Proiectele m-au învăţat că lumea nu se rezumă la orizontul literaturii, care să le ofere elevilor un spaţiu privilegiat al reflecţiilor, al evadării din cotidian, al găsirii unor răspunsuri facile şi mulţumitoare. Nu se rezumă nici la felul cum încerc să îmi educ elevii, cu privire la comunicarea interumană, la exprimarea elevată, elegantă, pertinentă, argumentată a opiniilor. Nici la curajul de a expune ideile personale într-un cadru potrivit, cu graţie, dar fermitate. Am constatat că ceea ce fac în orele de limbă română e util pentru spirit, pentru dezvoltarea ulterioară a copiilor, că îi învăţ multe lucruri importante, pentru examenele cu care se confruntă, că îi ajut să urce treptele cunoaşterii de sine. Predau o materie de studiu care le oferă şansa de a găsi în cărţi ceea ce nu găsesc în realitate. Dar, odată cu implicarea în proiecte, am înţeles că sunt atât profesor şi, în acelaşi timp, sunt parte integrantă, ca cetăţean, a lumii în care trăiesc, aşa cum elevii nu sunt doar componente esenţiale ale procesului de învăţământ, ci şi actanţi în universul cotidian, în existenţa lor de zi cu zi.
Articol integral →

Consider că o modalitate eficientă de predare-învăţare-evaluare este utilizarea la clasă, într-o mai mare măsură, a metodelor moderne de predare, fără a omite importanţa şi avantajele folosirii metodelor tradiţionale. Ele generează motivaţia intrinsecă, diminuează presiunea exercitată de personalitatea profesorului şi îi determină chiar şi pe elevii cei mai reticenţi să participe la construirea propriei cunoaşteri de sine. În plus, prin deprinderile pe care le dobândesc, elevii se familiarizează cu învăţarea autodirijată, îşi formează personalitatea, manifestă o conduită civică corectă şi îşi schimbă optica asupra învăţării. Totodată, utilizarea lor asigură deschideri interdisciplinare.
Articol integral →