Primul pas în independența financiară

Majoritatea tinerilor îşi doresc independenţa financiară de la o vârstă fragedă. Unii aleg sǎ renunţe la şcoală ȋn favoarea unui loc de muncă pentru necalificaţi, de cele mai multe ori prost plătit și nesigur. Alţii aleg să îşi finalizeze studiile liceale şi să continue cu studiile superioare în vederea obţinerii unei calificări certificate cu o diplomǎ universitară. Consider că aceasta este calea pentru a atinge succesul profesional. Cu siguranţă tinerii îşi aleg o profesie în funcţie de aptitudini şi vocaţie. Primii paşi în lungul drum spre succesul profesional se fac ȋn şcoală. Dacǎ şcoala generală oferă baza educaţiei fundamentale, liceul este locul în care tinerii se definesc ca personalităţi, îşi descoperă vocaţii, aptitudini. 

Liceele tehnologice oferă tinerilor oportunitatea de a-şi finaliza studiile cu o calificare (de exemplu: tehnician ȋn activităţi economice, etc). Buna pregătire a tinerilor este asigurată de calitatea actului educaţional. Actul educaţional conţine două componente esenţiale: profesorii și elevii. Profesorii asigură partea ştiinţifică şi educaţională, în timp ce elevii sunt beneficiarii acestei surse de informare, contribuind ȋn acelaşi timp la realizarea feedback-ului.

La profilul Servicii și nu numai, care ţine de liceele tehnologice, unul din obiectele socio-umane importante este „Educaţia Antreprenorială” ce are ca scop învăţarea de către elevi a mijloacelor de construire a unui plan de afaceri eficient.

Planul de afaceri este un instrument managerial de acţiune, elaborat ȋn mod logic, ce presupune o gândire de perspectivǎ asupra dezvoltării unei afaceri și, pornind de la obiectivele acesteia, include toate acele faze și resurse care sunt implicate ȋn atingerea lor, ȋntr-un termen prestabilit. În condiţiile ȋn care un tânăr doreşte să construiască un plan de afaceri bine închegat și formulat, „Educaţia Antreprenorială” trebuie pusǎ ȋn corelaţie cu module de specialitate economicǎ, precum: „Contabilitatea”, „Planificarea Operaţionalǎ”, „Contractele Economice”, „Marketingul Afacerii”, „Negocierea ȋn Afaceri”, „Finanţarea Afacerii”, „Analiza Pieţei”, și bineînţeles cu „Limba Română” şi „Matematica”, poate unele dintre cele mai importante discipline de culturǎ generalǎ.
„Limba Română” răspunde necesitǎţii fiecărui elev de a înţelege un text economic şi de a-și forma din punct de vedere gramatical, corect, un vocabular bogat şi adecvat. Gândirea logicǎ şi structurarea eficientă a planului de afaceri este asigurată de exerciţiul matematic.

Fiecare din modulele menţionate anterior reprezintă o anumitǎ ramură a economiei de piaţă, bineînţeles fiecare având subcategorii specifice.

Conform Wikipedia, piaţa este ȋn general orice varietate de sisteme, proceduri, instituţii, relaţii sociale sau infrastructuri unde are loc comerţul, se schimbă bunuri şi servicii, ca o parte constituentă a economiei. În particular, piața este un loc special amenajat unde oamenii se ocupă cu comerțul.

„Analiza Pieței” înglobează cunoașterea formelor de aprovizionare, a căilor de extindere a pieței, imaginea și poziționarea firmei pe piață și analiza produselor. Imaginea și poziționarea firmei pe piață este unul din factorii principali pe care trebuie pus accent atunci când dorești sǎ intri ȋn acest mediu numit și economie de piață și unde doar cei ce muncesc și au talent reuşesc.

În economia de piață, orice activitate economică este precedată de „Negocieri ȋn Afaceri”. Prin negociere înțelegem o comunicare eficientă ȋntre părțile participante pentru a ajunge la un rezultat favorabil uneia dintre pǎrți sau ambilor negociatori. Pentru tinerii ce sunt interesați de acest modul economic și vor dori să practice această activitate numitǎ negociere, trebuie să aibă ȋn vedere cǎ doar cunoașterea părților participante și a subiectelor ce urmează să fie discutate nu este de ajuns. Negocierea pune accent și pe limbajul nonverbal (poziția corpului, a mâinilor, îmbrăcămintea, mimica și gestica), iar calitatea de bun negociator reprezintă înțelegerea tuturor acestor factori și luarea de decizii ȋn consecință.

„Planificarea Operațională” este necesară pentru a stimula elevii în a gândi și a organiza eficient planurile de viitor, ȋn a stabili obiectivele principale, precum și a mijloacelor obținerii acestora. A planifica înseamnă a anticipa anumite acțiuni și a atinge obiective pe termen scurt ȋn condițiile unei eficiențe economice optime, cu menținerea activității întreprinderii. Această planificare se întocmește după un anumit tipar, stabilindu-se mai întâi prioritățile care să constituie suportul pentru acțiunile imediat următoare.

