Cultivarea limbajului la vârsta școlară mică

Învățământul actual se bazează pe corelarea cunoștințelor, competențelor și atitudinilor; pe colaborarea între profesor și elev; pe învățarea reciprocă – totul în scopul aplicării cunoștințelor și dezvoltării gândirii creative a elevilor, a competențelor lor de comunicare. Or, întregul proces de organizare și desfășurare a activității de instruire este reglementat prin comunicare. Activitatea principală a copilului școlar este învățarea. Învățarea are loc prin comunicare. Legătura între aceste două procese este indisolubilă. Copiii învață comunicând cu învățătorul, cu părinții, cu ceilalți colegi. La debutul micii școlarități se creează o punte de legătură între partenerii educaționali, care poate fi o rampă pentru succes dacă există cooperare, comunicare, responsabilitate din partea acestora.

Mediul educațional devine locul unor „întâlniri umane”, al unei interacțiuni psihosociale prin care personalitățile acționează unele asupra altora și se stimulează reciproc. În această etapă, rolul comunicării devine foarte important pentru că mijlocește realizarea actului educațional în ansamblul sau, indiferent de conținuturi, niveluri, forme sau parteneri.

Încă din primul an de școală, dascălul este angajat să pună bazele formării personalității copilului, respectând criteriile care vizează formarea comportamentului psihomotric, formarea comportamentului socio-emoțional, formarea comportamentului cognitiv, formarea comportamentului verbal. Așadar, se pune acum mare accent pe formarea și dezvoltarea comportamentului verbal, pe aspecte ale comunicării orale și scrise privind premisele citit–scrisului.

„O comunicare este autentică dacă fiecare personalitate implicată se angajează în întregime, se manifestă exprimându-şi cu sinceritate-pentru că se simte aprobată-emoţiile, ideile, experienţele celorlalţi, dorind să coopereze cu celălalt într-o căutare comună” (Teodor Pătrăuță). Astfel, încă din primul an de școală, dascălul este angajat să pună bazele formării personalității copilului, respectând criteriile care vizează formarea comportamentului psihomotric, formarea comportamentului socio-emoțional, formarea comportamentului cognitiv, formarea comportamentului verbal. Așadar, se pune acum mare accent pe formarea și dezvoltarea comportamentului verbal, pe aspecte ale comunicării orale şi scrise privind premisele citit–scrisului. Pentru perfecționarea comunicării didactice, cadrul didactic trebuie să cunoască și să respecte anumite cerinţe:

• încurajarea feedback-ului din partea elevilor (pentru a cunoaște în ce măsură mesajele transmise au fost corect recepţionate şi înţelese);
• vorbirea corectă, deschisă și directă (care previne sau reduce distorsiunea mesajelor);
• ascultarea atentă, răbdătoare și încurajatoare a mesajelor primite din partea preșcolarilor, concomitent cu efortul de a înţelege exact sensul acestor mesaje;
• folosirea mai multor forme de comunicare didactică pentru același tip de mesaje;
• repetarea mesajelor mai complexe.

Dacă trebuie să le comunice unor elevi decizii, dascălul va avea grijă să facă acest lucru după o pregătire prealabilă a elevilor, cu tactul necesar şi, în orice caz, să explice, să argumenteze decizia, pentru că aceasta, bună sau rea, să aibă şi o valoare educativă. Pentru contemporaneitate, a fi pedagog înseamnă, înainte de toate, a ști să explici, să etalezi clar în fața elevilor un anumit conținut, să clarifici şi să rezolvi metodic sarcini didactice, prin stăpânire a ceea ce Comenius spunea: „arta de a-i învăţa pe toţi totul”.

În activitatea de la clasă, am inițiat multe situații de învățare care să creeze premisele formării și dezvoltării limbajului elevilor de vârstă școlară mică. Luând în considerare particularitățile de vârstă și psihologice ale elevilor, am selectat cu atenție conținuturi, strategii didactice corelate cu obiective educaționale specifice fiecărui an de studiu. Prin aplicarea sistematică a metodelor şi tehnicilor interactive în cadrul lecţiilor de Comunicare în limba română, am sesizat ameliorări în dezvoltarea exprimării orale şi scrise a elevilor, în activizarea şi nuanţarea vocabularului.

Relaţia învăţător-elev a devenit modernă şi democratică, elevii bucurându-se de libertate, de o comunicare bazată pe incredere, colaborare şi ajutor reciproc. Folosind metodele şi tehnicile de stimulare a creativităţii, atât individual, frontal cât şi pe grupe, am constatat că elevii îşi însuşesc mai uşor noile cunoştinţe, pot să descifreze şi să înţeleagă conţinuturile, doresc să se implice în învăţare şi nu dau semne de oboseală pentru că se implică conştient, voit, învăţând activ şi logic.

