Cercetare pedagogică asupra utilizării unor metode moderne în predarea, învățarea și evaluarea tipurilor de propoziții și a părților de propoziție la clasa a V-a

În procesul de învăţământ, în condiţiile unei proiectări şi a unei predări integrate,  rezultatele și progresul la învățătură al elevilor depind de metodele și strategiile utilizate de către profesor. Cercetările  efectuate au evidențiat faptul că utilizarea unor metode diverse, adaptate colectivului de elevi,  conduce la obținerea de performanțe în pregătirea elevilor, în procesul de predare-învățare-evaluare. Strategiile creative, metodele moderne și învățarea activă sunt instrumente importante pe care profesorul le poate folosi în procesul instructiv-educativ, fiind eficiente în  acumularea de noi cunoștințe. Metodele moderne atrag elevii, îi motivează și îi stimulează să participe în mod activ în procesul didactic, astfel încât predarea-învățarea-evaluarea devine o activitate plăcută și  captivantă.

Cercetarea pedagogică este un tip aparte de cercetare ştiinţifică, care urmărește înţelegerea, interpretarea, analiza, descrierea, dezvoltarea educaţiei şi a problemelor sale. Cercetările pedagogice pot fi întreprinse atât de specialişti în domeniu, cât şi de cadrele didactice care doresc să testeze anumite variabile să probeze validitatea unor ipoteze ameliorative (Mogonea, 2010, p. 39). Fiind concepută ca un demers sistematic, cercetarea pedagogică parcurge în desfășurarea sa mai multe etape și anume: delimitarea problemei de cercetat, precizarea obiectivelor cercetării, formularea ipotezei de cercetare, organizarea cercetării, stabilirea metodologiei de cercetare și prelucrare a datelor, prelucrarea și interpretarea datelor, elaborarea concluziilor cercetării, valorificarea cercetării (finalizarea rezultatelor într-o lucrare știinţifică)

Obiectivele cercetării au fost:
O.1. stabilirea prin evaluare a nivelului cunoștințelor şi deprinderilor de identificare a elementelor de construcție a comunicării,  dobândite de elevi în clasele anterioare;
O.2. abordarea modernă a lecțiilor  de predare-învățare a conținuturilor de gramatică, în vederea îmbunătățirii performanțelor elevilor;
O.3. Compararea şi analizarea rezultatelor obţinute de elevi la testele inițiale și finale, în scopul evidențierii progresului acestora;
O.4. Utilizarea  rezultatelor cercetării în vederea îmbunătățirii unor activități viitoare de utilizare corectă a elementelor de construcție a comunicării.

În vederea îndeplinirii obiectivelor cercetării, am efectuat un demers specific de cercetare calitativă, care a constat în realizarea unui experiment, ce a avut în vedere predarea-învățarea tipurilor de propoziții și a părților de propoziție la clasa a V-a, prin utilizarea cu precădere a metodelor și a strategiilor didactice moderne, în vederea însușirii acestui conținut, urmărind de aproape efectele pe care le imprimă asupra procesului instructiv-educativ creativitatea cadrului didactic.

Ipoteza de cercetare: Dacă în predarea-învățarea tipurilor de propoziții și a părților de propoziție, profesorul ar da dovadă de creativitate, utilizând cu precădere metode și strategii moderne, atunci acest conținut ar fi înțeles mai ușor de către elevi, fapt reflectat în progresul la învățătură al acestora.

Scopul cercetării este de a identifica, făcând apel la creativitatea cadrului didactic, modalități de predare-învățare-evaluare a tipurilor de propoziții și a părților de propoziție, în vederea creșterii randamentului școlar.

Investigația a fost realizată în anul școlar 2022-2023, la clasa a V-a B, compusă din 15 elevi, din școala în care îmi desfășor activitatea ca profesor de limba și literatura română. În realizarea acestuia, am fost ajutată de colega mea care predă la cealaltă clasă (clasa a V-a B – clasa experimentală și clasa a V-a A – clasa de control).

