Exploatarea didactică media în ora de limba franceză

Ținând cont de atuurile, dar și de limitele folosirii documentului media, profesorul poate să dinamizeze ora de limbă franceză prin activități destinate să faciliteze predarea-învățarea limbii franceze. Media nu poate fi exploatată la întâmplare, profesorul este cel care transformă aceste documente ne-pedagogice (în funcționarea lor inițială) în instrumente didactice și pedagogice performante și autentice.

Termenul media este definit în dicționarul Larousse ca un procedeu care permite distribuirea, difuzarea sau comunicarea de opere, documente sau de mesaje sonore sau audiovizuale (presă, cinema, afiș, radio, televiziune, telecomunicații). În principiu, media este un mijloc de difuzare de informații (precum presa, radio, televiziunea și chiar e-media), folosit pentru a comunica cu un număr mare de persoane. Media de învățământ reprezintă, prin urmare, toate suporturile – presă, radio, televiziune, film și Internet – suporturi autentice sau concepute în scopuri didactice care servesc procesului de predare-învățare sau autoînvățare, un ansamblu de documente și activități organizat în funcție de un obiectiv de predare sau de învățare.

Principalele tipuri media sunt:

• Afișul publicitar
• Presa scrisă
• Radio
• Televiziunea
• Cinematografia
• Internetul

Limbajul și fiuncțiile media

Limbajul media se hrănește din toate sursele: folosește procedee care aparțin limbajului standard, dar și termeni din limbajul familiar sau popular, chiar argou. Limbajul presei scrise cuprinde trei elemente majore: exprimarea scrisă (titlul și articolele) care oferă informația cititorilor, exprimarea iconică (fotografii, desene) care ilustrează informația oferită și așezarea în pagină care organizează toate elementele menționate. Cum presa este destinată unui public cât mai larg, de nivel cultural diferit, limbajul trebuie să fie accesibil pentru ca acest public să se familiarizeze cu informațiile transmise. Limbajul audiovizual este limbajul mediatic cel mai puternic și mai original, o sinteză evolutivă de elemente noi și vechi.

Funcțiile media sunt diverse în viața socială. Potrivit lui Derville în articolul Le pouvoir des medias, mass-media furnizează noutăți publicului, analizează aceste știri, distrează consumatorii, difuzează cunoștințe și face toate acestea într-un cadru de referință. Astfel putem deduce că mass media îndeplinește patru funcții:

• funcția informativă (vehicularea de informații pe care publicul le preia ca niște certitudini)
• funcția deliberativă (prin spusele lor jurnaliștii pot să-și exprime propriile opinii și judecăți, orientând dezbaterea în sânul opiniei publice)
• funcția distractivă (cititul presei scrise, ascultatul radio-ului, vizionatul la televizor, site-urile turistice, media socială, Internetul sunt și activități de petrecere a timpului liber într-un mod plăcut)
• funcția educativă (mass-media este și o sursă de informații și formare).

Funcția pedagogică este pusă în discuție de didactica modernă a limbilor. Site-urile media franceze propun chiar și practici pedagogice, multe sarcini de învățare care ajută elevii să-și perfecționeze cunoștințele lingvistice în cele patru domenii de competență: înțelegerea de mesaje orale și scrise și producerea de mesaje orale și scrise. Mass-media furnizează documente care declanșează activități, sarcini de lucru, activități de reflecție atât în ora de limbă franceză cât și în afara ei. Ora de limbă franceză devine o succesiune de activități destinate a învăța să observi, să reperezi, identifici elementele constitutive a unui document, sp dezvolți capacitatea de a numi aceste elemente în limba franceză, să emiți ipoteze despre conținutul documentului pornind de la un extras sau un element al acestui extras, să exprimi părerea cu privire la document, să creezi imagini, texte, jocuri de rol pornind de la document, să faci cercetări documentare pentru a afla mai multe despre tema, evenimentul sau subiectul expus în document, să compari documentul cu altele de același tip, dat provenite din propriul mediu cultural.

Educația media

Educația media discutată din două perspective: educația față de media și educația prin mijloacele media. Cary Balzagette, Evelyne Bevort și Josiane Savino, în L’education aux medias dans le monde, definesc sintagma education aux medias ca o practică și un proces educativ destinate să permită membrilor unei colectivități să participe într-un mod creativ și critic (la nivelul producerii, distribuirii și prezentării) la utilizarea mass-mediei tehnologice și tradiționale pentru a dezvolta și elibera indivizii și colectivitatea și a democratiza comunicarea. În cadrul conceptului education aux medias mass-media devine obiectul de studiu, suportul autonom de cunoștințe, scopul fiind inițierea elevilor în folosirea rațională, în limbajul mediatic și funcțiile mediatice. Prin education par les medias se înțelege utilizarea filmelor, emisiunilor radio și TV, a ziarelor, articolelor de revistă, afișe publicitare ca auxiliare de predare-învățare. Educația prin mass-media face trimitere la o pedagogie de susținere în care producțiile mediatice sunt în serviciul învățământului.

