Dezvoltarea competențelor de literație la elevi

Dezvoltarea competențelor de literație la elevi este un obiectiv major pe care ni-l propunem încă din primii ani de școală și prin care urmărim dezvoltarea nivelului de alfabetizare al elevilor prin creșterea motivației față de învățătură și prin proiecte menite să conducă la prevenirea și combaterea abandonului școlar. Într-o societate aflată în continuă schimbare, este imperios să-i susținem pe copii pentru a face față provocărilor unei lumi diverse și dinamice, oferindu-le instrumente necesare pentru a se integra cu succes acesteia. Competențele de literație, considerate competențe cheie, constituie un astfel de instrument de lansare în viață pentru fiecare copil. În stabilirea nivelului de literație trebuie să ținem cont de faptul că pe măsură ce descoperă tainele cititului și scrisului, elevii trec printr-un proces de dezvoltare continuă, eficace și, oarecum, previzibil, iar prin îndrumare și control putem spune că ei sunt continuu stimulați, antrenați și încurajați.

Interesată de mai multe informații privind testarea nivelului de literație al elevilor mei, am urmat cursul „Literație, gândire critică și creativă” organizat în cadrul  programului de formare continuă EduNetworks, clusterul din Dâmbovița, de unde face parte și școala unde predau.

Astfel, am aflat că printre instrumentele pe care le putem utiliza la clasă pentru a testa nivelul de literație sunt Evaluarea literației emergente și Inventarul Informal de Citire. Acestea sunt eficiente dacă sunt aplicate astfel: primul, de regulă, copiilor din clasa pregătitoare și, atunci când este cazul, elevilor din clase mai mari la care se observă dificultăți în dezvoltarea abilităților de citit-scris, iar al doilea instrument poate fi aplicat cu succes elevilor din clasele I-IV. Ele reprezintă instrumente mai mult diagnostice decât sumative, scopul aplicării acestora fiind acela de a poziționa copilul pe scara propriei dezvoltări și de a stabili calea de urmat pentru îmbunătățirea citit-scrisului acestuia.

Realizarea unui Plan individualizat de dezvoltare a literației care să asigure o continuitate pe parcursul școlarizării elevilor constituie o oglindă clară a evoluției acestora pe traseul grădiniță-ciclul primar.

Așadar, am testat nivelul de literație al unui elev de la clasă, în comportamentul căruia am observat că întâmpină dificultăți, aplicând Inventarul Informal de Citire. Acest instrument se aplică în două etape.

În prima etapă, am administrat elevului liste de cuvinte pentru a putea determina rapid nivelul la care se află acesta, adică nivelul independent, nivelul de instruire sau nivelul de frustrare. Am prezentat o listă de cuvinte corespunzătoare ultimei clase absolvite, pornind de la ideea că acesta stăpânește nivelul de instruire anterior. I-am arătat cuvintele din listă mai întâi rapid, apoi, cu timp nelimitat. Am bifat, în tabelul în care am introdus cuvintele, atât în dreptul celor citite în ritm rapid, cât și în dreptul celor citite fără limită de timp, iar în dreptul cuvintelor rostite greșit, am scris exact cuvântul citit de elev.

Nivelul de citire l-am stabilit luând în considerare cuvintele pronunțate rapid, fără a le  număra și pe cele citite în timp nelimitat, conform baremului: între 0-2 greșeli – nivelul independent, între 3-6 greșeli – nivelul de instruire și 7+ greșeli – nivelul de frustrare.

În a doua etapă, pe baza rezultatelor obținute în prima etapă, se confirmă nivelul și se obțin informații specifice după administrarea probelor de citire și comprehensiune. Concret, în această etapă am dat elevului un text care să corespundă nivelului independent de citire, solicitându-i să-l citească cu voce tare. Am cronometrat timpul în care acesta a citit textul, stabilind viteza de citire prin calcularea numărului de cuvinte x 60 de secunde/ numărul de secunde realizat de copil. Apoi, am notat în fișa de răspuns greșelile pe care elevul le-a făcut.

În pasul următor, am adresat elevului întrebări, pe baza textului, pentru a verifica nivelul înțelegerii textului, notând totodată răspunsurile corecte.

În cele din urmă, am  stabilit  nivelul la care se află acesta în ceea ce privește citirea și înțelegerea textului, conform baremului:

La final, am completat o Fișă de înregistrare a rezultatelor, notând datele examinărilor, nivelul de instruire constatat pe baza listelor de cuvinte și nivelul de instruire constatat pe baza comprehensiunii, după care am întocmit un plan individualizat.

Prezint spre exemplificare un astfel de Plan individualizat de dezvoltare a literației timpurii, pe care l-am aplicat unui elev de la clasă, după testarea nivelului de literație al acestuia.

Inițiale elev: M.A.U.
Clasa a II – a, an școlar 2021 – 2022
Interpretarea rezultatelor evaluării:

M.A.U. stăpânește noțiunile despre textul tipărit. Se orientează ușor în pagina tipărită. Dacă sunt texte mai scurte, reușește să identifice informații de detaliu, formulând propoziții incomplete, de cele mai multe ori simple. Recunoaște semnele de punctuație, dar nu respectă semnificația lor în textele pe care le citește.

