Jurnalismul școlar – o posibilă alternativă educațională?
Absolventă a Universității Ștefan cel Mare din Suceava, în anul 2002, doctor în filologie din anul 2011 și profesor de limba franceză și limba engleză la Liceul Tehnologic Iorgu Vârnav Liteanu din Liteni, Suceava, din anul 2002 până în prezent. Coordonatoare a două reviste școlare: Lettres & Letters - revistă bilingvă (franceză/ engleză), cu apariție bianuală începând cu anul 2012, și S.O.S. - Șansele Oamenilor de Succes, prima apariție în anul 2019.
Scopul principal al educației de astăzi este să pregătească elevii pentru o lume care evoluează mai rapid ca niciodată, care are nevoie de absolvenți capabili să gestioneze orice schimbare și să fie coordonați de două competențe absolut vitale într-o civilizație care tinde spre globalizare: cunoașterea a celor puțin două limbi străine și abilități digitale excelente. Articolele scrise de elevi în limbile franceză și engleză le oferă posibilitatea de a-și autoevalua competențele lingvistice însușite la ore și competențele digitale legate de pachetul Office. Articolul își propune o analiză și câteva răspunsuri cu privire la jurnalismul școlar ca un mod alternativ de a preda/ evalua limbile străine și gândirea critică.
În școala românească termenul de „jurnalism” a fost pentru mult timp aproape inexistent, la acest termen accesând doar tinerii care își îndreptau pașii către studii universitare în domeniu. În ultimii ani, totuși, tot mai multe școli oferă elevilor șansa de a învăța tainele jurnalismului, mai mult prin formarea unor redacții sau cluburi ca activități extrașcolare decât în cadrul orelor de curs. Participarea la astfel de cluburi de jurnalism, realizarea unor reviste, ziare la nivel de clasă sau la nivel de școală, oferă, din punctul meu de vedere, doar avantaje tinerilor.
Elevii îți dezvoltă capacitatea de comunicare, lucrând astfel mai ușor într-o echipă, oferind fiecărui coleg-redactor posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere; tinerii lucrează mai mult la dezvoltarea competențelor digitale, lucrând în programe specifice pe calculator, experimentând arta interviului sau a înregistrării pe cameră a unor activități desfășurate în școală sau în comunitate.
În anul 2012, o mână de elevi și cadre didactice de limbi moderne din cadrul liceului nostru a pus bazele unei redacții care se voia pe atunci un exercițiu de utilizare a competențelor lingvistice și digitale ale elevilor. S-au făcut ședințe pentru alegerea unui titlu, a unui format, a unor teme și astfel a luat ființă revista bilingvă Lettres & Letters. Spre marea mea uimire, elevi de liceu, dar și câțiva de gimnaziu, au luat în mâinile lor, în scurt timp, frâiele acestui proiect și au pus bazele unei redacții puternice, serioase, muncitoare și foarte exigente.
Totul funcționează ca într-o redacție adevărată. Elevii se întâlnesc lunar, stabilesc temele pentru următorul număr, aleg coperta (care este realizată tot de elevi din redacție și diferă în funcție de temă), selectează articolele primite la redacție, discută așezarea în pagină și vin mereu cu idei noi de modernizare și de actualizare a formatului. Singurul ajutor oferit de cadrele didactice este verificarea corectitudinii limbilor străine (engleză și franceză) folosite la redactarea articolelor. Dacă la început, profesorii interveneau și pe partea digitală, pot spune că actualmente elevii sunt cei de la care învățăm și noi noutățile în domeniul tehnologiei calculatoarelor și a programelor.
Cum lucrează elevii în redacție? Organizat, serios, cu atenție maximă pentru detalii. Își împart sarcinile în mod egal, se susțin sau se contrazic constructiv. Se începe cu documentarea serioasă a temei alese, se lucrează la noi tehnici de redactare, se analizează importanța unor teme pentru tineri sau, dimpotrivă, se discută care sunt aspectele neinteresante pentru vârsta și ocupațiile lor. Revista este realizată de tineri pentru tineri. Este important ca universul lor să se regăsească în paginile coordonate de ei, iar intervenția cadrelor didactice să fie doar la nivel de ghidare, de îndrumare.
În anul 2020, revista a trecut în format electronic din cauza pandemiei. Ședințele au continuat online, lansările – la fel. Interesul elevilor nu a scăzut. Online-ul poate fi și un element pozitiv în educație dacă știm să îl adaptăm nevoilor noastre.
În redacție, elevii sunt liberi, iar această libertate a comunicării este extrem de importantă pentru generația de astăzi. Este o generație care învață că și libertatea trebuie să fie înțeleasă conștient. Analiza unor informații, cercetarea unor interese comune vârstei și modul neîngrădit de a se exprima le oferă adolescenților un puternic simț de decizie. Iar decizia luată conștient, neabuzând de libertățile altora de gândire, îi pregătește pe tineri pentru o viață profesională verticală și morală.
Urmărind generații de redactori, am constatat că această îndeletnicire i-a făcut mai generoși, mai deschiși spre ideile altora, spre comunicare, spre analiză. Consider că un club de jurnalism în cadrul unei școli aduce doar avantaje elevilor și, chiar dacă majoritatea nu merg spre această carieră, le oferă totuși o experiență minunată. Elevii devin mai conștienți de importanța digitală a lumii în care trăim și de utilizarea tehnologiei în scop educativ, benefic pentru formarea lor personală și profesională.
Atunci când elevii conștientizează importanța învățării limbilor străine și a tehnologiei informației, putem spune că sunt pregătiți pentru piața muncii și pentru viitor.
Bibliografie
COMAN, Mihai, Manual de jurnalism, Polirom, 2009.
POPESCU, Cristian-Florin, BALBAIE, Radu, Mic dicționar de jurnalism, Fundația Rompres, 1998.
RADU, Raluca-Nicoleta, Deontologia comunicării publice, Polirom, 2015.
Cuvinte cheie: jurnalism, școală, competențe
Accesări: 457




Ministerul Educaţiei