| |
ȘTEFANIA CONSTANTIN
DORCIOMAN
|
Cadrul didactic trebuie să țină cont de faptul că motivația elevului este influențată de modul cum se desfășoară activitățile de învățare în clasă, de sistemul de evaluare și chiar de propria motivație. Primul principiu vizează modificarea practicilor pedagogice. Pentru ca o activitate didactică să fie motivantă trebuie să ofere elevilor cel puțin o provocare pentru a le capta interesul. Curiozitatea elevilor poate fi suscitată prin introducerea unor elemente de noutate, prin crearea unor conflicte cognitive, prin antrenarea elevilor în realizarea unor proiecte în echipă.
Articol integral →
|
DANIELA ENEA
|
După opiniile specialiștilor, comunicarea din clasa de elevi este discuția și nu conversația (în adevăratul sens al cuvântului), datorită unor trăsături specifice care le diferențiază.
Articol integral →
|
ALINA-VALENTINA MILEA |
Artiolul cuprinde câteva sfaturi privind lectura cărților de literatură. Oamenii au preferințe în ceea ce privește lectura. Unii citesc doar un anumit gen de cărți. Scopul meu este să îndrum elevii să citească mai degrabă puțin și de calitate decât nimic. Trebuie să formăm o generație viitoare capabilă să deosebească binele, adevărul și frumosul într-o lume în care domină nepăsarea.
Ce să citim? Pentru a da un prim răspuns la această întrebare, aș împărți cărțile de literatură în două categorii: cărți care ne răspund unui interes cultural și cărți care ne satisfac plăcerea de a citi.
Articol integral →
|
IULIANA GALEș
|
Din dorința de a fi în trend, organizarea colectivului pe grupe a devenit un loc comun. Există avantaje și dezavantaje, căci fiecare colectiv de elevi, fiecare elev este altfel. Centrând învățarea pe elev, am reușit, paradoxal, să neglijăm elevul, considerând că „munca în grup” este ideală, că fiecare elev și-o dorește tot timpul, indiferent cu cine. Ca toate formele de organizare, respectiv ca toate metodele, oraganizarea pe grup este eficientă atunci când este organizată cum trebuie, pentru cine agreează acest lucru, acolo unde se poate și când se poate.
Articol integral →
|
PARASCHIVA CIAUșU
|
Dacă în învățământul din multe țări europene (și nu numai) se vorbește despre educația pentru autonomie, în multe din școlile noastre se impune demitizarea unor sintagme păguboase și anacronice: clasă omogenă, ritmul clasei, nivelul clasei. Le opunem conceptului de învățământ individualizat cu flexibilizarea timpului de învățare, respectarea ritmului propriu și asigurarea coerenței parcursului individual de la propunerea experiențelor de învățare până la evaluarea individualizată.
Articol integral →
|
LORETA MOISA
|
Pentru pregătirea elevilor conform cerințelor pieții se impune implicarea lor în activități productive, în care să-și valorifice cât mai mult posibil creativitatea. Pentru aceasta, în școală trebuie să existe laboratoare, cabinete și ateliere înzestrate cu aparatură și utilaje adecvate, și mai ales cadre didactice cu o pregătire corespunzătoare care să le permită investigarea aptitudinilor elevilor pentru a găsi căile cele mai potrivite stimulării fiecărui elev și angajarea lui într-o activitate eficientă.
Sugestive în acest sens sunt activitățile desfășurate în cadrul cercului aplicativ de elevi. Timpul petrecut realizând diferite machete, referate, prezentări Power Point, piese de mobilier și alte materiale didactice atât de necesare, nu face decât să-i pregătească pe elevi pe un fond larg de specializare.
Articol integral →
|
DANIELA VIDA |
Este cunoscut faptul că relația dintre grădiniță și școală ar trebui să fie una de continuitate cel puțin în ce privește actul didactic, sprijinind astfel dezvoltarea armonioasă, ideală, a copilului. Această legătură esențială pentru educație, dar și pentru societate și individ tinde, din păcate, să devină o utopie.
Articol integral →
|
ALEXEI SLIVCA
OLESEA SLIVCA
|
Noile tendinţe educaţionale promovate în cadrul reformei învăţămîntului trebuie să pună accentul pe formarea unei personalităţi libere şi independente care va fi capabil să ia decizii în situaţii dificile şi riscante. În aceste condiţii, şcoala trebuie să devină un prieten al copilului, deschisă pentru toţi membrii comunităţii. Un rol aparte în formarea unei şcoli prietenoase copilului o are familia-considerată şi prima şcoală a copilului. De asemenea, un rol deosebit de important îl are şi comunitatea, care este obligată să ofere un mediu optim de dezvoltare, de socializare şi educare a copilului. Prin urmare, luate doar în ansamblu, şcoala, familia şi comunitatea vor reprezenta o „finalitate” în dezvoltarea copilului bazată pe respectarea tuturor principiilor caracteristice unei societăţi democratice.
Articolul trece în revistă cele mai semnificative programe de susținere a parteneriatului școală-familie-comunitate din Republica Moldova.
Articol integral →
|
DAN-DUMITRU MOLDOVAN |
Întrucât rolul familiei în educarea propriilor odrasle a scăzut vertiginos, acestea trebuie stimulate să o facă, chiar să se implice mai mult în activităţile şcolare. Unităţii de învăţământ îi revine rolul de a crea acel sentiment al apartenenţei la grup prin crearea unor activităţi specifice, care să evidenţieze atât rolul elevului, cât şi pe cel al clasei ca finalitate. Putem în acest fel marşa pe ideea că fiecărui membru al unui grup de elevi îi revine sarcina de a fi responsabil pentru ceilalţi. Deoarece oamenii primesc influenţe educative din multiple direcţii, activităţile formale (instituţionalizate) trebuie conjugate cu cele nonformale (extraşcolare) şi cu cele informale (difuze) pentru a-şi dovedi eficienţa. Deşi educaţia formală se situează pe primul loc, cea nonformală are o acţiune mai evidentă în momentul în care educabilii ajung la autoeducaţie.
În ultimii ani, aceasta câștigă tot mai mult teren și tinde să devină parte integrantă a sistemului de învățământ.
Articol integral →
|
NICULINA DURAN |
Învăţarea bazată pe proiect este una dintre ideile pedagogice care capătă consistenţă deplină la nivelul practicilor pedagogice în ultima perioadă. Proiectul este o metodă interactivă de predare-învăţare care implică o micro-cercetare sau o investigare sistematică a unui subiect de interes pentru elevi. Metoda proiectului se diferenţiază de predarea convenţională din sala de clasă, fiind o strategie didactică mai eficientă în anumite condiții. Ea presupune implicarea activă a elevilor pe tot parcursul activităţilor desfăşurate, care se finalizează, în principiu, cu un ”produs” tangibil: un portofoliu, o expoziţie sau o colecţie, o propunere de rezolvare a unei probleme.
Articol integral →
|
|
|