Metodologia de exploatare a mijloacelor media

Selectarea documentelor-cadru este o etapă importantă, întrucât introducerea unui document media în ora de limbă franceză nu se face la întâmplare. Profesorul alege documentul media potrivit în urma unei analize pedagogice riguroase: subiectul prezentat interesează elevii, subiectul tratat este accesibil elevilor, documentul este suficient de scurt (la nivelul B2 un document audio video nu trebuie să depășească 3 minute), extrasul, scos din context are o unitate de sens, imaginile și peisajul sonor facilitează accesul la sens, documentul este comprehensibil pentru elevi și este de o bună calitate tehnică.

Problematica nivelului – nivelul de complexitate pentru un document pedagogic merge de la cel mai simplu la cel mai complex.

Grilele de analiză ne ajută în alegerea celor mai eficiente documente media. Potrivit Kitului pedagogic propus de TV5 Monde, RFI, Ministerul Afacerilor Străine și Europene și CLEMI, un document audiovizual poate fi analizat din 6 unghiuri: tematica și genul, indiciile vizuale, indiciile sonore (muzică, sunet, voce), înțelegerea mesajului, rolul și funcțiile imaginilor și sunetelor și conținutul lingvistic. Profesorul trebuie să coreleze documentul ales cu programa și curriculum școlar, să stabilească nivelul documentului și al clasei, sa definească bine contextul pedagogic (învățare în autonomie, proiect, curs în sala de clasă, curs în sala multimedia).

Elementele de didactizare/ exploatare sunt deja prezente în etapa de selectare a documentelor media. Kitul pedagogic elaborat de TV5 Monde și partenerii săi propune un scenariu pedagogic în 6 etape, începând cu descoperirea documentului și finalizând cu producerea orală și scrisă:

– Etapa preliminară – Mise en route – înainte de vizionare sau ascultare
– Etapa de descoperire a documentului – vizionare fără sunet sau ascultare sprijinindu-se pe indiciile sonore
– Etapa de înțelegere globală a textului – în timpul vizionării sau ascultării
– Etapa de înțelegere detaliată a documentului – în timpul vizionării sau ascultării
– Etapa de lucru asupra limbii – în timpul sau după vizionare sau ascultare
– Etapa de producere – după vizionare sau ascultare

Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi recomandă exploatarea media în ora de limbă franceză urmărind descriptorii de competențe ascultare, citire, exprimare orală participare la conversație și scriere pentru cele 4 niveluri A1(nivel introductiv sau de descoperire), A2 (nivel intermediar sau de supraviețuire), B1 (nivel prag sau de trecere) și B2 (nivel avansat sau independent). Cadrul european ne pune la dispoziție un dispozitiv pentru a evalua precis nivelul unei resurse pedagogice, iar suporturile media exploatate în ora de franceză trebuie să respecte aceste criterii de nivel.

Abordarea media în ora de limbă franceză

Afișul publicitar se găsește peste tot în jurul nostru. Să citești un afiș nu înseamnă să privești o imagine și să citești textul care o secondează, ci să stabilești legături vizibile și invizibile între slogan și imagine, să construiești o competență specifică și să decodezi mesajul transmis. Sunt mai multe etape în activitatea care are ca suport afișul sau imaginea publicitară:

• descrierea imaginii alese (tip de imagine, prezența sau absența textului, tip de text, jocuri de cuvinte)
• alegerea modului de exploatare pedagogică a imaginii alese (lectura imaginii)
• lucrul cu elementele de limbă (lexic specific analizei imaginii, turnuri verbale și lingvistice, tipuri de enunțare)
• alegerea uneia sau a mai multor activități pedagogice (activitate orală, lectură, activitate scrisă, activitate de imaginație, activitate de exprimare a părerii și argumentare).

Presa scrisă oferă documente autentice care permit elevilor contactul direct cu utilizarea reală a limbii. Sunt și dificultăți care limitează exploatarea acestor documente scrise în ora de limbă franceză, în lipsa unui suport fundamental oferită de un curs și a unei programe metodologice și pedagogice precise și coerente. Totuși articolul de presă este mai puțin intimidant decât cartea, pentru că este scurt și poate fi citit în întregime, fără ca elevul să se descurajeze. Profesorul poate propune elevilor exerciții pentru înțelegerea documentului scris (întrebări închise, întrebări deschise, întrebări cu alegere multiplă, exerciții lacunare, exerciții de reconstituire de text, puzzle, exerciții de ordonare, activități de analiză și de sinteză – rezumat) și activități pentru favorizarea producerii de mesaje scrise și orale (imaginarea unui început sau continuarea articolului, exerciții de redactare, eseu).

