Cum facem educație pe vreme de criză excepțională?

Omenirea trăiește coșmarul unei pandemii: coronavirus (COVID-19), care a declanșat conștientizarea asiduă a morții, a vulnerabilității, mila față de semenii aflați în suferință, solidaritate, introspecție, analiză, frica de ceva nevăzut (ca de o fantomă), frica de a atinge oameni sau obiecte. În ceea ce privește domeniul educației, profesorii sunt nevoiți să învețe ei înșiși înainte de a-i învăța pe elevi sau pe studenți. Învățarea online presupune stăpânirea caracteristicilor unei platforme, aspect care poate îngreuna munca acestora și poate întârzia procesul de învățare. Textul de față își propune să prezinte situația în educație la nivel mondial într-o situație de criză excepțională.

Strămoșii noștri ne-ar putea confirma faptul că, de-a lungul vremii, pe întreaga suprafață a globului pământesc, au existat maladii care au lovit omenirea, care au panicat-o, lăsând în urmă milioane de morți. Aș putea enumera câteva momente de panică, selectate dintr-o listă destul de lungă.

În anul 430 î.Hr. o molimă ucigătoare a lovit Grecia Antică, răspânindu-se apoi în toată Europa. Istoricul grec Tucidide susține în cartea Războiul Peloponesiac că acest val al morții ar fi venit din Etiopia, trecând prin Libia și Egipt și ajungând în Grecia prin intermediul negustorilor. Mai târziu, în secolul II după Hristos (anul 165 d.Hr.), o molimă la fel de ciudată și de mortală a lovit Roma. Aceasta a primit denumirea de Molima Antonină, nume asociat cu împăratul Marcus Aurelius Antonius. Despre această molimă a scris medicul roman Galen, în Methodus Medendi, afirmând că până în anul 180 d.Hr. molima a ucis peste 5 milioane de oameni. Au urmat apoi încă două valuri ale acestei boli ucigătoare, ajungând să ucidă în Roma câte 5000 de oameni pe zi.

Tot în Decameronul, Boccaccio arată cum panica acaparează mintea omului și îl determină să se apere orbește de ceea ce i-ar putea aduce o moarte timpurie: „Dintre toţi aceştia care nutreau păreri atît de diferite, nu toţi se prăpădiră, dar nici prea mulţi din ei, ce-i drept, nu rămaseră în viaţă, dimpotrivă, cei mai mulţi, îmbolnăvindu-se prin locurile unde fugiseră, zăceau acum care pe unde apucau, părăsiţi de rude şi de prieteni, în virtutea pildei pe care le-o dăduseră cînd erau încă teferi, însă pe lîngă faptul că oamenii se ocoleau, că n-ai fi aflat vecin să aibă grijă de celălalt, că înseşi rubedeniile se cercetau rareori sau chiar de loc, izbeliştea vîrîse atîta spaimă în sufletele oamenilor, încît se părăsea frate pe frate, unchi pe nepot, soră pe frate şi adeseori nevasta îşi părăsea bărbatul, dar ceea ce-i mai groaznic, ba chiar de necrezut, părinţii înşişi se fereau să mai poarte de grijă copiilor şi să-i slujească în neputinţă, de parcă n-ar fi fost ai lor.” (Boccaccio, 1938) ţească.” (Boccaccio, 1938).

Începând cu anul 600 î.Hr. (India), o altă boală mortală atinge omenirea în șase valuri – holera. Apogeul acesteia a fost în secolul al XIX-lea în Londra și Viena.

În prezent, trăim coșmarul unei pandemii: coronavirus (COVID-19), o altă maladie din istoria lumii. Imaginea acestei pandemii este cu atât mai cutremurătoare cu cât din luna ianuarie 2020 până azi a ucis 480.704 oameni.

Pe site-ul Universității Politehnica din București este oferită următoarea definiție a Covid-19: „Noul coronavirus, apărut în 2019 (2019-nCoV), este un nou virus ce face parte din aceeași familie de virusuri care stau la baza sindromului respirator acut sever (SARS) și a  anumitor tipuri de răceală obișnuită. Denumirea Covid-19 vine de la termenii Corona, Virus și Disease (termenul englez pentru boală), iar numărul 19 se referă la anul în care au fost identificate primele cazuri, deci 2019.  CoV provine din aceeaşi familie de viruşi ca SARS (Sindromul Respirator Acut Sever), dar nu este acelaşi virus.” (Măsuri de prevenire și de monitorizare…. n.d.)

