Cum se realizează un proiect colaborativ eTwinning

Gabriela Ileana Crişan a absolvit Şcoala Normală "Mihai Eminescu" din Suceava în anul 1996. În anul 2008 a obţinut Licenţa în Filologie, specializarea Limba şi literatura română- Limba şi literatura franceză. În prezent urmează cursurile de master la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj- Napoca, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, în cadrul programului Management curricular
În cei 16 ani la catedra, a publicat trei lucrări de specialitate, alte două fiind pregătite pentru tipar.

Din ianuarie 2013 este ambasador al acţiunii eTwinning în România.

SCOALA GIMNAZIALA ANDREI SAGUNA TURDA ()

Model al „curriculumului comun european”, proiectul eTwinning, integrat curricular orizontal (arii curriculare diferite), vertical (aceeaşi arie curriculară) sau transversal (temă ce nu aparţine disciplinelor existente), facilitează legătura dintre experienţele de învăţare (valorificând şi experienţa anterioară a elevilor) şi realităţi ale vieţii cotidiene. Proiectele eTwinning se construiesc şi se desfăşoară în colaborare, prin intermediul TIC. Realizarea unui proiect eTwinning urmează nişte secvenţe similare cu pașii necesari pentru proiectarea didactică a unei secvențe de învățare.

Proiectele eTwinning se construiesc şi se desfăşoară în colaborare, prin intermediul TIC. Realizarea unui proiect eTwinning urmează nişte secvenţe descrise în formularul de înregistrare al acestuia, care se găseşte pe Desktop. Putem face o comparaţie între aceşti paşi şi modelul etapelor unui proiect, conceput de Cătălina Ulrich în 1999.

Potrivit acestui model, alegerea temei este punctul de pornire al proiectului cu corespondent eTwinning în stabilirea titlului. Fiecare proiect urmăreşte să atingă nişte finalităţi, în demersul de înregistrare al proiectului eTwinning acestea fiind descrise de rubrica Scopuri (în termeni de competenţe şi calităţi). Activităţile sunt planificate stabilindu-se limbile în care se comunică, grupa de vârstă, disciplinele implicate, instrumentele, metodele folosite. Orice proiect cuprinde o microcercetare sau investigaţie descrisă în Desfăşurarea activităţilor (Work process), iar realizarea produselor finale, diseminarea şi evaluarea sunt proiectate la rubrica Rezultate aşteptate.

Acest plan se detaliază după ce proiectul a fost aprobat şi înregistrat, putând fi modificat şi ajustat pe tot parcursul derulării activităţilor. Locul în care se desfăşoară proiectul propriu-zis este platforma Twinspace. Aceasta pune la dispoziţia eTwinnerilor o serie întreagă de instrumente pentru colaborare şi comunicare gen blog, wiki, chat, forum, dar şi pentru postare de web content, image gallery, file archive.

Automat, cei doi fondatori au şi rolul de administratori Twinspace. Ei pot invita în proiect alţi colegi şi elevi care pot fi membri, vizitatori sau administratori. Toţi partenerii lucrează la elaborarea planului proiectului. De fapt, în Twinspace, un proiect devine o sumă de etape:

a. Cunoaşterea partenerilor
Unii parteneri pot fi contacte comune ale celor doi fondatori sau doar ale unuia dintre aceştia. Ei schimbă cât mai multe informaţii despre ei incluzând adrese de mail unde pot fi contactaţi la nevoie. Chiar dacă profesorii se cunosc bine între ei, elevii se schimbă de la an la an, deci este necesară această etapă.

b. Realizarea în colaborare a planului de proiect
In această etapă se discută despre scopuri , obiective, competenţe şi calităţi de atins, planificarea timpului, descrierea activităţilor şi modalităţilor de realizare a lor. Planul poate fi conceput de către unul dintre fondatori cu consultarea ulterioară a celorlalţi parteneri, de către ambii fondatori cu consultarea celorlalţi parteneri sau prin colaborarea tuturor partenerilor cu ajutorul unor instrumente de tipul Googledocs. Această ultimă modalitate este cea mai valoroasă, fiind contribuţia partenerilor proiectului, ceea ce rezultă fiind un proiect integrat în curriculumul ţărilor participanţilor. Putem vorbi despre proiectele eTwinning ca despre nişte proiecte ale curriculumului european. Ele dezvoltă elemente comune ale curriculei din diferite ţări ale Europei şi întăresc ideea de unitate, întreg a „satului global”. Nu întotdeauna partenerii doresc să colaboreze în proiectarea activităţilor, unii dintre ei participând sau acceptând mai târziu intrarea în proiect. In aceste cazuri fondatorul/fondatorii elaborează o propunere de plan al proiectului pe care partenerii o pot modifica sau îmbunătăţi prin consultarea (anunţarea) în prealabil a celorlalţi. La planificarea activităţilor proiectului fiecare cadru didactic se consultă cu elevii săi. Spaţiul rezervat desfăşurării proiectelor este unul sigur, securizat, însă devine necesară o discuţie cu toţi partenerii în legătură cu reguli de realizare a activităţilor:
– respectarea normelor copyrightului
– respectarea netichette (reguli de comportament pe Internet)
– realizarea corectă a fotografiilor copiilor şi postarea acestora în locuri sigure, precum şi prelucrarea acestora cu instrumente adecvate, pentru a nu-i expune.

c. Evaluarea
Partenerii vor stabili în comun în ce constă evaluarea, cine evaluează pe cine, cu ce metode şi mijloace se evaluează. Activităţile proiectului se încheie prin realizarea individual sau în grup a unuia sau a mai multor produse. Evaluarea urmăreşte gradul în care au fost atinse scopurile şi obiectivele propuse. Se desfăşoară în orice moment al derulării proiectului şi poate fi realizată de cadrul didactic pentru elevii săi (sau de elevi dacă au repere precise de tipul grilelor de evaluare criterială a proiectului, lista de verificare) sau de colegii parteneri (la cererea acestuia). Astfel evaluarea primeşte pe lângă o mai mare obiectivitate şi o dimensiune europeană. Cadrul didactic şi clasa de elevi evaluaţi de colegii lor pot astfel să-şi autoregleze procesele de predare şi învăţare. Metodele şi mijloacele de evaluare a unui proiect sunt importante deoarece pot ghida şi regla activitatea. O grilă de evaluare criterială sau o listă de verificare îi va ajuta pe profesor şi pe elevi în orice moment al desfăşurării proiectului să-şi autoevalueze, să-şi perfecţioneze activitatea. Alte mijloace de evaluare specifice proiectelor de tip eTwinning sunt blogul, wiki-ul proiectului pe care sunt postate activităţile. Există numeroase aplicaţii de tip quizz sau jocuri care sunt folosite pentru evaluare.

d. Feedbackul
Este strâns legat de evaluare şi un element necesar pentru a încheia proiectul. Sunt importante impresiile tuturor participanţilor (cadrelor didactice şi elevii), iar rolul este unul reglator.

Proiectul nu se termină cu feedbackul, ci fondatorii şi membrii pot aplica până la o anumită dată pentru Certificatul Naţional de Calitate (Quality Label),  pentru recunoaşterea oficială a muncii lor, a valorii proiectului.

Cuvinte cheie:
Accesări: 1.468