Importanța lucrului extrașcolar la informatică

În societatea contemporană, nu există nici un domeniu de activitate în care să nu fie nevoie de prelucrarea informației. Acest fapt este incontestabil și nimeni în prezent nu mai pune întrebarea „La ce servesc calculatoarele?”. Una din problemele principale ale pedagogiei şi didacticii, care constă în ridicarea interesului elevului față de învățătură, ar putea fi soluționată cu succes datorită interacțiunii orelor de curs cu activitățile extrașcolare. Scopul activităților la informatică în afara orelor de curs constă în pregătirea psihologică şi practică a elevilor pentru adaptarea şi activitatea lor într-o societate informațională în continuă schimbare şi formarea gândirii algoritmice, accentul fiind pus pe individualizare şi învăţare permanentă. Acţionând individual sau în cadrul grupului, elevilor li se dezvoltă spiritul practic, operaţional, manualitatea, dând posibilitatea fiecăruia să se afirme conform naturii sale. Participarea efectivă şi totală în activitate, angajează și elevii slabi, îi temperează pe cei impulsivi, stimulează curentul de influienţe reciproce, dezvoltă spiritul de cooperare, contribuie la formarea colectivului de elevi, elevii se auto-disciplinează.

„În măreaţa grădină a informaticii, fiecare îşi va putea alege un buchet după gust.” (A.S. Lebedev).

Informatica este un obiect atât de vast, încât nu se predă în numărul de ore prevăzute. În orele de curs elevii studiază un număr mic de teme, date în programă, spre a le forma deprinderile necesare de lucru.

Curriculumul la informatică propune un conţinut care contribuie la realizarea obiectivelor curriculare, care consemnează aşteptările societăţii, vizând atât parcursul şcolar al elevilor în ansamblu sau, cât şi performanţele cele mai generale care ar trebui atinse de el la finele şcolarizării. Lecţia nu asigură pe deplin necesităţile individuale ale fiecărui elev. La dezvoltarea pe larg a capacităţilor la informatică individuale contribuie lucrul extraşcolar dirijat de către profesor.

Studiul activităţii extraşcolare prevede:

• pregătirea psihologică şi practică a elevului pentru utilizarea calculatorului în activităţi specifice vârstei;
• formarea deprinderilor practice de lucrul cu calculatorul;
• studierea informaticii ca ştiinţă care include elemente de algoritmizare, programare, logică, noţiuni de acumulare, păstrare şi prelucrare a informaţiei;
• studierea sistemului de calcul ca instrument (editoare de text, editoare grafice şi de sunet, tabele de calcul etc.);
• studierea   sistemului   de   calcul   ca   obiect   (structura   şi   funcţionarea calculatorului, a reţelelor de calculatoare);
• studierea profesiilor viitorului;
• formarea gândirii algoritmice.

Activităţile extraşcolare se bazează pe materialul adăugător şi se sprijină pe lucrul individual al elevului. Ele îi ajută pe elevi să înţeleagă mai bine cunoştinţele predate în clasă, să le aprofundeze, să ajungă prin munca independentă la scopul pus în faţa sa, să realizeze obiectivele specifice şi generale prevăzute de programă.

Activităţile extraşcolare la informatică contribuie la descoperirea şi stimularea talentelor şi aptitudinilor elevilor, la cultivarea interesului pentru informatică, la dezvoltarea deprinderilor de a elabora creaţii originale. Elevul explorează, reconstruieşte, redescoperă, ajunge la generalizarea şi asimilarea adevărurilor prin eforturi proprii.

Funcţia de baza a activităţilor extraşcolare în procesul de educaţie a personalităţii poate fi considerată dezvoltarea individualităţii creatoare.

În organizarea activităţilor extraşcolare la informatică, profesorul ţine cont de particularităţile de vârstă, de necesităţile şi interesele elevilor. Accesibilitatea şi posibilitatea îndeplinirii problemelor cu succes, primirea rezultatelor dorite – sunt nişte imbolduri importante pentru elevi.

Activităţile extraşcolare la informatică se împart în:

• sistematice (cercuri la informatică, ore opționale, cluburi, gazete de perete);
• epizodice (olimpiade, săptămâna informaticii, expoziții, excursii,  serate).

Activitatea elevilor în organizarea şi petrecerea acestor activităţi poate fi activă sau pasivă. La olimpiade, victorine este activ fiecare elev participant. Latura captivantă a activităţii o constituie anume ideea concursului, stabilirea învingătorului. În organizarea seratelor participă mai puţini elevi, dar asupra celor prezenţi o influenţă considerabilă manifestă forţa cuvântului interlocutorului, expresivitatea lui. Facultativele, cercurile, excursiile cuprind un grup de elevi de la trei până la treizeci – patruzeci elevi. Grupul, care constituie o aglomerare temporară, având la bază interese, sensuri, acţiuni comune este foarte activ.

