Proiect educațional: Figurile geometrice în cusături tradiționale românești

Atrasă, fiind, de cusăturile manuale românești, de portul tradițional românesc, am decis să desfășor un proiect educațional pentru promovarea tradițiilor, într-o abordare interdisciplinară. Ideea de a-i stimula să lucreze pe etamină mi-a surâs de ceva timp, iar, în momentul în care am găsit partenerii educaționali potriviți, am reușit să o pun în practică. Geometria aplicată în cusături i-a atras pe toți elevii, chiar şi pe cei ce mai greu reușeau să se implice în cadrul orelor obișnuite de matematică, așa că, iată, am găsit alternativa ce a reușit să le dea motiv de a înțelege şi de studia matematica cu plăcere.

Pe parcursul proiectului, am descoperit oameni pasionaţi de frumosul românesc şi am învăţat de la ei multe lucruri interesante şi utile pe care le-am împărtăşit elevilor mei. Partenerii principali care mă sprijină în atingerea obiectivelor sunt: muzeograf Carmen Nicoleta Popescu, de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, dna Bianca Folescu, administrator al S.C. Suvenir din Dobrogea S.R.L, sat Vișina, județul Tulcea, precum și artistul popular Paul Buța, din satul Şiviţa, comuna Tuluceşti, judeţul Galaţi. Părinţii sunt și ei implicaţi în desfăşurarea şi organizarea activităţilor stabilite în cadrul proiectului.

Elevii au fost informaţi despre obiectivele şi activităţile ce au fost planificate. Au realizat suveniruri, inspirați fiind de modele populare autentice şi cu sprijinul partenerilor educaţionali. S-a urmărit, în acest mod, valorificarea obiceiurilor şi tradiţiilor în creaţiile elevilor, stimularea creativităţii, diversificarea activităţilor din timpul liber ale elevilor, oferindu-le ocazia să manifeste apreciere şi respect faţă de valorile estetice din creaţia populară şi tradiţia românească. Elevii trebuie învăţaţi să preţuiască obiceiurile şi tradiţiile poporului, să iubească meleagurile natale, portul tradiţional, dar şi sărbătorile ce ne aduc multă bucurie în suflet.

Am urmărit valorificarea potenţialului artistic şi creator al elevilor prin intermediul activităţilor practice, literare, tehnologiei moderne ce furnizează informaţii şi imagini despre valori autentice româneşti. Au aflat şi despre tipurile de meşteşuguri tradiţionale practicate în decursul timpului, atât la Şiviţa dar şi în judeţul vecin la Jurilovca. Despre dnul Paul Buţa, elevii au aflat că a refăcut o casă veche de chirpici, a acoperit-o cu stuf după tehnica tradiţională şi în ea a expus obiecte care se găseau în casele de odinioară. În grajduri, a organizat ateliere: de olărit, de tâmplărie, un război de ţesut şi un război pentru rogojini de stuf. A construit un cuptor de pâini la care se găteşte în stilul local şi la poartă a făcut o troiţă dintr-un salcâm bătrân. În Gospodăria tradiţională de la Vişina, elevii au aflat că dna Bianca Folescu, constănţeancă fiind, a achiziţionat, a conservat şi a promovat gospodăria tradiţională unde acum locuieşte. S-a îndrăgostit iremediabil de casa cu pereţi din chirpici, văruiţi cu alb, cu tâmplărie din lemn vopsită în albastru cu acoperiş de stuf, care păstrează memoria altor secole.

Mi-am dorit să îi provoc pe elevi implementând proiecte în care matematica să fie aplicată. Am reuşit, consider eu, să le trezesc interesul pentru cusături tradiţionale, în care se regăseau figuri geometrice studiate în gimnaziu. Au cusut la început cu stângăcie şi apoi, ajutaţi de mămici, astfel încât, am realizat panouri frumoase cu aceste bucăţi de etamină.

Tocmai dragoste pentru matematică am încercat să transmit prin activităţile la care elevii au participat, mai cu seamă că în atelierele de cusut am folosit figuri geometrice. Am solicitat şi ajutorul partenerilor educaţionali pentru a realiza cusături frumoase şi corect realizate. Mărturisesc că elevii au venit cu impovizaţii care mai de care mai originale care au dat o notă aparte lucrărilor artistice. Ei au cusut chenare în care s-au regăsit culorile tricolorului sau au ataşat bucăţilor de etamină franjuri în culorile tricolorului. Au cusut inimioare alături de modelele tradiţionale pe care le-au reprodus, semn că au dorit să lase o amprentă personală, o dată în plus, pe ceea ce au realizat.

M-am bucurat să observ că ideea transmisă de mine i-a entuziasmat atât de tare încât au realizat cu multă dragoste toate lucrările artistice. Au fost şi elevi care au cusut foarte puţin – un punct, două – dar important a fost că s-au străduit, au participat şi au realizat în acest fel un mic progres. Au înţeles că oriunde se vor afla de-a lungul vieţii lor, nu trebuie să îşi piardă identitatea.