Face distincție între litere de tipar mari și litere de tipar mici, le recunoaște pe toate, le citește. Întâmpină dificultăți la citirea cuvintelor care conțin grupurile de litere și la înțelegerea textului.

Evaluat în data de 22.02.2022 cu instrumentul de evaluare Inventarul Informal de Citire, am constatat că elevul se află la nivelul de instruire I. Drept urmare, am decis intervenția pe baza unui plan de intervenție personalizat care să cuprindă activități din ariile de intervenție, cu accent pe comprehensiune deoarece elevul întâmpină dificultăți în înțelegerea textului.

Obiective urmărite:

• să citească texte scurte;
• să pronunțe corect cuvintele;
• să explice sensul unor cuvinte;
• să alcătuiască propoziții cu noile cuvinte;
• să răspundă la întrebări în legătură cu textul citit care vizează rememorarea;
• să identifice aspecte de detaliu din texte audiate/citite care solicită deducția;
• să formuleze întrebări și răspunsuri referitoare la textul citit/audiat;
• să povestească  pe baza imaginilor;
• să identifice asemănări și deosebiri între personaje;
• să schimbe finalul unui text;
• să identifice trăiri/emoții/concluzii în urma citirii unui text;

Perioada de implementare a planului și durata estimată în ore:
• Intervenția se va realiza de două ori pe săptămână, în sesiuni de o jumătate de oră, pe parcursul a 6 săptămâni. Se va lucra în timpul orelor de LLR, diferențiat, atunci când conținutul propus permite.

Săpt. Activități de învățare Materiale necesare Comentarii/
Documentare

Săptămâna 1.
Citim împreună.
Înainte de a citi textul, prezint coperta. Rog elevul să facă predicții despre subiectul cărții, despre personaje:
Banca de cuvinte – introducere și personalizarea recipientului, 2-3 cuvinte noi din textul scris.

Materiale necesare:
Vom  alege împreună cărțile adecvate pe care le vom citi în această perioadă.
Carte  aleasă împreună cu M.A.U din Biblioteca cu
Sclipici, nivel 2.
Recipient pentru banca de cuvinte (cutiuță).
Coli, carioci colorate, foi pentru flipchart.

Săptămâna 2.
Citim împreună (citire ecou).
Sinonime/ Antonime (Vocabular)
Banca de cuvinte –  2-3 cuvinte noi din text.
Eu spun una, tu spui multe!

Materiale necesare:
Alegem împreună o carte din Biblioteca cu Sclipici, nivel 2.
Coli, carioci colorate, foi pentru flipchart.

Săptămâna 3.
Citim împreună
Banca de cuvinte –  2-3 cuvinte noi din text
Harta textului
Rețeaua personajelor– identificare însușiri, explicare cuvinte
(comprehensiune)
Jurnalul cu dublă intrare
Elevul recitește textul independent și subliniază  fragmentul din text care i-a atras atenția și i-a plăcut sau care nu i-a plăcut deoarece i-a amintit de o experiență personală sau din alte motive. Alăturat, va comenta pe scurt ideile selectate, precizând motivele pentru care le-a ales, la ce s-a gândit, ce a simțit când a recitit textul.
Răspundem la întrebări despre text.

Materiale necesare:
Alegem împreună o carte din biblioteca clasei/ școlii.
Coli, carioci colorate, foi pentru flipchart.
Caiet de lucru.

Săptămâna 4.
Citim împreună.
Banca de cuvinte –  2-3 cuvinte noi din text
ABEL  – text construit pornind de la cartea citită.

Materiale necesare:
Alegem împreună o carte din Biblioteca cu Sclipici, nivel 2.
2 coli de hârtie de bloc A3, marker, foarfeci, bandă de lipit, cartonașe.

Săptămâna 5.
Citim/ scriem împreună
Banca de cuvinte –  2-3 cuvinte noi din text
ABEL  – text construit pornind de la cartea citită.

Materiale necesare:
Alegem împreună o carte din Biblioteca cu Sclipici, nivel 2.
2 coli de hârtie de bloc A3, marker, foarfeci, bandă de lipit, cartonașe.

Săptămâna 6.
Citim/ scriem împreună (citirea fluentă)
Singular/ plural
Familii de cuvinte (vocabular)
Banca de cuvinte –  2-3 cuvinte noi din text
Jocuri de cuvinte

Materiale necesare:
Alegem împreună o carte din biblioteca școlii.
Caiet, stilou, creioane colorate foi pentru flipchart.

În următoarele săptămâni, am lucrat pe texte suport din biblioteca magică – Cărți cu sclipici. Rezultatele reevaluării de la capătul perioadei de 6 săptămâni mi-au oferit informații esențiale pentru continuarea sau suspendarea intervenției personalizate.

Consider că a găsi cele mai eficiente strategii pentru a învăța un elev să citească și a-l ajuta și îndruma să înțeleagă ce citește, este un har cu care învățătorul a fost înzestrat.

Bibliografie
1. https://issuu.com/fundatianoiorizonturi/docs/caietul_elevului_sorana
2. www.noi-orizonturi.ro