| |
NICOLETA-GEORGIANA-CANDICE MARC
|
Pentru că poveștile nu trebuie să fie ceva foarte complicat, iar copiii, la vârsta școlară mică, nu manifestă disponibilitate și suficientă motivație pentru lectură, m-am simțit determinată să creez o poveste simplă, scurtă, pesonalizată. O carte care să conțină numele copilului, care să înceapă cu A fost odată…, care să redea ipostaze din copilăria lor, care invită copilul să realizeze desene cu personaje alese, voioase și multicolore, după plăcere și imaginația fiecăruia.
Prin felul acesta, inițiem un alt limbaj de a le vorbi copiilor, de a le spune povești, de a le stârni visele și imaginația. Plăsmuirea unui altfel de model de abordare este menit să ne înfățișeze mai ușor, modul în care copilul simte sau percepe evenimentele cotidiene, disponibilitatea de a-și manifesta emoțiile prin intermediul artei și imaginației.
Articol integral →
|
CAMELIA TIMOFTE
|
Articolul de față îşi doreşte să furnizeze câteva tehnici, care nu pot fi clasificate drept secrete didactice, ci doar artificii care pot schimba radical relaţionarea cu elevii diagnosticaţi TSA şi/ sau cu ADHD.
Sunt lucruri la îndemâna tuturor, care se pot pune în practică imediat, fără nicio dificultate, doar dacă există bunăvoinţă şi empatie faţă de situaţia acestor copii speciali.
Articol integral →
|
ELENA-SIMONA MARIN |
Fiecare dintre noi, cadrele didactice, și-a pus toată priceperea, tot arsenalul de cunoștințe formale și informale acumulate în slujba micilor învățacei. Ne dorim cu toții să ajungem să deschidem inimile și mințile copiilor, să ni-i facem prieteni și să devenim surse de inspirație pentru ei. Realitatea se încăpățânează să ne pună de foarte multe ori în mijlocul unor situații de criză în care trebuie să devenim mediatori. În rândurile de mai jos, prezint una dintre situațiile problematice care m-au impresionat. Părți implicate: cadru didactic – elev-elevi
Articol integral →
|
ELISABETA MAXIM
|
În ultima perioadă se remarcă tendinţa de a proiecta materiale pe care elevii să le poată accesa de unii singuri, legitimată de cerința de a muta accentul de pe profesor și predare (magistrocentrică) pe activități centrate mai mult pe elev, pe nevoile, capacitățile și așteptările lui. Încercăm din ce în ce mai mult, ca profesori, să găsim modalități prin care elevii să fie învățați să-și asume într-o mai mare măsură responsabilitatea pentru ce și cum învață. Organizarea învățării vocabularului unei limbi străine constituie un domeniu productiv de încurajare a autonomiei în învățare.
Articol integral →
|
DELIA MUSTACA
|
Decizia asupra metodelor de învăţare utilizate pentru atingerea obiectivelor propuse este influenţată de tipul de abordare didactică pe care fundamentăm proiectarea lecţiei. Noua paradigmă curriculară impune o reevaluare a rolului profesorului de matematică la clasă şi reaşezarea raporturilor profesor-elev.
Profesorul devine moderator al unei dezbateri de idei din clasă, motivează şi stimulează elevii, îi încurajează să îşi formuleze opiniile, devine un ghid al elevilor pentru punerea în valoare a abilităţilor lor.
Articol integral →
|
MARINELA HUDISTEANU
|
Articolul încearcă realizarea unei radiografii a resurselor software disponibile pentru studiul disciplinei chimie în învăţământul preuniversitar. În prima parte, s-a realizat o clarificare a termenilor și stabilirea tipologiilor, iar în partea a doua, s-a încercat elaborarea unui algoritm de proiectare pedagogică a unui soft educaţional de concepţie proprie pentru studiul unei teme de sinteză din chimia organică.
Articol integral →
|
PAULA STINA
|
Dezvoltarea socio-emoțională a preșcolarilor are implicații semnificative pentru dezvoltarea globală a copilului, marcând viitorului adult viaţa socială şi profesională, relaţiile şi sănătatea fizică şi mentală. În perioada preşcolară, copilul învață, denumeşte şi recunoaşte emoţiile proprii şi ale persoanelor din jur, acest lucru permiţându-i să răspundă adecvat la propriile trăiri emoţionale, cât şi la ale celorlalţi. Activitățile desfășurate în grădiniță, îndeosebi activitățile extracurriculare, asigură copiilor dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale prin lărgirea experienţei personale, dar mai ales condiţiile unei activităţi sociale bogate, variate. În activitatea extracurriculară propusă am abordat atât elemente ale dezvoltării socio-emoționale, cât și sarcini didactice din diferite domenii experiențiale, deoarece vârsta preşcolară se caracterizează prin dezvoltare accelerată în toate planurile: fizic, cognitiv, dar şi socio-emoţional, încurajând astfel dezvoltarea globală a copiilor.
Articol integral →
|
IONELA-RODICA GHERMAN
|
Articolul are ca scop prezentarea anumitor factori perturbatori ai comunicării didactice, dar şi metode de a evita blocajele în comunicarea didactică dintre profesor şi elev. Având o importanță majoră, este un subiect abordat frecvent în public, pe media, şi de cele mai multe ori profesorii sunt cei criticaţi.
Am încercat să descriu anumite metode pentru ameliorarea unei situaţii de blocaj, prin apelul la propria experiență de profesor și manager școlar.
Articol integral →
|
MANUELA MAGDALENA MIRZAN
|
Articolul pe care l-am propus abordează descrierea unei metode de investigație a relațiilor dintre copiii din cadrul unui colectiv. Am ales metoda sociometrică, pe care am aplicat-o în cadrul grupei pe care o coordonez. Am descris pe scurt metoda, apoi am explicat modul de aplicare. Cu rezultatele obținute, am realizat sociograme. În final am formulat concluzii și am ales măsuri ameliorative în vederea dezvoltării coeziunii grupului.
Articol integral →
|
MARIA TRAISTARU
|
Profesorii mentori de practica pedagogică menţionează, în problematica utilă cadrelor didactice în formare, temele orientate spre practicile didactice centrate spre elev, spre practici care sporesc eficienţa procesului de predare-învăţare şi cresc nivelul de motivaţie al studenţilor Observarea directă şi dialogul profesional sunt prilejuri de autoevaluare şi evaluare autentică a capacităţii de gestionare, de monitorizare a activităţii interactive, dobândite de profesori, ca rezultat al exersării, determinată de asistenţă și ca rezultat al utilizării repetate.
Articol integral →
|
|
|
