Studiu comparativ privind lectura în rândul elevilor de gimnaziu de la Liceul Tehnologic Ocna Șugatag, Structura Breb, Maramureș

A citi în ziua de azi e un lucru foarte important, deoarece trăind într-o societate informatizată, interesul pentru lectură devine din ce în ce mai scăzut. Copiii din ziua de azi au cu totul alte preocupări, nu sunt prea pasionați de lectură. Rolul profesorului în formarea personalității elevului este foarte important, pentru că profesorul este cel care îndrumă elevul în activitatea sa cognitivă și experimentală, astfel că acesta descoperă adevărurile fundamentale ale cunoașterii lumii.

Motto: „Nu-i alta mai frumoasă și de mai folos în viața omului zăbavă decât cetitul cărților” (Miron Costin)

A citi înseamnă a descoperi, iar lectura devine parte importantă pentru descoperirea adevărurilor fundamentale ale omenirii. Copilul educat de mic să citească va face acest lucru și când va deveni adult. Am realizat acest studiu cu scopul de a arăta importanța lecturii în formarea viitorului adult, formarea de priceperi și deprinderi pentru a citi. Pentru a atinge scopul vizat am încercat să utilizez mijloace și strategii moderne de învățare care să trezească interesul elevilor pentru lectură, respectiv capacitatea individuală a fiecăruia pentru a citi. Profesorul trebuie să le cultive elevilor dragostea pentru lectură, să-i învețe să descopere cărțile care-i interesează, deoarece unii copii sunt pasionați de cărțile de aventură, alții iubesc poveștile de dragoste sau literatura SF.

Am încercat să urmăresc modul în care lectura influențează personalitatea elevului și în același timp duce la formarea de deprinderi individuale pentru citit.

Obiectivele cercetării au vizat:

• Trezirea interesului pentru lectură;
• Implementarea unui proiect„ Povestește ce ai citit!”
• Înființarea unui club de lectură;
• Urmărirea impactului pe care l-a avut lectura asupra elevului.

Am organizat o cercetare practic-aplicativă pe un număr de 36 de elevi de la Liceul Tehnologic Ocna Șugatag, Structura Breb, elevi care sunt din clasele V-VIII. Am aplicat tehnica experimentului, urmărind subiecții înainte de implementarea programului, în timpul proiectului și post-proiect.

A  experimenta înseamnă a-i pune pe elevi într-o situație concretă de învățare, a-i îndruma și a le face observații pentru a dirija procesul învățării.  Este o metodă de colectare de date și se poate face atât pasiv cât și activ.

„Metoda experimentală este în esența o modalitate de investigare în care cercetătorul controlează deliberat variabilele pentru a depista relațiile dintre ele. Dacă în observație cercetătorul nu modifică fenomenele, ci doar le înregistrează cu instrumente specifice, ce sporesc capacitățile sale perceptive naturale, experimentarea presupune intervenția activă asupra realității cercetate, care tocmai de aceea trebuie examinată atent în prealabil (observația jucând aici un rol însemnat), ipotezele cristalizate din această cunoaștere inițială făcând posibilă testarea acesteia printr-o manipulare deliberată și sistematică a unor variabile”

Subiecților li s-au aplicat chestionare care urmăreau dezvoltarea interesului pentru lectură. S-au obținut următoarele rezultate: din 36 elevi, 15 au spus că ei citesc din plăcere, 6 sunt obligați de părinți, iar restul nu manifestă interes pentru lectură.  Deci se observă că 41, 66 % citesc cu plăcere, 16,78% citesc din obligație, iar restul de 41,66% nu-i interesează acest lucru.  Lectura are o influență benefică asupra elevilor , aceștia manifestă interes pentru ora de limba și literatura română și obțin rezultate bune și chiar foarte bune la acest obiect de studiu, atunci când pleacă de la școala noastră. Având un vocabular adecvat, rezolvă cu ușurință cerințele și obțin rezultate bune la evaluările naționale,  astfel pot să se înscrie la liceul la care doresc să ajungă.