Fiindcă ființa umană, față de celelalte vietăți de pe pământ, este conștientă de moarte, atunci când se află într-o situație de criză excepțională manifestă reacții comportamentale și emoții foarte puternice, precum frica, panica sau furia. Specialiștii susțin că există două tipuri de panică, instaurată în urma unor tulburări psihice: panică individuală sau colectivă.  La începutul pandemiei, în luna ianuarie 2020, când fenomenul coronavirus abia se năștea, s-a instaurat panica individuală: fiecare individ și-a manifestat diferit comportamentul vizavi de această amenințare. Însă, pe măsură ce numărul de morți cauzate de noul coronavirus a început să crească, s-a instaurat panica colectivă. În astfel de situaţii de criză, comportamentul colectiv se manifestă ca un organism care acţionează ca răspuns la o ameninţare. Fiecare stat în parte și-a luat măsuri de protecție împotriva răspândirii acestui virus: a decretat starea de urgență, suspendând astfel și cursurile din școli:

”Most governments around the world have temporarily closed educational institutions in an attempt to contain the spread of the COVID-19 pandemic.” (Education: From disruption… n.d.)

Panica s-a accentuat din ce în ce mai tare. Pe lângă frica de a nu se îmbolnăvi de coronavirus, individul s-a temut că va muri de foame, că va rămâne fără resurse financiare, dat fiind faptul că economia a fost afectată semnificativ. De altfel, fiindcă boala se transmite prin contactul cu un bolnav, a fost impusă izolarea și autoizolarea oamenilor la domiciliu. Din cauza acestei pandemii, întreaga lume este supusă unor provocări inedite: să reziste din punct de vedere psihic autoizolării la domiciliu, trăind încontinuu cu frica de a nu contacta virusul și să se focuseze pe munca de acasă, prin intermediul mediului on-line.

În numai câteva săptămâni, valul de COVID-19 a influențat educația din întreaga lume, copiii și studenții fiind puternic afectați:

”As of March 13, the OECD estimated that over 421 million children are affected due to school closures announced or implemented in 39 countries. In addition, another 22 countries have announced partial „localized” closures. These risk-control decisions have led millions of students into temporary ‘home-schooling’ situations, especially in some of the most heavily impacted countries, like China, South Korea, Italy, and Iran.” (Gloria Tam, Diana El-Azar, 2020, 13/03)

Pe data de 19 martie 2020, UNESCO a publicat o listă de platforme care pot fi utilizate în timpul pandemiei și care joacă un rol deosebit de important în continuarea procesului de învățare.(Distance learning solutions. n.d.)

Primul caz de coronavirus a apărut în China, pe data de 17 noiembrie 2019. Ca măsură de protecție a societății împotriva acestei maladii mortale, după ce 4000 de persoane au fost infectate cu noul virus și 81 de persoane au decedat din această cauză (COVID-19 confirmed and death…, 2020), autoritățile din China au decis suspendarea cursurilor școlare în data de 27 ianuarie 2020, cu precizarea că acestea nu se vor relua mai devreme de 17 februarie 2020.(Xing, 2020)

Profesorii chinezi au fost împărțiți în două tabere: cei care au folosit platforme de învățare on-line, precum Zoom, și cei care, depășiți de complexitatea acestora, au utilizat aplicații care asigură comunicarea prin chat: WeChat, QQ și Zhi Xue Wang: ,,I haven’t used online platforms before for studies, and prefer to use real time communication to chat in QQ, even though I do think it’s very convenient,” says a Guangzhou-based teacher.”( Ekaterina Kologrivaya, Emma Shleifer, 2020). Autoritățile au pus la dispoziția cadrelor didactice platforma națională National Cloud-Platform for Educational Resources and Public Service.

La nivel național, chinezii au susținut că aceste metode au avut atât rezultate pozitive, reprezentând o soluție eficientă de învățare în condiții de criză excepțională, dar și rezultate nefavorabile, mediul on-line nefiind stăpânit de toți profesorii, respectiv copii și studenți: Hubei-based student Xiao Feng admits that “it took me so much time to understand how to use the platforms, and I’m the best student in the class.” (Ekaterina Kologrivaya, Emma Shleifer, 2020)

În Europa, situația a fost la fel ca cea din China, numai că aici școlile au fost închise mai târziu, dat fiind faptul că primele cazuri de persoane infectate cu COVID-19 de pe acest continent au fost declarate pe data de 21 februarie 2020 (în Italia), cu aproximativ 3 luni mai târziu decât în China. În Italia școlile s-au închis pe data de 5 martie anul curent, decizie luată la scurt timp și de autoritățile din Albania, Grecia, Cehia și România. Cele mai multe țări europene și-au întrerupt cursurile școlare până pe data de 16 martie 2020, ultimul stat care a urmat să aprobe această decizie fiind Marea Britanie, care a suspendat cursurile între 20-23 martie.

Modalitățile prin care sistemul educațional s-a menținut activ pe teritoriul Europei a constat în utilizarea unor aplicații internaționale care au asigurat comunicarea și interacțiunea (Allegro, Amazon, AliExpress, Bing, CDiscount, Classroom, Ebay, Facebook, Google, Rakuten, Zoom, Wish, Yahoo etc.), dar și în platforme naționale menite să fie utilizate în învățarea on-line pe timpul pandemiei: Skola za zivot (în Croația), Oktatas (Ungaria), Proedus (România), Viki (Slovacia), Remote Educational System (Turcia), Enseignement.be (Belgia), Ma classe à la maison (Franța), Digital Educational Material (Grecia), Nuovo Coronavirus webpage (Italia), epodreczniki.pl (Polonia), INTEF (Spania), Apoio à Escolas (Portugalia) etc. Pe lângă aceste platforme, unele state au oferit și lecții televizate pentru elevii din clasele terminale, care au susținut examenele naționale, difuzate pe programe de televiziune naționale: Teleșcoala în România, TV Moldova 1 în Republica Moldova, Educational Television – ERT2 channel (Grecia), TV channels (Serbia) etc.