Imaginea din presa scrisă poate genera diferite activități: descrierea desenului ilustrativ/ caricatură, analiza, comentarea și argumentarea imaginii. Și o simplă fotografie poate genera jocuri de limbă și de exprimare.

Radio-ul oferă o varietate de piste de exploatare pedagogică, dar nu trebuie ignorat nici faptul că ascultarea emisiunilor radiofonice rămâne dificilă: locutorii se exprimă adesea rapid, folosesc un vocabular dificil și complex, au accent, se adresează francezilor și aduc în discuție informații dificil de înțeles de către un străin. În alegerea documentului radiofonic, profesorul trebuie să aibă în vedere câteva elemente: durata documentului nu trebuie să depășească 2 minute, greutatea informativă să fie limitată, subiectul să fie la îndemâna elevilor, extrasul ales să aibă sens și în afara contextului, zgomotele și ambianța sonoră să faciliteze sensul, iar limbajul să nu fie prea familiar. Exploatarea documentului radiofonic trece prin trei faze: pre*-ascultare, ascultare și post-ascultare.

Televiziunea rămâne un suport important care apropie limba și cultura în ora de franceză și incită elevii în cunoașterea unei alte culturi, observarea și familiarizarea cu reguli și comportamente specifice francezilor. Exploatarea documentului televizat rămâne o activitate complicată. Trebuie combătute câteva temeri: frica de a nu înțelege tot, dorința de a transcrie tot, incertitudini asupra grilei de evaluare, lipsa cunoștințelor informatice și teama de a nu respecta programa școlară. Un scenariu didactic bine realizat permite exploatarea documentelor televizate chiar cu elevi de nivel începător sau intermediar. În documentele televizate mesajul vizual sau sonor și mesajul lingvistic nu pot fi separate. O bună exploatare a unui document audiovizual presupune o vizionare organizată și sarcini de lucru bine formulate. Nu este necesar să analizăm totul. Astăzi este foarte ușor să integrezi televiziunea în ora de limbă franceză, pentru că site-ul TV5 Monde oferă posibilitatea de utiliza documente televizate, unele chiar în direct, însoțite de sugestii metodologice, ceea ce ușurează pregătirea orelor.

Filmele ilustrează fapte cotidiene ale societății, mentalități, stereotipuri și schimbări evolutive ale limbii. Cinematografia este un suport de o mare bogăție pedagogică. Printre obstacolele de care ne putem lovi în didactizarea unui film putem enumera : nivelul de limbă poate descuraja elevii, filmele nu răspund unor nevoi a rezultatelor învățării, sunt decalaje culturale, materialul nu este întotdeauna disponibil. Tina van Arkel în lucrarea Cinema et classe de langue etrangere propune trei etape de exploatare pedagogică a unui film: introducerea și sensibilizarea (activități de spargere a gheții pentru a stârni curiozitatea elevilor), descoperirea și identificarea informației și o ultimă etapă de activități de exprimare orală și scrisă.

Internetul este o resursă inepuizabilă de material didactic care facilitează învățarea limbii franceze. Utilizarea Internetului în ora de limbă franceză nu înseamnă să citești pe ecran, să socializezi pe facebook sau să te joci online. Trebuie respectate anumite reguli: să lucrezi cele patru competențe (citit, scris, ascultat, vorbit), să integrezi Internetul într-un ansamblu de activități de învățare care dezvoltă cunoștințe și competențe lingvistice, sociolingvistice, discursive, referențiale și socioculturale, să adaptezi sarcinile de lucru la nivelul elevilor, să favorizezi comunicarea între elevi, să verifici calitatea informației, să prevezi sarcini de lucru suplimentare pentru elevii rapizi.

Unele site-uri au rubrici speciale dedicate învățării limbii franceze – TV5 Monde și RFI, Franc parler.org. Media socială permite vizitatorilor participarea activă la elaborarea de conținut al site-ului. Facebook, LinkedIn, Youtube, Flickr, Delicious, Dropbox, Twitter, blog-uri, wikis, ebook-urile sunt site-uri car pot fi folosite cu succes în activitatea didactică. Utilizarea rețelelor sociale trebuie să se facă în serviciul obiectivelor de învățare și nu pentru a răspunde modei tehnologice.

