Metode și procedee moderne utilizate în predarea educației tehnologice în domeniul poluării mediului

Educația tehnologică este o disciplină din învățământul gimnazial care are ca finalități respectarea unor etape în realizarea unui produs, folosirea unor termeni din domeniul tehnologic, cunoașterea evoluției tehnicii și tehnologiilor în timp, conștientizarea efectelor tehnologiei asupra mediului, selectarea calității produselor după aspecte funcționale și estetice. Educația tehnologică are caracter interdisciplinar, fiind o disciplină teoretică, dar și practică, ce are ca scop final orientarea elevului spre o carieră profesională. Astfel, disciplina Educație tehnologică se dorește a fi o disciplină care schimbă, care transformă prin acțiunea profesorului (subiectul procesului de schimbare) de a preda și a elevului (obiectul educației) de a învăța.

Predarea reprezintă provocarea de a schimba, de a transforma ceea ce se află într-o persoană în ceea ce ar trebui să fie, într-un ideal realizabil. Această transformare se realizează prin prezentarea unor cunoștințe, informații și prin formarea unor deprinderi, abilități ce vor fi folosite mai târziu în cariera profesională.

Originalitatea profesorului în activitatea instructiv educativă, alegerea și modul în care sunt îmbinate strategiile didactice, variațiunile activităților utilizate la oră, abilitatea de a induce comportamente de învățare formează stilul de predare a cadrului didactic. Stilurile de predare, deși variate, urmăresc același scop: o activitate didactică atractivă de calitate și eficientă. După modul de conducere, didactica împarte stilurile de predare astfel:

• Stilul democrat care se caracterizează prin următoarele aspecte: deciziile nu sunt luate individual, grupul de elevi contribuie la organizarea orei, profesorul conduce discret activitatea, elevii sunt ajutați în inițierea unor activități, elevii sunt încurajați să analizeze și să pună în practică noțiunile predate, profesorul acceptă varietatea și diferențele de opinii, profesorul va avea grijă să predomine toleranța și respectul reciproc.
• Stilul autoritar este atribuit cadrului didactic care : decide singur, dorește să controleze totul, dorește doar să fie ascultat fără să asculte elevii, desfășoară orele sub formă de mono-log, nu dezvăluie elevilor modul de realizare a evaluării performanței.
• Stilul laissez-faire face referire la următoarele caracteristici: profesorul este indiferent și nu se implică în ceea ce face, evită să dea sugestii și să evalueze ideile și comportamentele elevilor.

După modul în care se raportează la nou, stilul didactic poate fi închis, rutinar – care refuză noul și deschis spre inovație – care acceptă noul. După mobilitatea comportamentului, stilul didactic poate fi adaptabil și rigid. După comportamentul afectiv al cadrului didactic, se disting stilul apropiat, stilul impulsiv și stilul distant. După poziția din activitatea didactică, stilurile de predare pot fi: centrat pe profesor și centrat pe elev. După metodele de predare stilul de predare poate fi expozitiv și interogativ. După aspectul cognitiv al predării se diferențiază stilul de predare abstract și stilul concret.

Pentru a atinge obiectivele propuse, profesorul folosește o metodă ca mod de acțiune care constă în mai multe operații. Etimologic cuvântul provine din grecescul „metha” care înseamnă spre, către și „odos” care înseamnă drum, cale. Totalitatea metodelor de predare și învățare formează metodologia procesului de învățământ, care studiază funcția, locul și clasificarea metodelor. În ultima perioadă, s-a încercat analizarea și înțelegerea raportului dintre învățare și dezvoltarea mintală – acest lucru a determinat o inovație a metodelor pentru a face predarea cât mai atractivă și productivă din punct de vedere a transformărilor comportamentale, iar învățarea cât mai facilă. Plecând de la metodele tradiționale, metodica predării și a învățării ajută procesul instructiv-educativ, prin metode cât mai variate cum ar fi: 1) Cubul 2) Jigsaw/ Mozaicul 3) Știu/ vreau să știu/ am învățat 4) Bulgărele de zăpadă / Piramida 5) Titlul 6) Experimentul gândului 7) Roata 8) Transformarea 9) Desene/ hărți/ diagrame 10) Înghețați – dezghețați 11) Pălăriile gânditoare 12) Turul galeriei 13) SINELG 14) Cadranele 15) Diagrama Venn 16) Floarea de nufăr / tehnica lotus 17) Explozia stelară 18) Ciorchinele 19) Brainstorming 20) Tehnica 6/3/5 21) Fishbowl/ acvariul 22) Jurnalul cu dublă intrare