De asemenea, prin utilizarea unor metode și tehnici didactice precum: Interogația multiprocesuală, Harta conceptuală, RAI (răspunde, aruncă, interoghează), Lectura ghidatã, Brainstormingul, Scrierea liberã, Procesul judiciar, Graficul T, Zig-zag, Cubul, Dialogul, Expunerea, Povestirea, Jocuri didactice desfășurate, atât în format fizic, cât și în format online și multe altele, am observat cum a fost valorificată inteligența lingvistică a elevilor, cultivarea exprimării orale și scrise corecte sub aspect gramatical, activarea, îmbogățirea și nuanțarea expresivă a vocabularului.

Pornind de la premisa că formarea competențelor de comunicare reprezintă condiție sine-qua-non pentru afirmarea și manifestarea Eu-lui, voi prezenta un demers cu secvențe didactice ce vizează dezvoltarea celor opt competențe cheie. În cadrul fiecărei secvențe didactice se poate observa utilizarea elementelor competenței de comunicare, fiind bază și liant pentru celelalte.

Demers didactic bazat de dezvoltarea celor opt competențe cheie

Disciplina: „Dezvoltare personală”

a) Competența digitală
• Elevii vizionează în liniște un fragment din ecranizarea filmului „Amintiri din copilărie”, de Ion Creangă.
• Sunt invitați la o scurtă dezbatere, având ca suport de orientare o hartă conceptuală, prin care sunt identificate personajele (Nică, mama, tata, frații și surorile).
• Prin metoda RAI, elevii formulează întrebări și răspunsuri, referitoare la conținutul fragmentului audiat.

b) Competența civică
• Se solicită elevilor să selecteze termeni civici dintr-o listă afișată din timp, pe tablă/ flipchart/ desktop: relații, familie, grup, încredere, afecțiune, cooperare, respect, ajutor, protecție, drept, îndatorire”.

c) Competențe matematice (A) și competențe de bază în științe și tehnologii
• Se propune elevilor să se grupeze câte 5, numărând de la 1 la 5, astfel, formându-se grupuri de 5 cu elevii care au numărat cifra 1 și așa mai departe, primind ca sarcini de învățare, următoarele:
1. Numărați membrii din familia lui Creangă și tipul de relații dintre aceștia (au suport letric textul tipărit, dar pot utiliza și o resursă digitală)
2.Completați arborele genealogic al unui membru al echipei! (reprezentare grafică cu ajutorul figurilor geometrice)
3.Scrieți numele membrilor echipei voastre, ordonând crescător datele voastre de naștere!

d) Realizarea competenței personală, socială, de a învăța să înveți continuă și prin realizarea evaluării aceste situații de învățare descrisă mai sus, prin metoda „Turul galeriei” sau „Învățare reciprocă”.

e) Competența în multilingvism
• Se propun elevilor două activități independente ,însoțite de fundal muzical, respectiv ,audierea melodie „Family”
• Activitate suplimentară (pentru cei cu ritm mare de lucru): Realizarea unui desen al familiei prezentat în conținutul textului melodiei audiate în limba engleză;

f) Competența Sensibilizare și exprimare culturală
• Prezentarea unui ppt cu familii ale unor celebrități românești – dezvoltarea sentimentului mândriei pentru apartenența la familia poporului român, respectiv conștientizarea posibilității de a fi „mândria” propriei familii, la scară redusă)

g) Competența Spirit de inițiativă și antreprenoriat
Tema pentru acasă
• Confecționarea unei felicitări adresate unui membru al familiei cu ocazia unui eveniment important(zi de naștere, obținerea unui rezultat performant ș.a)
Temă-Opțional
• Exercițiu de reflecție în cadrul familiei: Cum ai putea ajuta familia în momente dificile din punct de vedere financiar? (răspunsuri așteptate: echilibru în cheltuieli, realizarea unor obiecte pentru a fi vândute etc)

h) Competența de comunicare, cu toate elementele sale, a fost utilizată în fiecare context de învățare propus.

În concluzie, competența comunicativă este constituită din mai multe capacități care interacționează într-o manieră integrată cu scopul realizării unei activități cu un grad sporit de complexitate, având ca temei cunoștințe, priceperi, deprinderi, atitudini, un optim motivațional.

Un dascăl adevărat știe că, pentru a oferi copilului oportunități de afirmare și formare, e necesar nu numai a-i vorbi elevului, ci și a-l îndemna să vorbească, a-l asculta și a-l învăța să asculte, a-i arăta modele de comunicare și a le descifra împreună cu el, a-l învăța a-l încuraja să fie model pentru el și pentru ceilalți.

Bibliografie
Ezechil, Liliana. Comunicarea educaţională în context şcolar. București:Editura Didactică şi Pedagogică, 2002.
Ionescu, M. Instrucție și educație. Arad: Vasile Goldiș University Press, 2005 trivent-publishing.eu/triventvechi/libri/comunicare/