În cadrul activităţilor noastre am citit texte şi recitat poezii despre tot ceea ce înseamnă identitatea românească. „O patrie fără de nume nu este o patrie. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se zice, de aceea, pentru mine iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine izvorul izvorăște, de aceea, pentru mine viața se trăiește.” (Nichita Stănescu).

Am înţeles că apropierea de elev se poate realiza şi în acest mod, prin abordarea interdisicplinară atât de eficientă chiar dacă, programa fiind foarte încărcată de multe ori nu este timp. Apelăm la varianta activităţilor extracurriculare şi reuşim să-i determinăm să înveţe matematica de drag şi cu drag.

Pentru atelierele de cusut, m-am documentat şi din cărţi de cusături autentice româneşti şi am descoperit că figurile geometrice studiate de elevi în gimnaziu se regăsesc în motivele româneşti şi au o semnificaţie aparte.

Am fost plăcut surprinsă să descopăr că elevilor mei le face plăcere să coasă pe etamină unghiul, rombul, segmentele, cercul, punctele, liniile, în combinații care relevă un anumit sens. Despre simbolurile acestor figuri geometrice am discutat pe parcursul activităților:

„Prezenţa liniilor aminteşte că viaţa nu era posibilă decât în prezenţa apei. Pentru primii agricultori, liniile orizontale au fost intersectate cu linii oblice, pentru a desena o plasă, pentru a exprima un mediu foarte fertil, abundenţa. Cercul este simbolul regenerării, al mişcării fărăr de început şi sfârşit. În special, în cultura pre-Cucuteni, s-au folosit multe cercuri concentrice, pe care elevii le studiază în clasa a VI-a, ca semn al regenerării, asociata imaginii solare. S-a descoperit faptul că oamenii Culturii Cucuteni îşi abandonau aşezările, ardeau tot în urma lor şi îşi reconstruiau o nouă aşezare, de la zero. Acest ritual îl repetau la cca 100 de ani. Dacă vedem 2 cercuri concentrice cu haşură între ele, acest concept aminteşte că regenerarea este posibilă doar în prezenţa apei. Cercul, împreună cu spirala, voluta şi alte linii curbe, au fost considerate semne cereşti, reprezentând puterea Cerului asupra vieţii. Unghiul este folosit ca simbol pentru zeităţi şi are rolul de a da sensul, şi rolul semnului vieţii îndestulate, sensul de spre mai bine, sensul vieţii. Segmentele ca liniile pe un răboj simbolizează mulţimea, numărul, astfel cele două linii gemene simbolizează puterea perechii, 3 linii paralele amintesc despre cele trei etape ale vieţii: naşterea, cunoaşterea de sine, moartea. Patru linii paralele poartă simbolul abundenţei şi un semn al Zeiţei Fertilităţii şi al Pământului. Folosite alternate, linii mari şi mici, s-au folosit pentru a vorbi despre vechi şi nou, despre mamă şi fiică. Rombul recunoscut foarte bine, în arta lui Brâncuşi, şi mai ales coloana infinitului reprezentând uniunea dintre cer şi pământ el găsindu-se, cu precădere, atât în portul tradiţional cât şi în sculpturi, vase, picturi bisericeşti.” (Ie Naţională. Ro-blog)

„Cusăturile pe ie cu inspiraţie geometrică au o semnificaţie aparte, pentru că ajută la înţelegerea credinţelor şi tradiţiilor strămoşilor. Acestea sunt derivate din simboluri esenţiale pentru spiritualitatea românească şi au o semnificaţie cosmică. Regăsim figuri fundamentale precum: cercul, coloana, rombul, unghiul, segmentele, liniile. Cercul simbolizează şi soarele şi ciclul vieţii, cu variaţii sub formă de spirale, rozete în formă de S, ochi sau cruci cu capete ramificate. Cercul indică ideea că totul este încadrat în roata vieţii şi este subordonat divinităţii. Coloana semnifică relaţia dintre cer şi pământ cu derivatele sale, crucea în x, arcada. Rombul este un simbol străvechi pentru abundenţa şi fertilitatea solului. În judeţul Buzău, era utilizat adesea şiragul de romburi, mai apoi preluat de Constantin Brâncuşi pentru crearea Coloanei Infinitului. Unghiul reprezintă, în folclorul românesc, simbolul zeilor şi sensul vieţii. Spirala este cea din care au derivat motive precum coarnele berbecului, vârtelniţa sau s-urile care trimit cu gândul la energia şi mişcarea universului în care este încadrat şi omul. Segmentele, în funcţie de numărul lor, au înţelesuri diferite, doi însemnând forţa perechii, trei se referă la cele trei etape ale vieţii: naşterea, cunoaşterea de sine, moartea. Liniile, în funcţie de orientarea lor, se remarcă prin bogate semnificaţii. Dacă linia este dreaptă, ea trimite cu gândul la forţa spirituală, iar dacă este dublă, sensul acesteia trimite cu gândul la eternitate.” („Semne cusute” – Ioana Corduneanu)