În dependenţă de scopurile şi conţinutul activităţilor, formele lor de organizare diferă. Principalul e că fiecare formă în parte mai larg dezvăluie procesul de cunoaştere al elevului, măreşte interesul faţă de obiect, dezvoltă creativitatea lui.

Metodele petrecerii activităţilor extraşcolare aproape coincid cu metodele organizării şi petrecerii activităţilor elevilor la orele de informatică. Realizarea eficientă a obiectivelor poate fi efectuată în baza unui sistem de metode:

• metode de comunicare şi asimilare a valorilor culturale: demonstrarea, învăţarea prin descoperire, studiul de caz etc.;
• metode de explorare a realităţii: observaţia, cercetarea documentelor, modelarea etc.;
• metode bazate pe acţiunea practică: lucrări practice, proiecte, jocul didactic etc.

Didactica modernă pledează pentru un învăţământ activ. Dezvoltarea intelectuală a elevului se produce prin acţiuni, prin utilizarea în învăţare a unor metode care cultivă gândirea creatoare, imaginaţia, responsabilitatea, capacitatea de cooperare etc.

Activităţi episodice:

Săptămâna informaticii este o activitate foarte binevenită în şcoală, se desfăşoară o dată pe an  pe aceiaşi dată şi necesită o pregătire destul de minuţioasă.
În săptămâna informaticii se includ următoarele activităţi extraşcolare:

• pregătirea şi prezentarea planului săptămânii informaticii;
• pregătirea şi realizarea zilei informaticii în fiecare clasă;
• concursul referatelor la informatică;
• concursul gazetelor de perete;
• realizarea excursiilor;
• petrecerea seratelor, concursurilor la informatică;
• petrecerea conferinţelor la informatică;
• întâlnirea cu oameni de ştiinţă în domeniul informaticii.

Pentru pregătirea şi desfăşurarea săptămânii informaticii, profesorul de informatică în colaborare cu administraţia şcolii aleg comitetul organizatoric, 5-10 membri, din care fac parte directorul adjunct, organizatorul măsurilor extraşcolare şi câte doi elevi din fiecare clasă. Comitetul organizatoric elaborează planul desfăşurării săptămânii şi consolidează toate forţele la munca comună. Organizatorul săptămânii informaticii numeşte membrii juriului pentru fiecare concurs. În ziua deschiderii săptămânii informaticii se afişează informaţia: „Se desfăşoară  săptămâna informaticii”.

De obicei, lângă cabinetul de informatică este afişat standul „Săptămâna informaticii” pe care este afişat:

• planul sărbătorii;
• cerinţele concursurilor;
• temele referatelor şi comunicărilor;
• bibliografia, care trebuie de studiat;
• poze de la săptămâna informaticii din anii precedenţi.

În zilele sărbătorii pe pereţi sunt prezentate gazetele de perete, diferite citate…

Exemplu de plan al activității:

1. Luni 
a) Cuvânt introductiv la deschiderea săptămânii informaticii – careu (profesorul de informatică)
b) Concursul gazetelor de perete la informatică a cercurilor şi claselor.(VII-XII)
c) Expoziția-Concurs ,,Echibana Hardware”(din elemente uzate sau învechite ale calculatoarelor)  I -XII
2. Marţi
a) Concursul „Veriga slabă”
b) Excursie (în laboratorul de informatică)
3. Miercuri  
a) Conferinţa „Importanţa calculatorului în viaţa omului” (VII )
4. Joi
a) Concursul „Calea virtuală”
b) Concursul desenelor (V)
c) Concursul poeziilor(V-XII)
5. Vineri
a) Totalurile desfăşurării  săptămânii informaticii – careul şcolii
b) Evidenţierea şi premierea învingătorilor
c) Încoronarea reginei/regelui informaticii din şcoală VII-XII

Careul

În fiecare an în semestrul al II-lea, în luna februarie, în IPLT „Petru Rareș” se organizează săptămâna Informaticii. În culuarul şcolii sunt afişate diferite citate, un aviz în care se pun la curent elevii cu planul săptămânii informaticii, problema săptămânii, diferite grile, panoul unde vor fi afişate desenele pe tema „Calculatorul în viaţa omului” şi gazetele de perete.

După lecţia a doua elevii se prezintă în sala festivă, unde vor fi puşi la curent despre petrecerea săptămânii informaticii. La careu se prezintă planul săptămânii informaticii. Îl prezintă profesorul de informatică.

Propun descrierea a câtorva scenarii din activitățile prevăzute în cadrul săptămânii Informaticii.