CUBUL – este o metodă ce analizează o temă din mai multe puncte de vedere, această metodă este captivantă pentru toate grupele de vârstă de elevi, știut fiind faptul că tuturor copiilor le place să arunce zarurile. – tema și tehnicile de lucru sunt prezentate de profesor, – cadrul didactic va scrie pe fiecare latură a cubului câte o sarcină ce va fi dusă la îndeplinire de fiecare grupă ca în figura 1, – elevii clasei sunt împărțiți în șase grupe, fiecare grupă desemnându-și un lider, – fiecare față a cubului se referă la una din următoarele sarcini: descrie, compară, analizează, asociază, aplică și argumentează.

Figura 1 Cub de hârtie

La clasa a VIII-a, modulul Energie, tema Impactul tehnologiilor asupra omului și a mediului, am folosit metoda Cubul la fixarea cunoștințelor noi – elevii clasei au fost împărțiți în 6 grupe, fiecare grupă a avut un lider care a aruncat cubul și ce sarcină i-a revenit a fost rezolvată împreună cu restul echipei. Grupei 1 i-a revenit sarcina de a descrie poluarea, grupei a II-a argumentează efectul nociv al energiei asupra omului și mediului, grupa a III-a a primit sarcina de a analiza cum putem reduce impactul poluării asupra mediului și omului, grupa a IV-a a avut cerința de a asocia sursele poluării energiei asupra mediului, grupa a V-a a avut de rezolvat cerința de a compara efectele poluării energiei din aer cu cele din apă, grupa a VI-a a avut de aplicat una din metodele de a reduce poluarea cauzată de energie.

JIGSAW/ MOZAICUL – are ca obiectiv final predarea noilor cunoștințe de către fiecare membru al grupului unui alt grup, această metodă este bazată pe dialogul dintre grupe astfel se înlesnește comunicarea între elevi și totodată se creează conexiuni . – colectivul de elevi va fi împărțit în grupe de câte 4 elevi, – fiecare membru al echipei primește un cartonaș cu litere de la a la d, după care primește o fișă ce cuprinde o parte dintr-un material mai amplu, – se explică tema pusă în discuție, – fiecare elev va fi pe rând profesor și elev deoarece fiecare va preda fragmentul colegilor de grup și va învăța de la aceștia părțile pe care fiecare le-a studiat, – elevii se vor regrupa după numărul de pe cartonașul primit, de aici înainte ei vor deveni experți.

La clasa a V-a, modulul Organizarea mediului construit, tema Conservarea mediului și combaterea poluării la fixarea și sistematizarea de noi cunoștințe, tema se împarte în 4 subteme : a. surse de poluare din locuință, școală, parc etc. b. metode de prevenire și combatere a poluării, c. cauzele și efectele poluării asupra mediului și a omului, d. păstrarea și conservarea mediului Fiecare elev primește un cartonaș pe care este scrisă o literă de la a la d, fiecărei litere îi corespunde o sarcină. După ce studiază tema independent devine expert în aceasta și formează grupe de experți în funcție de literele primite. În aceste grupe au loc discuții, se îmbogățesc cunoștințe și se întocmește un raport cu subtema studiată. Fiecare expert merge apoi la grupa din care a făcut parte inițial și prezintă raportul respectiv cu ajutorul desenelor, calculatorului, verbal etc. toți elevii având în final informații complete. Aranjarea meselor de lucru ale echipelor și ale grupurilor de experți este prezentată în figura 2.

