Descoperirea literaturii populare. Studiul de caz – Miorița, clasa a XI-a

Acest articol sintetizează activitățile pe care le-am derulat cu elevii clasei a XI-a pentru Descoperirea literaturii populare. Prin folosirea metodei studiului de caz, le-am propus elevilor abordarea baladei Miorița într-o manieră incitantă și provocatoare. Această metodă activ-participativă îi ajută pe elevi să învețe prin descoperire și cooperare. De asemenea, accentul pus pe prezentarea produselor realizate de elevi, transformă ora de română, dându-i dinamism și autenticitate.

Studiul de caz este o metodă foarte potrivită pentru abordarea acestei teme fiindcă, deși numărul de ore alocat la clasă este foarte mic, prin această metodă elevii vor face cercetare și vor descoperi foarte multe lucruri. Textul suport pentru această temă, ales la sugestia manualului editurii Humanitas, a fost balada populară „Miorița”.

Fixarea premiselor

„Miorița” este una dintre creațiile literaturii populare românești care a stârnit numeroase comentarii. Despre valoarea ei artistică, despre modul în care poate fi interpretată, despre exemplaritatea ei etc. s-au formulat puncte de vedere dintre cele mai variate, uneori contradictorii, alteori polemice. Au discutat și au scris despre „Miorița” folcloriști, critici și istorici literari, scriitori, filozofi, diverși oameni de cultură. Cele mai frecvente probleme generale ale folclorului care au fost puse în discuție de diversele studii și eseuri referitoare la „Miorița” sunt: datarea și localizarea creațiilor literare populare; cum sunt produse textele folclorice; raporturile dintre literatura populară și cea cultă; reprezentativitatea creațiilor populare pentru însușirile poporului care le-a produs; cum pot și cum trebuie să fie citite și înțelese textele folclorice. (cf. Manualului pentru clasa a XI-a de limba și literatură română, Alexandru Crișan, Liviu Papadima, Ioana Pârvulescu, Florentina Sâmihăian, Rodica Zafiu, Editura Humanitas Educațional, București, 2006)

Plecând de la aceste considerente, am structurat studiul de caz asupra baladei „Miorița” pe cele cinci coordonate. Astfel, elevii clasei au fost împărțiți în cinci grupe, fiecare grupă având de soluționat în termen de 3-4 săptămâni câte o problemă a „cazului Miorița”, urmând ca apoi, prin intermediul celor cinci prezentări să se refacă imaginea completă a baladei. Astfel, au fost împărțite sarcinile de lucru:

• grupa I: Când și unde a apărut „Miorița”?
• grupa II: Cum sunt produse textele folclorice? / Cum a fost produsă „Miorița”?
• grupa III: Care este raportul dintre literatura populară și literatura cultă? / Cum se raportează balada „Miorița” din punct de vedere estetic la alte creații culte?
• grupa IV: Este balada „Miorița” reprezentativă pentru poporul român?
• grupa V: În câte feluri putem citi un text folcloric? / În câte feluri putem citi „Miorița”?

Așa cum am precizat, elevii au avut la dispoziție aproximativ o lună pentru a se documenta și a-și pregăti prezentările. Prezentarea studiului de caz s-a derulat pe parcursul a 4 ore.

Derularea activității

În prima oră, elevii au fost familiarizați cu tema, prezentându-li-se aspectele esențiale ale acesteia. S-a discutat despre literatura populară și genurile specifice acesteia,  despre integrarea sau neintegrarea textelor folclorice într-un context ritual și ceremonial, dacă acestea sunt în proză sau în versuri, dacă sunt epice, lirice sau dramatice și chiar despre caracterul lor didactic. S-a discutat apoi despre faptul că în special în perioada pașoptistă, dar și ulterior, literatura populară a fost considerată o bază pentru literatura cultă datorită atât calităților sale estetice, cât și inexistenței unei tradiții a literaturii culte în limba română, până în sec. al IX-lea. De asemenea, s-a subliniat idea că literatura populară este una originală și reflectă specificul nostru național. S-a recitit apoi varianta baladei „Miorița” culeasă de Vasile Alecsandri, dar și alte variante ale baladei, incluse în antologii de balade populare. S-au repartizat apoi sarcinile de lucru/direcțiile de investigație ale studiului de caz.