Regulamentul privind organizarea și desfășurarea Expoziției-Concurs „Echibana Hardware”
(din elemente uzate sau învechite ale calculatoarelor)

Prezentare generală
Expoziția-concurs ,,Echibana hardware” reprezintă o competiție școlară ce se desfășoară în cadrul IPLT „Petru Rareș” din orașul Chișinău, în cadrul căreia pot concura elevii instituției noastre. Participarea la expoziția-concurs este individuală sau în echipă de maximum 2 elevi.

Obiectivele concursului

• Motivarea elevilor pentru realizarea de produse utilizabile;
• Dezvoltarea spiritului inventiv şi creator;
• Dezvoltarea abilităților de comunicare, argumentare, analiză și sinteză;
• Unirea colectivelor de elevi şi educarea culturii de comportament în societate;

Organizarea concursului
La concurs pot participa elevii claselor  I-XII-a, îndrumați la necesitate de către un cadru didactic din domeniu sau părinte. Elevii vor participa cu o lucrare compusă din componente hardware nefuncționale sau învechite. Lucrările vor fi prezentate, la Expoziția ,,Echibana hardware”  din holul IPLT „Petru Rareș” și vor fi admirate de doritori.

Concursul este structurat pe următoarele categorii:
1. Simpatia publicului
2. Simpatia juriului
Elevii vor primi diplome de participare.

Evaluarea lucrărilor concurenților

Pe parcursul expoziției vizitatorii vor avea posibilitatea să voteze pentru lucrarea preferată. Produsul care va acumula număr maxim de voturi va fi produsul câștigător la categoria Simpatia publicului.
Pentru categoria Simpatia juriului – juriu  desemnat, vor evalua fiecare lucrare în baza următoarelor criterii:

Prezentarea lucrării. Concurentul va face o scurtă descriere a produsului elaborat pe care o va prezenta juriului și celor prezenți

• Originalitate
• Siguranță
• Utilitate
• Creativitate

Juriul va desemna șase învingători. Trei învingători la categoria ,,Lucrare funcțională” și trei învingători la categorie ,,Lucrare decorativă”.

Conferinţa – joc didactic: „Importanţa calculatorului în viaţa omului” pentru elevii clasei a VII, cu motoul: „Informația îl face pe om cu adevărat liber”.

Scopul acestei lecții a fost de a aprofunda cunoștințele în domeniu structurii calculatorului, de a convinge elevul de majorarea importanței informaticii din zi cu zi și de a face informatică distractivă.

Pentru a realiza cu succes lecția am apelat la diverse strategii didactice: conversația, expunerea orală, lucru în grup, discuția, exerciții de creativitate. La momentul petrecerii orei elevii deja cunoșteau:

• Ce este informația.
• Metodele  de bază de primire și transmitere a informației.
• Părțile  componente ale calculatorului.
• Noțiunea de executant.
• Pot aplica individual în practică  cunoștințele primite și priceperile.

Oformarea: pe pereți sunt planșe cu inscripția Informația. Algoritm. Executant. Schemă bloc. Date din istoria informaticii. Băncile sunt aranjate în 4 grupuri. Elevii formează grupuri a 5 – 6 persoane. Fiecare grupă are un purtător de cuvânt. Fiecare grup are denumirea (monitor, tastatură, imprimantă, procesor) și emblema sa. Motoul său scriindu-l pe poster și la momentul potrivit îl comentează.

1. Atât timp cât nu încetezi să urci, treptele nu se vor termină sub  pașii tăi care urcă, ele se vor înmulți la nesfârșit. – Franț Kafka
2. Eu pierd dorința de – a avea ce caut, tot căutând ceea ce doresc.- Antoniu Porchia
3. Frumusețea lucrurilor există în sufletele celor ce le admiră. – David Hume
4. E mai ușor să negi lucrurile decât să te informezi despre ele. – Mariano Jose de Larra

Scenariul lecției.
Captarea atenției o realizăm  prin rezolvarea unui rebus, răspunzând la următoarele întrebări:
1. segment cu extreminătățile pe cerc…(Coardă)
2. sistem de numerație folosit la calculatoare;(binAr)
3. graficul funcției f(x) = k / x; (hiperboLă)
4. instrument geometric cu unghi drept; (eCher)
5. paralelipiped cu fețele pătrate; (cUb)
6. cercul, dreapta, poligonul sunt figuri din …(pLan)
7. graficul funcției de gradul doi; (parAbolă)
8. cel mai simplu poligon; ( Triunghi)
9. o sumă de mai multe monoame se numește …(polinOm)
10. are rază, centru și-1 construim cu compasul.(ceRc)

Obținem pe verticală Calculator
Anunțare subiectului și obiectivelor.
Pe tablă este scrisă o anagramă. Elevii încearcă să o descifreze și câte un reprezentant din grup scrie cuvântul dezlegat:

ortalmpnța cululcuatolari în țăvia tidconăia.
Astfel află subiectul lecției, notează. Precizează obiectivele împreună cu elevii.
Pe tablă este scris planul lecției:
1. Evoluția în lumea informației. De la mașini de calcul la supercalculatoare.
2. Utilitatea calculatoarelor.
3. Lumea Internetului.
4. Viitorul informaticii. Dacă aș fi inginer…
În decurs de peste un secol, observăm dezvoltarea surprinzătoare a mașinilor de calcul de la o simplă ideie transformată în ceea ce vedem astăzi – V.I.P. – urile lumii informației.

