unui curriculum național diferit de cel al generațiilor anterioare. În locul noilor planuri-cadru pentru liceu și noilor programe, Ministerul Educației a publicat un set de „repere metodologice”, un document care să asigure continuitatea între programele de gimnaziu parcurse de elevi și programa de clasa a IX-a. Autorii propun profesorilor de limba și literatura română din învățământul preuniversitar liceal, un material care să permită o cât mai bună transpunere a curriculumului intenționat în practică, asigurându-se astfel premisele unui curriculum realizat care să atingă scopul propus: formarea de competențe, ce oferă elevilor oportunități pentru transferul cunoștințelor şi a abilităților în diferite contexte cotidiene.

Trebuie să ținem cont de faptul că reperele metodologice reprezintă materiale de sprijin având titlu de recomandare, fără a avea un caracter exhaustiv. Fiecare profesor va reflecta asupra propriului demers, își va păstra independența operațională în planificarea, proiectarea și desfășurarea procesului didactic, în anul școlar 2021-2022

O activitate de învățare se poate considera că acoperă o secvență de lecție. Demersul parcurs de-a lungul unei lecții poate cuprinde mai multe activități și se proiectează înainte, pornindu-se de la stabilirea competențelor vizate, a conținuturilor asociate prin care se formează competența și, apoi, prin stabilirea metodelor utilizate, respectiv a logisticii necesare.

Voi prezenta mai jos un posibil demers didactic în abordarea textului jurnalistic de tip știre, gândit pe modelul orientării spre cititor, scopul fiind dezvoltarea personală a elevilor prin stimularea reflecției sale asupra textului citit. În realizarea acestui demers am utilizat  modelul ERR.

Competența generală vizată:
1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor în diferite situații de comunicare

Competențe specifice vizate:
1.1. Utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în receptarea diverselor texte
1.3. Exprimarea orală sau în scris a propriilor reacții și opinii privind textele receptate
1.4. Redactarea unor texte diverse

Știrea permite actualizarea și aprofundarea cunoștințelor legate atât de conceptul în sine, asociat textului jurnalistic, cât și a celui de text multimodal.

În etapa de evocare,  propun elevilor un afiș al Salonului Internațional de Benzi Desenate de la Sibiu, prin care să își actualizeze cunoștințele despre textul multimodal. Elevii trebuie să observe afișul și să formuleze câte un enunț despre acesta:
Mi se pare amuzant  …………………………..
Mă surprinde  …………………………………….
Mă întreb  ………………………………………….

Se discută despre elementele semnificative din afiș, despre modalitățile de comunicare pe care aceasta le utilizează, despre mesajul transmis. Apoi se realizează o sinteză recapitulativă a informațiilor despre textul multimodal sub forma unei hărți conceptuale.

În etapa de constituire a sensului, elevii vor lucra pe grupe. Se vor constitui patru grupe. Supun atenției elevilor banda desenată „Red în Pasărea care strigă lupul”, inclusă în volumul „Noi aventuri Angry Birds – benzi desenate”.

Activitatea 1

Elevii citesc banda desenată. După lectură,  folosesc  metoda VAS (văd, aud, simt) ce vizează reacția cititorului și ajută la perceperea și interpretarea textului, încurajându-i pe elevi să reflecteze asupra celor citite și să raporteze textul studiat la propria experiență.

Apoi, se evidențiază schema narativă a benzii desenate – acțiunea, cronotopul, personajele. Elevii trebuie să răspundă la următoarele întrebări:
1. Unde se petrece acțiunea? Spațiul desfășurării evenimentelor se modifică sau nu? Ce anume ți-a permis să identifici locurile în care au fost personajele?
2. Precizează cam cât durează acțiunea? Există detalii referitoare la timpul acțiunii? Care sunt acestea?
3. Povestește, pe scurt, acțiunea din banda desenată.
4. Câte personaje participă la acțiune? Cine este personajul principal? Dar personajele secundare? Identifică patru trăsături ale personajului principal.

Activitatea 2

Profesorul pune întrebări elevilor, urmărind descoperirea semnificațiilor textului: mesaj/ morală/ titlu. Această bandă desenată ofertantă, permite deconstrucția mesajelor mass-mediei, le oferă posibilitatea elevilor să reflecteze asupra mecanismelor de funcționare a mass-mediei, asupra manipulării și asupra responsabilității unui jurnalist. În urma discuției, vor fi evidențiate caracteristicile unei știri.

În etapa de reflecție, elevii au de realizat o scurtă știre pe o temă la alegere, respectând modelul ”piramida răsturnată”. Lucrările elevilor vor fi verificate prin crearea unui Tur al galeriei.

Demersul didactic propus nu epuizează multiplele posibilități de abordare a textului jurnalistic, dar își dorește să incite profesorii să caute cea mai bună strategie de a preda un astfel de conținut.