Ceea ce am observat în urma acestei cercetări  a fost faptul că vârsta este invers proporțională cu interesul pentru lectură, copiii mai mici fiind mult mai interesați să citească. Interesul pentru lectură este direct proporțional cu interesul familiei pentru acest lucru. Părinții care-și controlează copiii, chiar și în ceea ce citesc obțin performanțe de la aceștia. Este deosebit de importantă relația școală – familie pentru reușita unui elev în carieră. De asemenea mediul în care trăiesc elevii influențează caracterul acestora. Elevii noștri trăiesc în mediul rural, iar accesul la o bibliotecă modernă este redus, ținând cont de distanța mare dintre oraș și sat.

Metodele nonexperimentale de colectare a datelor s-au bazat pe:

• observația sistematică- am  realizat grile de observație pentru cei 36 de elevi;
• conversația euristică- am discutatt cu elevii despre importanța lecturii în formarea caracterului uman;
•  ancheta- am aplicat chestionare pentru a vedea ce citesc, cum citesc și când citesc subiecții mei;
• metoda analizei documentelor școlare- am analizat situația școlară a fiecărui elev în parte;
• metoda produselor- am analizat compozițiile literare pe care le-au realizat elevii.

În ultimii ani, învățământul românesc nu se bazează pe partea cognitivă, ci pune un accent deosebit pe ceea ce învață elevii, cum învață și de ce învață. De aceea am încercat să înființez un cerc de lectură unde copiii să povestească ceea ce au citit. În etapa experimentală am introdus elementul novator care se bazează pe metode și tehnici moderne care să atragă elevii spre citit, metode care aplicate diferențiat duc la formarea de deprinderi intelectuale pentru  elevi și le sporesc acestora încrederea în forțele proprii.

Am încercat în cadrul lecțiilor să acord 5-10 minute pentru citit. Numai citind, copiii pot să înțeleagă un text și pot să rezolve cu ușurință sarcinile propuse. Munca pe grupuri de lucru  a dus la îmbunătățirea relațiilor de întrajutorare și comunicare, respectiv elevii și-au dobândit încrederea în forțele proprii. Metodele didactice aplicate în cadrul orelor de limbă și literatură română au fost: explozia stelară, brainstorming-ul, diagrama Venn,  proiectul, știu, vreau să știu , am învățat, jocul de rol.

Am încercat să adaptez situațiile de învățare la nivelul de înțelegere al fiecărui elev, respectiv la particularitățile de vârstă ale acestuia. Am folosit fișe de lucru individual, fișe de recuperare, de evaluare și autoevaluare.

Pe lângă orele de curs am realizat ore de meditații suplimentare, șezători literare, expoziții pe diverse teme, serbări școlare. elevii s-au implicat activ și au manifestat interes pentru activitățile desfășurate.

Am  colectat toate datele experimentului, am confruntat datele finale cu cele inițiale și am observat o îmbunătățire a interesului pentru lectură, câțiva elevi chiar  și-au amenajat o bibliotecă proprie. Ei sunt interesați să citească mai mult, am observat interesul pentru roman.

Am finalizat cercetarea prin adunarea de date și compararea acestora, interpretarea datelor și observarea progresului. Am formulat recomandări pentru domeniul cercetat.
Consider că un om fără cultură e ca și un om fără suflet, nimic nu-l sensibilizează în jur și de aceea pare condamnat pentru tot restul vieții să trăiască în întunericul minții, să nu știe să zâmbească, să trăiască mereu ca și un om gol pe dinăuntru.

Bibliografie:
1. http://www.rasfoiesc.com/educatie/didactica/METODA-EXPERIMENTULUI-dobandir19.php
2. Ioan, Cerghit, PERFECȚIONAREA LECȚIEI ÎN ȘCOALA MODERNĂ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1983.