Criptografie şi colaborare între liceeni europeni

Proiectul eTwinning „Ciphers and Codes”, desfăşurat în anul şcolar 2012-2013 cu parteneri din Franţa, Spania, România, Belgia şi Marea Britanie, a primit deja în această toamnă două certificate naţionale de calitate, iar ceilalţi parteneri aşteaptă evaluarea. Iată câteva detalii despre modul în care elevii de liceu s-au implicat într-un proiect în care să transmită mesaje cifrate şi să decripteze mesajele partenerilor. Activităţile proiectului şi realizările elevilor pot fi urmărite la adresa http://new-twinspace.etwinning.net/web/p84416/welcome

„Toamna se numără bobocii”, spune o veche zicală românească, fixând la sfârşitul verii – şi începutul anului şcolar – momentul de bilanţ al recoltelor de peste an. Tot toamna se numără şi proiectele eTwinning, aş adăuga eu, odată cu acordarea certificatelor de calitate pentru proiectele finalizate în cursul semestrului al doilea.

Despre un asemenea proiect, desfăşurat în anul şcolar care tocmai s-a încheiat şi a fost distins de curând cu certificatul naţional de calitate, vreau să povestesc şi eu, pentru că este, în multe privinţe, un proiect al bilanţurilor: proiectul „Ciphers and Codes”.

Ideea ne-a venit, mie şi altor două profesoare de matematică, în timp ce lucram, în colaborare, la una din temele pentru cursul  eTwinning “Moving to Math 2.0”, la care eram înscrise. Din motive diferite, fiecare dintre noi a considerat că acest proiect este o provocare pe care merită să ne-o asumăm. Profesoara din Franţa, Claire, urma să aibă în orar ore de CLIL, în care să predea matematică în limba engleză şi a considerat că implicarea elevilor într-un proiect eTwinning ar fi o activitate motivantă pentru ei. Profesoara din Spania, Xiomara, preda la o şcoală din mediul rural şi nu mai participase, nici ea nici elevii, la un asemenea proiect. Iar eu implicasem până acum doar elevii de gimnaziu şi numai în proiecte în strânsă legătură cu materia predată la clasă sau ale căror teme puteau fi abordate în cadrul orelor de curriculum la decizia şcolii, iar acest proiect propunea teme extracurriculare de realizat cu elevii de liceu.

Imediat după lansarea proiectului, ni s-au alăturat alţi parteneri din Franţa, Belgia şi Marea Britanie. Ne-am mai întâlnit între timp şi la cursul “Maths motivantes en eTwinning”, fără să ne propunem să-l parcurgem împreună, şi surpriza nu a fost foarte mare, deoarece constataserăm mai devreme că avem aceleaşi principii şi ne propunem aceleaşi ţeluri pentru activitatea la clasă: motivarea elevilor pentru studiul matematicii.

Planul proiectului a fost pus la punct în detaliu în timpul verii trecute, luând în calcul inclusiv perioadele de cursuri şi de vacanţă din fiecare ţară, iar la începutul lunii octombrie 2013 am demarat activităţile. De data aceasta am lucrat doar cu un grup de 10 elevi din clasa a IX-a, care au dorit să se implice, să rămână după cursuri şi să realizeze sarcinile de proiect în timpul liber. Majoritatea dintre ei mai participaseră la proiecte eTwinning şi erau entuziasmaţi să colaboreze cu liceeni din alte ţări europene. Împărţiţi în grupe, ei au avut de transmis mesaje cifrate partenerilor lor, folosind coduri de substituţie precum Caesar sau Vigenere, codurile binar, hexazecimal, ascii, pigpen, steganografia, apoi au încercat să descifreze mesajele primite de la parteneri, în care aceştia descriau regiunea în care locuiesc, şcoala, programul zilnic, hobby-urile.  În paralel, au fost studiate personalităţi care şi-au adus contribuţia la dezvoltarea şi utilizarea acestor coduri: Iulius Caesar, Mary a Scoţiei, Vigenère, Edgar Allan Poe, Morse, Braille, Jefferson, Alberti, Sherlock Holmes.

Ideea proiectului a prins la elevii mei, deoarece adolescenţii sunt atraşi de mistere şi dornici să-şi creeze coduri proprii prin care să comunice în secret cu prietenii lor. Şi referinţele istorice le-au stârnit curiozitatea, dar ceea ce i-a intrigat cel mai mult a fost importanţa matematicii în  furnizarea de instrumente pentru cifrare şi descifrare: algoritmi, analiză statistică, sisteme de numeraţie (binar, hexazecimal, etc.). Fiind într-o clasă cu profiul matematică-informatică şi cu predare intensivă a limbii engleze, nici comunicarea cu ceilalţi tineri din proiect nu le-a ridicat probleme elevilor mei, şi nici căutarea şi utilizarea instrumentelor on-line de codificare şi decodificare a mesajelor. Conceptele matematice utilizate, cum ar fi algoritmii, analiza statistică, sistemele de numeraţie binar şi hexazecimal au fost introduse şi în cadrul orelor de informatică, ceea ce nu a făcut decât să consolideze cunoaşterea şi utilizarea lor interdisciplinară.

Colaborarea cu partenerii a fost foarte bună, deoarece desfăşurarea activităţilor proiectului necesita descifrarea mesajelor cifrate de alte grupuri şi, în caz de nereuşită, solicitarea de indicii referitoare la cod. Discuţiile de pe forumul spaţiului virtual eTwinning au cuprins nu doar solicitarea şi oferirea unor indicii, ci şi aprecieri la adresa mesajelor trimise şi descifrate, precum şi la activităţile de proiect în general. După descifrare, fiecare grup încărca în spaţiul virtual al proiectului un „cadou” pentru parteneri sub forma unui filmuleţ, a unei prezentări prezi, a unui desen animat. De asemenea, în preajma sărbătorilor de iarnă, a fost realizat un wallwisher cu urări de an nou şi au fost trimise prin poştă felicitări realizate de elevi.

Ca beneficiu principal al proiectului aş nota faptul că elevi din cinci ţări europene au descoperit împreună aspecte din istoria criptografiei, au învăţat cum să folosească unele dintre cele mai cunoscute coduri şi cum conceptele matematice interacţionează cu competenţele lingvistice sau  arta fotografică pentru a soluţiona mistere. Comunicând cu partenerii de proiect şi descifrându-şi unii  altora mesajele, ei au descoperit că au sisteme de învăţământ diferite, hobby-uri diferite, dar ascultă aceeaşi muzică, se uită la aceleaşi filme şi citesc aceleaşi cărţi. De la elevii mei a venit propunerea implicării pe viitor într-un alt proiect, în care să-şi întâlnească – nu doar virtual – partenerii, pentru a se cunoaşte mai bine şi a realiza conexiuni mai strânse cu alţi tineri europeni.