Figura 2 Așezarea grupurilor de experți

ȘTIU- VREAU SĂ ȘTIU- AM ÎNVĂȚAT este o altă metodă prin care elevii participă activ la predarea noilor cunoștințe. Metoda poate fi utilizată fie pe tabla, fie pe fișe; tabla va fi împărțită în trei secțiuni, fiecare secțiune având ca titlu Știu, Vreau să știu, Am învățat. Profesorul va scrie pe tablă titlul lecției, apoi elevii sunt întrebați ce știu despre noțiunile cuprinse în titlu, ce ar vrea să afle și la sfârșit ce au învățat. De fiecare dată elevii vor completa cele 3 secțiuni fie cu enunțuri fie cu întrebări.

La clasa a V-a, modulul Organizarea mediului construit, lecția Conservarea mediului și combaterea poluării, elevii primesc o fișă de lucru în care vor nota ce știu și ce vor să știe referitor la lecția Conservarea mediului și combaterea poluării. Fișa de lucru va fi utilizată pe tot parcursul lecției, elevii completând de fiecare dată fișa.

BULGĂRELE DE ZĂPADĂ/ PIRAMIDA este metoda bazată pe întrebări împletind armonios activitatea individuală cu cea de grup. Întrebările au scop final informația pe care ar trebui să o primească elevul. Aplicarea acestei metode presupune parcurgerea celor 5 etape prezentate și în figura 3: a. etapa introductivă – profesorul prezintă tema, b. lucrul individual sau perechi – elevul concepe individual sau în pereche un enunț despre temă, c. reuniunea în grupuri mari – se formează grupe de elevi care vor dezbate tema notând pe fișă de evaluare rezultatele obținute, d. gruparea rezultatelor finale într-o fișă de lucru colectivă sau piramidă, e. analiza rezultatelor și trasarea concluziilor;

La clasa a VII-a, modulul Tehnologii de comunicații și transport, tema Poluarea și soluții de protejare a mediului: a. profesorul anunță tema: Poluarea și soluții de protejare a mediului, b. elevilor li se cere să completeze individual sau în pereche fișa de evaluare despre tema anunțată, c. se formează 3-4 grupe de elevi care vor dezbate răspunsurile la cerințele fișei, d. rezultatele vor fi sintetizate într-o piramidă sau fișă de evaluare colectivă e. se analizează rezultatele la nivelul întregii clase și se compară unele cu celelalte, cadrul didactic va oferi răspunsurile la cerințele nerezolvate, se vor face aprecieri și se concluzionează. Figura 3 Etapele parcurse în metoda piramidei

TITLURI – este o altă metodă interactivă în care elevul trebuie să studieze materialul primit și să îi dea un titlu sau pe baza unui titlu elevul va avea de alcătuit un material sugestiv. La clasa a VIII-a la modulul Energie, tema Impactul tehnologiilor asupra omului și asupra mediului, profesorul anunță titlul temei și cere elevilor împărțiți în 4 grupe să alcătuiască un material prin care să sensibilizeze pe ceilalți colegi în legătură cu impactul tehnologiilor asupra omului și mediului. Timpul de lucru va fi de 10 minute la sfârșitul orei la momentul fixării noilor cunoștințe.

EXPERIMENTUL GÂNDULUI (EMPATIA) este o metodă modernă, în care elevului i se cere să se imagineze într-o anumită situație, i se adresează întrebări despre situația respectivă. La clasa a VII-a la tema Poluarea și soluții de protejare a mediului, elevilor li s-a cerut să își imagineze că timp de 1 minut sunt un copac aflat în apropierea unei străzi aglomerate din orașul în care învață în perioada verii. Ca profesor, le-am adresat următoarele întrebări: Ce păreri aveți despre zgomotul din jurul vostru? Cum vă afectează temperatura ridicată? Cum era aerul? Ce senzație ați avut pe tot parcursul experimentului?