Orele a 2-a și a 3-a au fost rezervate prezentării rezultatelor cercetării. Fiecare grupă a avut la dispoziție 20 de minute pentru prezentarea rezultatelor muncii lor. Nu au avut loc intervenții din partea celorlalți elevi în timpul prezentărilor propriu-zise, aceștia având obligația de a-și nota orice nelămurire vizavi de una dintre prezentări, orice întrebare suplimentară, aspectele care le-au plăcut, sau nu le-au plăcut, precum și de a completa fișa de evaluare a prezentării studiului de caz, pentru fiecare grupă în parte. Elevii au putut folosi în prezentarea lor orice elemente care considerau că sunt importante pentru direcția lor. De-a lungul celor 4 săptămâni în care și-au pregătit prezentarea, ca profesor, le-am stat la dispoziție cu sugestii, idei sau, dacă a fost nevoie, chiar cu materiale.

Ora a 4-a a continuat cu dezbateri pe marginea prezentărilor realizate de fiecare grupă desemnată să rezolve o parte a studiul de caz (colegii și-au putut pune întrebări, pentru a-și clarifica anumite idei, pentru a afla mai multe informații sau pentru a cunoaște poziția pe care se situează elevii dintr-o anumită grupă, față de anumite aspecte prezentate ale temei). A fost, de asemenea, momentul în care fiecare grupă și-a prezentat jurnalul grupei pentru a vedea în ce măsură a lucrat fiecare membru al grupei, finalizându-se și etapa de evaluare a prezentărilor, evident cu discuții pe marginea grilei de evaluare (Grila de evaluare folosită pentru acest studiu de caz, dar care poate fi folosită și pentru alte studii de caz, poate fi consultată/descărcată pe didactic.ro/materiale-didactice/grila-de-evaluare-pentru-studiul-de-caz).

Evaluarea de proces și de produs îi revine în exclusivitate profesorului de Limba și literatura română, după ce va consulta și produsele realizate de fiecare grupă în parte.

Evaluarea elevilor ar trebui să se realizeze și prin tema de casă, pentru a se vedea în ce măsură elevii au înțeles și și-au însușit noțiunile prezentate de fiecare grupă în parte, cu alte cuvinte, pentru a se vedea în ce măsură s-a soluționat „cazul Miorița”. Astfel, se poate propune elevilor un eseu de 2-3 pagini în care să realizeze, recurgând la argumente, un paralelism între reacția păstorului ca individ (pentru care nedreptatea existențială primește un sens integrator) și răspunsul poporului român dat unei istorii care l-a agresat prin adversitatea ei permanentă.

Concluzii

Cred că această suită de lecții este valoroasă, atât datorită valorilor culturale, morale și spirituale pe care le promovează, cât și datorită metodei studiului de caz, o metodă activ-participativă, care-i ajută pe elevi să învețe prin descoperire, cooperare și joc, contribuind la dezvoltarea comportamentelor sociale ale acestora.

Bibliografie
Manualul de limba și literatură română,  clasa a XI-a, Alexandru Crișan, Liviu Papadima, Ioana Pârvulescu, Florentina Sâmihăian, Rodica Zafiu, Editura Humanitas Educațional, București, 2006
Programe școlare ciclul superior al liceului, Limba și literatura română, clasa a XI-a, Aprobat prin ordinal ministrului nr. 3252/13.02.2006, București 2006
*** Ghid metodologic, Aria curriculară Limbă şi comunicare, Liceu, C.N.C., 2002.