Ca o subcategorie a acestui modul economic intitulat „Planificarea Operațională” regăsim structura organizatorică. Aceasta are ca obiective o bună cunoaștere a modului în care trebuie gestionată resursa umană. Aceasta reprezintă ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice și al relațiilor dintre acestea, astfel constituite încât sǎ asigure premisele organizatorice adecvate realizării obiectivelor prestabilite.

Existǎ o strânsă legătură ȋntre „Planificarea Operațională” și „Finanțarea Afacerii”. Odată cu aflarea detaliilor despre planificarea unei afaceri, elevul își va pune întrebarea „Cum mă pot finanța?”; răspunsul îi poate fi dat de modulul economic „Finanțarea Afacerii”. Acesta are ȋn vedere următoarele scopuri: identificarea surselor de finanțare a afacerii și de selectare a surselor de finanțare care pot fi străine sau proprii. Sursele proprii sunt sume nerambursabile și se utilizează conform legislației în vigoare, asigurând finanțarea permanentă a societății (întreprinderii). Aceste surse constituie cea mai sigură modalitate de finanțare și determinǎ autonomia financiară a întreprinderii. Sursele străine sunt sume rambursabile, purtătoare de dobândă și asigură funcționarea temporară a întreprinderii. În cazul ȋn care individul alege sǎ finanțeze o afacere prin surse străine, acesta trebuie să aibă o viziune clară a obiectivelor și a activităților viitoare ale firmei.

Pe lângă modulele de specialitate economicǎ menționate anterior, la liceele tehnologice, elevului îi este necesar și modulul economic numit „Marketingul Afacerii”. Toate obiectivele și principiile care reprezintă esența științei de marketing sunt implementate pe activitățile: comerț, concurență, piața produsului, dar și satisfacerea la cel mai înalt nivel a cerințelor consumatorilor.

1. Din comerț, marketingul aprofundează și studiază amănunțit tranzacționarea mărfurilor, prestarea serviciilor și realizarea lucrărilor.
2. Din activitatea de piață, marketingul studiază libera inițiativǎ, cererea și oferta, prețurile, promovarea produselor și plasamentul acestora în domeniul concurenței. Marketingul definește această noțiune, face clasificările și determină influențele și impactul acesteia asupra activității firmei.
3. Domeniul privind satisfacerea nevoilor și cerințelor consumatorilor este ȋn centrul atenției specialiștilor de marketing deoarece aici se creează cererea de produse și servicii sau realizarea de lucrări. Marketingul este considerat ca o funcție a întreprinderii și contribuie direct la următoarele activități: identifică și anticipează nevoile reale ale consumatorilor, răspunzând la întrebări precum: Cine sunt clienții? Ce beneficii caută ei? Când și cum cumpără? și Există posibilitatea de a-i fideliza? Datorită nevoii de a crea valori prin dezvoltarea de noi produse și servicii, marketingul odată identificând dorințele și nevoile consumatorilor, propune crearea de noi produse care sunt solicitate la momentul respectiv. Prin aceasta, marketingul devine un instrument de creștere a profitului întreprinderii și contribuie la formarea imaginii favorabile pentru firmă. De asemenea, stabilirea prețurilor, respectiv a valorii pe care consumatorii o acceptă și sunt dispuși să o plătească, plasarea și distribuirea produselor și serviciilor acolo unde sunt cumpărate sau consumate precum și satisfacerea peste așteptări a nevoilor consumatorilor și fidelizarea acestora fac parte din activitatea de marketing.

După o cercetare riguroasă a pieței, tânărul va lua ȋn considerare costurile materiilor prime, a materialelor auxiliare și a altor consumabile, a costurilor legate de mâna de lucru (salariile angajaților) și a altor categorii de cheltuieli, stabilind un cost de producție al produsului; acesta va reflecta toate categoriile de cheltuieli efectuate de unitate ȋn perioada următoare de timp ȋn vederea obținerii produsului finit. Astfel s-a realizat și strȃnsa legǎturǎ dintre „Marketingul Afacerii” și „Contabilitate”, respectiv dintre cea mai tȃnǎrǎ și relativ cea mai veche știinţǎ economicǎ.

În vederea stabilirii de angajamente cu parteneri de afaceri, tânărul trebuie sǎ aibă ȋn vedere modulul economic „Contracte Economice”. Contractele economice fac obiectul de studiu al dreptului comercial. O ramură a acestor contracte economice o reprezintă contractele comerciale. Acestea sunt acordul de voință al părților care se referă la tranzacționarea de bunuri, servicii, lucrări sau tranzacții de valori.

În urma asimilării cunoștințelor furnizate de modulele de studiu menționate mai sus, elevul aflat ȋn anii terminali ai liceului tehnologic, profilul Servicii, va fi capabil sǎ definească și sǎ construiască un plan de afaceri care îi va asigura independența financiară.