| |
LUMINITA PRUTEANU
|
Ca să crească, un copil are nevoie de un cadru de referinţă. Pentru propria lui siguranţă, trebuie ca parinţii lui, iar mai apoi dascălii, să definească regulile şi legile, să spună ce este permis şi ce este interzis. Însă norma nu ajunge. Pentru a creşte, copilul are nevoie de protecţie şi de bunăvoinţă. Zece sfaturi pentru părinți și educatori ne-ar ajuta în crearea unui mediu prietenos și stimulator.
Articol integral →
|
DANIELA IOSIM |
Privesc cu dezamăgire un fenomen care ne îngrijorează pe toţi, educatori sau părinţi, îndepărtarea copiilor şi tinerilor de carte, de lectură. Ne întrebăm de ce copiii citesc tot mai puţin sau deloc, ce cauze produc acest fenomen şi care ar fi căile de a-i face să se întoarcă la cărţi. Un mare duşman al cărţilor poate fi considerat calculatorul, el fiind cel care a luat şi locul sportului, al jocului cu alţi copii, al excursiilor şi plimbărilor în natură. Nu vreau să susţin ineficienţa calculatorului, vreau să îi dau cărţii o şansă – aceea de a fi din nou prietena copiilor. De aceea am încercat să creez o punte între copil şi carte, să ofer exemplul personal, să-i însoţesc în călătoria în lumea cărţilor şi să-i las să fie chiar ei personaje, scriitori sau critici.
Articol integral →
|
MARIANA ALINA SAFTA |
Compunerile au un rol important în formarea elevului. În gimnaziu, elevul trebuie să acumuleze noțiunile teoretice necesare alcătuirii unei compuneri cu anumite cerințe. Inclusiv la Evaluarea Națională elevul trebuiwe să facă față acestei cerințe de a redacta compuneri cu cerințe variate. Ce se întâmplă cu elevii de nu mai sunt atrași de aceste teme? De ce nu sunt foarte creativi, deși se joacă pe calculatori și ei deja sunt în sfera imaginarului? Acestea cred că sunt problemele pe care fiecare profesor de limba română și le-a pus la un moment dat. Foarte puțini elevi sunt atrași de actul creației. Se impun mai multe ore destinate creației, adică exercițiilor de creație. Rolul lor este de a-i face creativi, de a-i determina să găsească soluții originale în viață. Se impune o nouă abordare a acestui domeniu de o mare frumusețe și importanță în formarea elevului. Probabil că structura impusă de tipurile de compuneri nu le posibilitatea de a da frâu liber imaginației.
Articol integral →
|
GABRIELA VIOLETA TĂNĂSESCU
|
În perioada 9-13 noiembrie am avut privilegiul de a face parte din delegația României care a participat la cele mai importante evenimente organizate de către Compania Google sub egida – GES/ Global Education Symposium, a doua ediție anuală desfășurată în Campusul Google – Mountain View, California.
Pe parcursul programului au fost numeroase activități de formare, dar și jocuri educaționale între profesorii participanți, ce au avut drept scop generarea de idei privind creativitatea/ inovarea în educație.
Articol integral →
|
ANA NICOLETA AVRAMESCU |
Şcoala este un univers în care profesorul, cu toată activitatea sa complexă – pornind de la planificare, trecând prin desfăşurarea demersului didactic şi până la evaluare şi feed-back – este în centru. Elevii sunt şi ei părţi esenţiale ale acestui univers, fiind în centrul acţiunii profesorului, şi cu toţii sunt părţi ale unor galaxii din care fac parte – şcolile – galaxii care alcătuiesc acest minunat univers, univers care există prin oamenii care-l compun, dar mai ales, prin acţiunile conjugate ale tuturor. Dar, în cele ce urmează, din acest vast univers alegem profesorul.
Articol integral →
|
ELENA TERCHILA |
Profesiunea de educator este complexă şi nobilă prin misiunea pe care o are de îndeplinit: formarea unor personalităţi autonome integrabile social, cu capacităţi de gândire critică şi creativă, cu un profil moral autentic şi cu o înaltă personalitate.
Importanţa socială a profesiei rezultă din responsabilitatea şi din rolul hotărâtor pe care îl are educatorul în transformarea profundă a personalităţii, în dezvoltarea substanţei intelectuale, fizice şi socio-morale a individului.
Articol integral →
|
|
|