I. Fiecare grup primește câte un plic roșu în care este indicat ordinea generației de dezvoltarea a calculatoarelor și se propune de a face o caracteristică a ei. Se discută pe sama referatelor pregătite. Dacă răspunsul nu e suficient se completează cu opiniile participanții din celelalte echipe.

II. Se creează situație de problemă: fiecare grupă primește câte un plic albastru în care e vorba despre problema utilizării calculatoarelor în diverse domenii. In ce scopuri sunt folosite calculatoarele?
Fiecare grupă prezintă domeniul de folosire: în învățământ, în agricultură, în economie, în industria petrochimică, în industria petrolieră, în industria transportului, în medicină, în lumea afacerilor.

III. Situație de problemă: De acasă sau de la serviciu, de la liceu sau de la facultate, pornind un calculator și formând doar un număr local de telefon ne putem conecta la cel mai mare sistem informatic din lume. Cum asta e posibil?

Dar ce este INTERNETUL? Fiecare grupă primește plicul albastru cu însărcinările:
1. Istoria Internetului.
2. Servicii la Internet: comunicare, informare, transfer de fișiere. acces la distanță. servicii comerciale, poșta electronică.
Au loc dezbateri pe baza referatelor pregătite.

IV. Studiul de caz: Dacă ai fi inginer, ce nume ai da calculatorului tău? Ce înfățișare ar avea? Reprezintă pe poster.(Pe tablă este amenajată o expoziție de postere.) Comentați motoul care vă reprezintă.
Temă pentru acasă: Se propune fiecărui  grup  să scrie câte un referat pe tema viitorul informaticii în următorii 50 de ani.

Excursia
„Numai bagajele de cunoştinţe vor fi trecute cu uşurinţă peste graniţa de stat, fără să fie supuse unor taxe vamale.  (Confucius)
Excursiile constituie una din răspânditele forme de activitate extraşcolară cu elevii şi prezintă o importantă verigă în procesul de instruire.

Olimpiada este o formă importantă a activităţii în afară de clasă, este în primul rând o competiţie la „cel mai înalt nivel”.

Cercul de informatică  este cea mai răspândită formă a lucrului extraşcolar în afara orelor în şcoală. El poate fi organizat la şcoală, pe lângă instituţii culturale, în tabere etc. De obicei cercul se desfăşoară în două direcţii. Prima se referă la activitatea elevilor claselor a V-VIII şi se organizează cu scopul formării primele interese în informatică. Direcţia a doua se referă la clasele a IX-XII şi constă în continuarea gândirii logice şi interesul elevilor pentru informatică. În instituția noastră desfășurăm mai multe ore de cerc, orientând elevii spre profesiile viitorului „Design grafic”, „Dezvoltare Web”, „Programarea algoritmilor în C++”,  Educație pentru media”, care fac parte din proiectul: „Tekwill în fiecare școală”.

Orele facultative la informatică (TIC) sunt: diferenţierea instruirii, creşterea nivelului culturii la informatică, dezvoltarea gândirii logice şi acumularea cunoştinţelor profunde la informatică, aplicarea informaticii în practică, ridicarea interesului faţă de ea, orientarea profesională a elevilor etc. Organizarea şi desfăşurarea orelor facultative are mult comun cu activitatea claselor cu orientare spre informatică.

Gazeta de perete dă posibilitate să expună într-o formă accesibilă, să popularizeze activităţile elevilor, să informeze publicul cu idei noi.

Concursurile referatelor au o mare importanţă în activitatea extraşcolară.  Aceste concursuri contribuie la ridicarea nivelului de cunoştinţe, la deprinderi de a lucra cu literatura adăugătoare. De obicei concursul se petrece între elevii  claselor superioare.

„Informatica-i o comoară” (autor: elev)

Informatica-i comoara,
În adâncuri înfundată
Un şirag de piatra rară,
Peste lume revărsată.

Informatica-i ştiinţa
Cu adevăr aghezmuită,
Şi ştiinţa cu peniţa
De Isus îngăduită.

Informatica-i credinţa,
În suprema raţiune,
Şi îşi are reşedinţa
În profunda pasiune.