Construirea unor lecții de succes folosind ponderea activării

Construirea unei lecții de succes presupune nu doar stabilirea unor obiective concrete, măsurabile sau urmărirea celor trei mari etape în realizarea demersului didactic (Evocarea, Realizarea sensului, Reflecția), ci și crearea unui climat favorabil pentru dezvoltarea gândirii critice și a creativității prin captarea și menținerea atenției elevilor, prin stimularea ascultării active și implicarea constantă, pertinentă, a fiecărui elev în procesul educativ.
Studiile recente confirmă faptul că ponderea activării (procesul prin care profesorul se asigură că există un efort mental constant, permanent în clasă) devine un element fundamental al unei lecții de succes: „discuțiile bine executate și strategice reprezintă o parte esențială a unei clase cu un nivel înalt de pondere a activării” (Doug Lemov, „Cum să predai ca un campion 2.0”, p. 301).

Discuțiile demarate la nivelul colectivului, încă din primele momente ale orei, au rolul „de a dezvolta, rafina sau contextualiza o idee sau un set de idei” (idem, p. 303). Cu cât participarea elevilor la discuții este solicitată din primele clipe ale demersului didactic, cu atât cresc șansele ca ei să se implice activ până la finalul procesului instructiv-educativ. Captarea atenției trebuie realizată în manieră atractivă și participativă și nu se limitează doar la primele minute ale orei; ea trebuie menținută pe tot parcursul demersului didactic prin metode și strategii variate.

Ponderea activării poate fi realizată (și) prin exerciții simple de storytelling. Poveștile moralizatoare devin un pretext excelent pentru discuții aprofundate ulterior, pentru exercițiile de asocieri intertextuale sau ca preambul în ghidarea comprehensiunii unor texte mai ample (basme, nuvele, romane).

Spre exemplu, pretextul unor discuții aprofundate la clasa a IX-a sau a X-a poate fi reprezentat de un exercițiu de storytelling având ca suport „Povestea supei de pietre”; acest exercițiu îmbină metoda predicțiilor cu lectura expresivă și ascultarea activă, dar și cu alte metode moderne de comprehensiune a textului.

Povestea poate fi găsită în mai multe variante, inclusiv la adresa:  ziarullumina.ro/educatie-si-cultura/pagina-copiilor/povestea-supei-facute-dintr-o-piatra-15128.html

Pentru început, elevii sunt rugați să explice titlul – „Povestea supei de pietre”. Ce anticipează titlul? și apoi li se solicită să asculte povestea citită expresiv de profesor.
[Lectura expresivă a primului fragment]:
Odată, un călător obosit şi sărac ajunse într-un sat. El nu avea mâncare, nici bani şi nu mâncase de câteva zile. Singurul lucru pe care îl avea era o oală de gătit pe care o folosea în puţinele ocazii când avea ce găti.
Dar omul nu se descurajă. Făcu un foc mic, puse oala pe foc şi turnă în ea apă. Câţiva săteni îl întrebară ce face. El le răspunse că face o supă de piatră după o reţetă veche, dar foarte bună, primită de la strămoşii lui. Apoi scoase din buzunar o piatră netedă şi rotundă şi o puse în oală.
[Etapa predicțiilor. Elevilor li se cere să își imagineze ce se întâmplă în continuare, să propună alte elemente de conținut narativ.]
[Lectura expresivă a celui de-al doilea fragment]:
În timpul în care supa fierbea, călătorul le spuse sătenilor poveşti minunate şi lucruri pe care le văzuse în călătoriile lui. Gustă supa şi zise că ar merge puţină sare. Plin de curiozitate, un sătean se duse în casă şi se întoarse cu sare pentru supă.
Între timp, văzând un călător pe meleagurile lor, se mai opriră şi alţi săteni pentru a mai asculta ce se întâmplă prin alte locuri. Omul le povesti cu bucurie şi spuse apoi că supa ar fi delicioasă dacă ar mai pune şi nişte morcovi sau ceapă. Un alt sătean se gândi că ar putea aduce el nişte morcovi din pivniţa lui.
Şi astfel, călătorul povesti mai departe, spunând din când în când că nişte ţelină, pătrunjel, cartofi şi câteva mirodenii ar face supa şi mai delicioasă. Rând pe rând, țăranii au început să aducă fiecare ce mai avea prin casă: câteva fire de verdeață, bucăți de rădăcinoase, cartofi rotunzi și apetisanți, precum și câteva plante aromatice.
[Realizarea unor predicții cu privire la finalul poveștii]
În cele din urmă, supa fu gata şi toată lumea se bucură de masa gustoasă pregătită împreună, pornind doar de la o piatră.
[Înțelegerea textului – elevii sunt solicitați să explice morala textului.]
Aşa şi noi, să contribuim după puterile noastre acolo unde putem, pentru că ceea ce obţinem la final este rezultatul tuturor gesturilor, faptelor şi rugăciunilor.