Două proiecte de clasă din perspectivă comunic/acțională:  jurnalul de clasă și emisiunea radio / TV

Pedagogia proiectului beneficiază de prea multe motive pentru a nu-și găsi loc în ora de limbă franceză: remotivează elevii, introduce noile tehnologii și atrage atenția elevilor.
Realizarea unui ziar în clasă în limba franceză contribuie la dezvoltarea capacității de lectură, de exprimare scrisă și orală, de analiză critică și de folosire a tehnologiei.

Înainte de conceperea unui ziar, profesorul organizează echipa jurnalistică (împarte rolurile, profesorul face parte și el din echipă), determină publicul țintă, alege rubricile, numele ziarului, periodicitatea și formatul. Pentru a scrie articolele elevii sunt împărțiți în grupe. Așezarea în pagină, suportul informatic sunt puncte importante în realizarea ziarului.

Producerea unei emisiuni permite abordarea celor patru competențe și mobilizarea cunoștințelor transversale. Elevii realizează sarcini de analiză, scriere, exprimare orală și producere audiovizuală. Acest proiect presupune 7 etape: sensibilizare (vizionarea sau ascultarea de emisiuni), identificare (înțelegerea construirii unui document audiovizual), pregătirea (definirea subiectului și genului emisiunii, alegerea formatului, împărțirea rolurilor, cercetarea documentara asupra subiectului), înregistrarea, montajul și mixajul (utilizarea programelor de tip Audacity sau Windows Movie Maker), scrierea textelor (scrierea genericului, a textelor de legătură) și prezentarea finală.

Concluzii

Valorizarea media ca suporturi pedagogice permite profesorilor de limbă franceze să îmbine metodele tradiționale cu cele moderne, trezind dorința elevilor de a învăța. Media aduce un progres pedagogic în învățarea limbii franceze. Mass-media este principalul furnizor de documente autentice, ceea ce favorizează accesul la actualitate. Suporturile media își găsesc cu succes locul în predarea și învățarea limbii franceze, ajutându-i pe elevi să-și dezvolte competențele necesare pentru a vorbi această limbă. Dintre competențe, importante sunt cele de comunicare, dar și competențele lingvistice și culturale, dat fiind faptul că media difuzează implicit și valori culturale. Alegerea documentelor media pentru a fi exploatate în clasă depinde de mai multe criterii, dintre care nivelul, vârsta și nevoile de învățare ale elevilor. Analiza manualele școlare propusă în ultimul capitol nu a urmărit să nege rolul acestora în transmiterea de cunoștințe și dezvoltarea de competențe, ci să evidențieze faptul că profesorul poate ieși din sfera lor propunând și alte activități prin care să lucreze mai ales înțelegerea orală, dar și celelalte competențe. Partea practică a lucrării arată că este posibil să exploatăm diverse documente media în scop didactic, contribuind la eficientizarea procesului de învățământ.

• Bibliografie:
  Cadre Européen Commun de Référence pour les langues : apprendre, enseigner, évaluer, Division des langues vivantes, Strasbourg, 2000, Editions Didier, 2001
• Chauvet, Aude, Normand, Isabelle, Erlich, Sophie, Référentiel de programmes pour l’Alliance française élaboré à partir du Cadre Européen Commun, CLE International, Paris 2008
• Kit pédagogique pour une utilisation de documents audiovisuels dans les cours de français, TV5Monde, RFI, Le ministère des Affaires étrangères et européennes, CLEMI, 2010
• Balle, F., Médias et société : presse audiovisuelle, télécommunication 6e, Montchrestien, 1992
• Balzagette, Carry, Bevort, Evelyne, Savino, Josiane,  L’éducation aux médias dans le monde, Clemi Unesco, 1992
• Boiron, Michel,  Le rôle des médias dans le renouvellement de la pédagogie de l’enseignement des langues, article disponible sur le site apff.fi/wp-content/uploads/2012/06/Le-r%C3%B4le-des-m%C3%A9dias-Michel-Boiron2.pdf
• Boiron, Michel, Renouveler la pédagogie du français avec les médias, Le français dans le monde, no. 381, mai-juin 2012
• Boiron, Michel, Apprendre et enseigner avec TV5 Monde, article sur le site www.tv5monde.com/TV5Site/enseignants
• Boiron, Michel, Documents télévisuels en classe, document disponible sur www.leplaisirdapprendre.com.
• Barrière, Isabelle, Emile, Hélène, Gella, F.rédérique, Les TIC, des outils pour la classe, PUG, 2011
• Besse, Henri et Moirand, Sophie, Audio-visuel et enseignement du Français, Langue française, Larousse, 1999.