Profilul de formare al absolventului de gimnaziu: Dezvoltarea competențelor cheie în cadrul orelor de LLR

Școala urmărește să ofere fiecărui elev șanse egale pentru dezvoltarea personală, pentru o comunicare eficientă în situațiile reale folosind limba română, limba maternă, limbile moderne precum și diverse limbaje de specialitate, pentru orientarea școlară și profesională optime în raport cu aspirațiile și aptitudinile elevilor, pentru adaptarea și integrarea în comunitate prin formarea unor atitudini pozitive în relaționarea cu mediul social (respect, responsabilitate, solidaritate, toleranță, motivația pentru a învăța continuu în condițiile unei societăți în permanentă schimbare, etc). Lucrarea de față își propune să prezinte exemple de activități didactice, formale și nonformale, care contribuie la realizarea celor opt competențe cheie din profilul absolventului de gimnaziu.

Atât planurile-cadru de învățământ, cât şi programele şcolare, componente importante ale noului Curriculum național,  îşi propun, prin modificările aduse, să ofere posibilitatea fiecărui elev de a avea şanse egale la o educaţie de calitate. Finalitatea procesului instructiv-educativ este de a crea un profil de formare al absolventului, din perspectiva a ceea ce trebuie să ştie (cunoştinţe), să ştie să facă (abilităţi, aptitudini) şi să se manifeste atitudinal (atitudini) la finalul unui nivel de studiu.

Profilul de formare stabilește, pe baza celor 8 competențe cheie (comunicarea în limba maternă, comunicarea în limbi străine, competențe matematice și de bază în științe  și tehnologii, competența digitală, competența de a învăța să înveți, competențe sociale și civice, spirit de inițiativă și antreprenoriat, sensibilizare și exprimare culturală)  recomandate de Comisia Europeană, competențe ce urmează să fie dobândite de către absolventul unui nivel de învățământ.

Voi face referire,  în cele ce urmează, la profilul de formare al elevului la sfârșitul clasei a VIII-a. Mă voi axa pe disciplina pe care o predau, respectiv limba și literatura română, și voi explica contribuția ei la dezvoltarea fiecăreia dintre competențele mai sus menționate.

În afara competenței-cheie pe care o vizează în principal, adică cea de comunicare în limba maternă/ română – prin activități care vizează: căutarea, colectarea, procesarea de informaţii și receptarea de opinii, idei, sentimente într-o varietate de mesaje ascultate/ texte citite; exprimarea unor informaţii, opinii, idei, sentimente, în mesaje orale sau scrise, prin adaptarea la situaţia de comunicare; participarea la interacţiuni verbale în diverse contexte şcolare şi extraşcolare, în cadrul unui dialog proactiv – se mai dezvoltă elevilor și competențele digitale. Tehnologia  a început să se folosească pe scară tot mai largă în predare în diverse etape ale procesului instructiv-educativ, de exemplu, în cazul unor  proiecte de grup, elevii sunt nevoiți să caute informații în legatură cu o temă dată, să fixeze noțiuni de gramatică și de vocabular prin accesarea unor platforme online precum Learning Apps, Kahoot, Quizzlet, Wordwall, să realizeze scurte filmulețe de prezentare personală, a locuinței, a unei rețete, să realizeze benzi desenate sau storytelling utilizând StoryboardThat sau Storyjumper, hărți mentale cu MindMeister, să completeze un chestionar de evaluare sau să rezolve teme/teste folosind aplicația Google Classroom.

Prin dialoguri, jocuri de rol/ dramatizare, lucrul în pereche sau în echipă, prin implicarea în proiecte și parteneriate de tip leadership se dezvoltă competența socială și civică. Prin valorificarea componentelor culturale – prin activități care vizează aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local şi ale patrimoniului naţional şi universal, prin realizarea de lucrări creative folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte școlare și extrașcolare, sau prin participarea la proiecte şi evenimente culturale organizate în contexte formale sau nonformale – se dezvoltă competența de sensibilizare și exprimare culturală. Prin libertatea oferită elevilor de a-și structura informațiile și propriile idei se dezvoltă spiritul de inițiativă și antreprenoriat.

Studierea/ lectura unor texte din literatura universală, prin conexiunile interculturale (texte folclorice aparținând altor popoare), prin prezentarea unor personalități românești  ce au activat în alte spații culturale, prin exerciții care vizează pronunțarea corectă a numelor proprii străine, prin proiecte transfrontaliere, eTwinning sau Erasmus, prin implicarea în parteneriate internaționale se dezvoltă competența de comunicare în limbi străine.

Competența de a învăța să înveți poate fi concretizată,  în primul rând,  prin  managerierea timpului alocat învăţării şi monitorizarea progresului în realizarea unei sarcini de lucru la nivel individual și de grup, prin motivarea  elevilor de a-si face scheme și rezumate/ sinteze, prin  utilizarea  dicționarelor, prin crearea de materiale/ planșe/ portofolii  în vederea facilitării învățării.

Competențele matematice și competențele de bază în științe și tehnologii pot fi dezvoltate elevilor prin activități practice (rezolvarea de probleme în situații concrete, utilizând algoritmi și instrumente specifice matematicii,  prelucrarea și interpretarea datelor și dovezilor experimentale și reprezentarea grafică a acestora, proiectarea şi derularea unui demers investigativ pentru a verifica o ipoteză de lucru,  proiectarea și realizarea unor produse utile pentru activitățile curente, de exemplu realizarea unui ziar/revistă, afișe publicitare, copertă/ semn de carte, utilizarea de figuri geometrice pentru confecționarea unor materiale necesare prezentării unei cărți etc.).

În concluzie, Limba și literatura română, ca disciplină de sine stătătoare, contribuie pe deplin la  structurarea profilului de formare centrat pe competențele cheie.