iTeach: Experiențe didacticeiTeach: Experiențe didactice

Nr. 45 / mai 2015 - ISSN 2247 – 966X
Descarcă versiunea PDF

 

LIVIA ARMANU

Viitorul școlii

La începutul anilor `90, am dat ca temă elevilor o compunere cu titlul „Şcoala în anul 2000”. Copiii au scris lucruri minunate: vor merge la şcoală la ce oră vor vrea, vor avea profesori tineri şi înţelegători, obiectele pe care le vor studia le vor alege singuri, nu vor primi note, vor avea PC (cum era cunoscut la vremea aceea, calculatorul) nu vor mai avea teme şi chiar vor mânca la şcoală.

Articol integral →




OLESEA SLIVCA

Familia eTwinning și impactul ei asupra educației moderne

Pentru a fi un profesor modern trebuie să fii în pas cu inovațiile educaționale. Comunitatea eTwinning este o provocare pentru profesorii moderni, căci vine cu idei noi și interesante. Ce este o școală modernă? Cred că este una în continuă mişcare, care se adaptează ușor schimbărilor, pentru a putea face faţă volumului imens de informaţie prin flexibilitate şi deschidere la tot ce este ”nou”. Ce este un profesor modern?

Articol integral →




DANIELA CRISAN

Experiența mea eTwinning

În 2007, un partener de proiect din Franța mi-a vorbit pentru prima dată despre proiectele eTwinning pe care le derula în şcoala lui. Aşa a început experienţa mea eTwinning, care poate fi acum sintetizată astfel: cincisprezece proiecte desfăşurate din 2008 până în prezent, alături de profesori şi elevi din Anglia, Belgia, Franta, Germania, Grecia, Polonia, Italia, Portugalia, Republica Cehă şi Spania. Am descoperit dintr-o dată că, printr-un simplu clic, din sala de clasă, poţi pătrunde într-o comunitate şcolară europeană reală, o adevărată reţea de şcoli conectate, electronic, la o platformă, special creată de Comisia Europeană, pentru profesori şi elevi. Cuvintele cheie erau : comunicare, colaborare, derulare de proiecte, schimb de informaţii, într-un cuvânt, era obiectivul Uniunii Europene în domeniul educaţiei : colaborare între toate ţările din Europa.

Articol integral →




CLAUDIA RAMPU

Predarea ca o poveste – metodă de predare în biologie

Orice disciplină se poate învăţa şi din poveşti, doar că acest gen de poveşti trebuie să fie mai speciale. Povestea trebuie să ascundă în spatele ei o proiectare didactică riguroasă, metode moderne de predare şi testare şi o strategie pedagogică menită să asigure că, la finalul aventurii, elevii au învăţat cu adevărat. Prin intermediul poveştilor, elevii fac cunoştinţă într-un mod plăcut şi uşor cu tema generală, temă care va cuprinde elemente din mai multe discipline. În cadrul activităţii, elevii învaţă să comunice şi să se simtă în largul lor. Este o nouă abordare a predării şi curriculum-ului în şcoală. Este o formă de comunicare emoţională prin care lumea reală, adevărată, poate fi percepută mult mai bine decât cu ajutorul înţelegerii, raţiunii, comunicării abstracte.

Articol integral →




ANCUTA MATEI

Predarea cunoștințelor despre natură în viziune interdisciplinară

În înfăptuirea unui învăţământ modern, formativ, consider predarea-învăţarea interdisciplinară o condiţie importantă. În învǎţǎmântul primar, abordarea în viziune interdisciplinară a actului de predare-învăţare impune un apel permanent la modul euristic de cunoaştere, caracterizat prin aceea că învăţătorul efectuează cu elevii o anumită activitate comună de cercetare, de aflare a adevărului, de cunoaştere şi protejare a mediului înconjurător.

Articol integral →




MARIANA ALINA SAFTA

Pași spre redactarea compunerilor pentru Evaluarea Națională

Într-o perioadă în care elevii sunt preocupați de nou, de calculator și căutarea informațiilor pe internet, iar creativitatea se măsoară în cazul unora în succesul înregistrat la jocurile pe calculator, profesorul trebuie să apeleze la alte metode de predare-învățare-evaluare. Aceste metode trebuie tot timpul să le raporteze la cerințele de Evaluare Națională. Și, de aici, munca lui de a da o formă plăcută orelor de creativitate-la ora de limbă și literatură, ne referim la compunerile tematice. Sfera lor de cuprindere este foarte largă, ceea ce impune acoperirea mai multor cunoștințe. Elevii sunt receptivi doar dacă se reușește să li se capteze atenția, altminteri ei vor percepe aceste teme ca fiind dificile sau doar “o altă compunere de scris”.

Articol integral →




ȘTEFANIA CONSTANTIN

Tratarea diferențiată a elevilor la orele de limba română în ciclul primar

Cultivarea limbajului reprezintă unul din aspectele principale în procesul de echilibrare a individului şi a colectivului, iar eşecurile în integrare se datorează în mare masură capacităţilor reduse de întelegere şi de exteriorizare prin limbaj. Pe parcursul ciclului primar, învăţătorul trebuie să urmarească îmbogăţirea, precizarea, nuanţarea vocabularului, formarea priceperilor şi deprinderilor lexicale, ținând seama de particularităţile şcolarilor, de abaterile şi greşelile specifice lor, de dificultăţile în receptarea şi înţelegerea unităţilor lexicale, de etapele în însuşirea cunoştinţelor de limbă, de posibilităţile pe care le oferă manualele şcolare.

Articol integral →




ANAMARIA CORINA
GOLUMBEANU

Utilizarea chestionarelor Google și a instrumentelor gMath pe o platformă Moodle la matematică

Potrivit iniţiativei Uniunii Europene privind accesul la educaţie, “Educaţia Deschisă ar trebui să conducă la o situaţie în care toate persoanele fizice să se poată afla oricând, oriunde, cu sprijinul oricui, folosind orice dispozitiv.” Școala noastră derulează în parteneriat un proiect pentru realizarea de programe inovatoare și dezvoltarea de cursuri de formare utilizând noi metode de învățământ.

Articol integral →




LILIANA VEZETEU

Game Based Learning

În acest articol, explicăm ce înseamna GBL, prezentând, pe scurt, care sunt principiile de bază care descriu procesul de învățare într-o activitate ludică pe computer și exemplificând prin câteva jocuri avantajele utilizării calculatorului.

Articol integral →




OLTEA PRELUCA

CLIM – o alternativă educaţională

În noul context al globalizării, educaţia capătă noi dimensiuni iar politicile educaţionale trebuie să ţină cont de noile realităţi, care înseamnă o perpetuă mişcare, interacţiune, avalanşă informaţională, viteză, digitalizare… Principala misiune a educaţiei pare să fie cea socială, pentru că, la finalul şcolarităţii, societatea aşteaptă să integreze absolvenţi capabili să „funcţioneze” după reguli tot mai flexibile, societatea însăşi tinzând să devină un fenomen tot mai dinamic. E o societate care trebuie să răspundă unor provocări tot mai presante, mai mari, mai neaşteptate, provocări cărora generaţia care învaţă trebuie să le facă faţă, să le înfrunte şi să le biruiască. Altfel nu există. Nu trăieşte. Altfel nu se realizează progresul. Sistemul educaţional trebuie să funcţioneze în ritm accelerat, pentru a se putea plia pe puternicul dinamism socio-economic. Altfel este nu doar anacronic, depăşit, desuet, ci cu totul inutil. Avem de pregătit elevii pentru o societate a cunoaşterii…

Articol integral →