În Africa, primul caz de coronavirus a fost depistat pe 14 februarie 2020, în Egipt. Pe data de 15 martie, președintele Africii de Sud a decis suspendarea cursurilor școlare pe o perioadă nedeterminată. Până la data de 7 aprilie 2020, acest virus a fost contactat de peste 10000 de persoane și a cauzat 500 de morți pe teritoriul Africii. Unele state africane au optat pentru învățarea on-line folosind platforme naționale create de Ministerele Educației: Apprendre à la maison (în Senegal), Kolibri Uganda (în Uganda), Ecole Numerique (Coasta de Fildeș), ePortal (Africa de Sud), Elearning (Egipt), It-Mohae (Palestina), Edunet (Tunisia), Vschool (Arabia Saudită), School-ly (Libia) etc.. Alte state difuzează cursuri televizate prin intermediul programelor de televiziune naționale: Télé Congo (în Congo), Yes TV (Maldive), Educational TV (Yemen), Télé-école (Senegal), GLTV (Ghana), Gambia Education TV (Gambia), Tele aulas(TV) (Angola) etc.

Cazurile de coronavirus declarate pe tot teritoriul Statelor Unite a depăşit jumătate de milion, înregistrându-se peste 18.700 de decese până la data de 11.04.2020. În ziua de 16 martie s-au închis școlile, cursurile urmând să se susțină on-line, folosindu-se site-uri (Learning Keeps Going, PreK-12 OER in Practice, #GoOpen, WeVideo) sau de aplicații educaționale, precum: Google Classroom, Canvas, SeeSaw, Clever, Class Dojo, Remind.

Statele americane s-au mobilizat în ceea ce privește continuarea procesului de învățare și au pus la dispoziția elevilor, studenților și profesorilor platforme elearning, așa cum au procedat toate celelalte continente. Aprende 2.0, Aprende en casa por TV y en Línea și TELEsecundaria sunt programe educaționale din Mexic, Aprendo en casa în Peru, Plan Ceibal în Uruguay, Cada Familia Una Escuela  program TV în Venezuela, Banco Internacional de Objetos Educacionais în Brazilia etc.

Privită din exteriorul sistemului educațional, această soluție de continuare a procesului de învățare în timp de criză excepțională pare simplă și eficientă, ușor de aplicat și accesibilă oricui. Însă, în interiorul sistemului există numeroși factori care îngreunează procesul de învățare: unii elevi nu au acces la internet, nu au dispozitive pe care să vizioneze sau să efectueze lecții on-line, nu cunosc aplicațiile educaționale și au nevoie de timp să afle cum funcționează. Aceleași probleme se pot pune și în cazul profesorilor, mai cu seamă în cazul celor care nu cunosc lumea mediului on-line și este prima data când iau contact cu aceasta.

Bibliografie
• Boccaccio G. (1938), Decameronul, Craiova: Apollo
• Măsuri de prevenire și de monitorizare a riscurilor privind COVID-19 (Coronavirus) în UPB. upb.ro (site). Disponibil la: www.masuripreventie.upb.ro.
Consultat/accesat: 10 aprilie 2020
• Education: From disruption to recovery. 2020, 30/04. unesco.org (site). Disponibil la: en.unesco.org/covid19/educationresponse
Consultat/accesat la: 2 iunie 2020
• Gloria Tam, Diana El-Azar, 2020, 13/03. 3 ways the coronavirus pandemic could reshape education. World Economic Forum. Disponibil la: www.weforum.org/agenda/2020/03/3-ways-coronavirus-is-reshaping-education-and-what-changes-might-be-here-to-stay/
Consultat/accesat la: 13 apriliea 2020
• Distance learning solutions. UNESCO.ORG (site).
Disponibil la: en.unesco.org/covid19/educationresponse/solutions
Consultat/accesat: 10 aprilie 2020
• Ekaterina Kologrivaya, Emma Shleifer, 2020, 26/03. With schools closed across the country to combat COVID-19, China has turned to online learning. The results have been mixed. The Diplomat (site). Disponibil la: thediplomat.com/2020/03/quarantined-chinas-online-education-in-the-pandemic/
Consultat/accesat la: 14 aprilie 2020
• EPALE Moderator (2020, 24/03). Electronic Platform for Adult Learning in Europe. European Commission, EPALE (blog). Disponibil la: epale.ec.europa.eu/en/blog/covid-19-reviving-need-explore-online-teaching-and-learning-opportunities
Consultat/accesat: 10 aprilie 2020