În cercetarea efectuată, am utilizat următoarele metode de cercetare:

a. Metoda observației sistematice

Am realizat observația printr-o grilă de observare,  prin prisma scopului cercetării, a ipotezei cercetării şi a indicatorilor observaţionali. Am sesizat faptele pedagogice, interpretându-le din perspectiva semnificaţiilor lor intrinseci şi a ipotezei cercetării.

b. Metoda experimentului

„Experimentul propriu-zis sau experimentarea constă, practic, în testarea/ verificarea ipotezei/ presupunerii formulate de către cercetător. Scopul experimentului este acela de a confirma sau infirma ipoteza cercetării (în ambele variante înregistrându-se un spor de cunoaştere) şi, eventual, de a sugera alte întrebări sau ipoteze.” (Bocoș, p. 42)

Am utilizat metoda nonexperimentului colectiv, de scurtă durată, La clasa a V-a B, clasa experimentală, am utilizat cu  precădere metode și strategii moderne în predarea-învățarea tipurilor de propoziții și a părților de propoziție (metoda cubului, metoda mozaic, harta conceptuală, metoda RAI, jocuri didactice, jocuri de rol, metoda pălăriilor gânditoare; formele de organizare a activității au fost diverse: frontal, în perechi, în grup, individual).

La clasa V-a A, clasa de control,  predarea-învățarea tipurilor de propoziții și a părților de propoziție s-a realizat prin utilizarea metodelor și strategiilor  tradiționale (conversația, exercițiul, demonstrația; formele de organizare a activității au fost frontal și individual). Experimentul propriu-zis s-a desfășurat pe parcursul a 8 ore: două ore de evaluare (inițială și finală) și șase ore de predare-învățare (Propoziții asertive, interogative, imperative, exclamative. Propoziții afirmative sau negative. Propoziții simple sau dezvoltate. Părțile de propoziție: subiect, predicat, atribut).

c. Metoda testelor

Am utilizat metoda testelor în etapa preexperimentală, pentru constatarea nivelului cunoștințelor referitoare la tipurilor de propoziții și a părților de propoziție la cele două clase implicate în cercetare (clasa experimentală și clasa de control), prin administrarea unor teste inițiale, identice, dar și în etapa postexperimentală, prin aplicarea, la sfârşitul experimentului, a unor teste de evaluare finală identice.

d. Metode de măsurare a datelor cercetării

– tabele și grafice, diagrama de structură;
– diagrame de comparație. (Bocoș, pp. 66-68)

Am desfășurat cercetarea în perioada octombrie – noiembrie 2022, perioada de predare-învățare-evaluare a Unității de învățare care cuprindea aceste conținuturi.

În urma cercetării întreprinse, am constatat următoarele:

• orele la clasa experimentală, acelea în care au fost utilizate cu precădere metode și strategii moderne au fost mult mai atractive, față de cele desfășurate la clasa de control în care au fost folosite predominant metode tradiționale;
• elevii din clasa experimentală s-au implicat activ în procesul de predare-învățare și au participat la toate activitățile propuse de profesor, spre deosebire de cei din clasa de control care au manifestat adesea o atitudine de nepăsare și dezinteres.
• în cadrul activităților desfășurate în grup, elevii din clasa experimentală au colaborat, manifestând o atitudine  de toleranță față de ceilalți, și-au gestionat corect emoțiile și au demonstrat responsabilitate pentru propria învățare și rezultatele acesteia;
• la testul final rezultatele obținute de elevii din clasa experimentală au reflectat un real progres.

Din analiza constatărilor făcute în fiecare etapă de cercetare, a reieșit faptul că obiectivele propuse au fost realizate, cercetarea experimentală și-a atins scopul ce presupune identificarea unor modalități de predare-învățare-evaluare a tipurilor de propoziții și a părților de propoziție, în vederea creșterii randamentului școlar, iar ipoteza a fost confirmată.

Bibliografie
1. Bocoș, M. Metodologia Cercetării pedagogice Suport de curs pentru anul II, specializările „Pedagogie” şi „Pedagogia învăţământului primar şi Preşcolar”.
2. Cerghit, I. ( 2006). Metode de învăţământ.  Ediţia a IV-a, rev., Iaşi: Editura Polirom.
3. Cucoș, C. (2006).  Pedagogie. Iași: Editura Polirom.
4. Mogonea, F. R. (2010) Pedagogie pentru viitorii profesori. Craiova: Editura Universitară.