După lectura expresivă și realizarea predicțiilor, discuția va fi structurată de profesor în scopul comprehensiunii textului, urmărindu-se și dezvoltarea gândirii critice prin întrebări ierarhizate și prin realizarea unor conexiuni (sugestive în acest sens fiind ideile doamnelor prof. Florentina Sâmihăian și Sofia Dobra din cadru webinarului Artklett „Orele de limba română – o șansă pentru dezvoltarea gândirii critice și a creativității” susținut online pe data de 2 septembrie 2025).

De exemplu, profesorul poate face apel la întrebări ierarhizate factuale (construite sub forma Exploziei stelare):
1. Cine sunt personajele?
2. Unde ajunge călătorul?
3. Ce obiecte aduce cu el?
4. De ce are nevoie călătorul inițial pentru a pregăti supa?
5. Cum contribuie sătenii la prepararea supei?

sau la întrebări ierarhizate conceptuale:
1. Ce semnificație are piatra netedă și rotundă?
2. Ce strategie adoptă călătorul pentru a-i convinge pe săteni?
3. Care este morala poveștii și cum poate fi asociată cu experiența personală?

De asemenea, profesorul ghidează discuția printr-o serie de întrebări de controversă:
1. Oare intențiile ar trebui să conteze mai mult decât rezultatele?
2. Credeți că a împărți este cheia fericirii?
3. Este realist sau utopic să încerci să rezolvi probleme mari cu gesturi individuale mărunte?
4. Empatia este o caracteristică importantă a individului și/sau a comunității?
5. Poate fi considerată acțiunea călătorului o inițiativă de manipulare a membrilor comunității?
6. Credeți că metafora supei de pietre poate fi echivalată cu ideea rolului colaborării într-un colectiv/ comunitate?

Realizarea de conexiuni (text-text sau text-realitate) reprezintă următorul pas în acest exercițiu de storytelling. Exemple de sarcini propuse elevilor pe baza textului lecturat:
1. Comparați atitudinea călătorului cu cea a unui alt personaj dintr-un text citit sau studiat la clasă.
2. Analizați rezultatul implicării membrilor comunității într-o activitate comună.
3. Prezentați un caz în care gesturile individuale pot duce la modificări globale și formulați un punct de vedere argumentat.
4. Căutați în media exemple de persoane sau organizații care încearcă să rezolve probleme mari prin gesturi mici.

Încurajarea elevilor în scopul implicării în discuții pe baza poveștilor, exprimarea emoțiilor pe parcursul lecturii, stimularea generării unor idei noi, crearea unor conexiuni intertextuale duc la construirea unui grup de lucru funcțional, la amplificarea încrederii și a stimei de sine și, implicit, la realizarea unei lecții de succes. Practicarea constantă a unor astfel de exerciții, concentrarea activității didactice pe ponderea activării generează, în timp, crearea unei viziuni comune, îmbunătățește participarea elevilor la oră, amplifică vizibil colaborarea la nivelul grupului și marchează drumul individual și colectiv spre succes.

Așadar, lectura stă la baza învățării, la fel cum preferința pentru ponderea activării reprezintă fundamentul unei lecții de literatură de succes.

Bibliografie
1. Cozolino, Louis, „Predarea bazată pe atașament. Cum să creezi o clasă tribală” București, Editura Trei, 2017
2. Lemov, Doug, „Cum să predai ca un campion 2.0: 62 de tehnici pentru a le deschide elevilor calea către facultate”, București, Editura Trei, 2021
3. ziarullumina.ro/educatie-si-cultura/pagina-copiilor/povestea-supei-facute-dintr-o-piatra-15128.html  – ultima accesare: 10.09.2025
4. webinar Artklett „Orele de limba română – o șansă pentru dezvoltarea gândirii critice și a creativității” susținut online pe data de 2 septembrie 2025, link video: bit.ly/4gesHoN