Integrarea copiilor cu CES este un proces de includere în instituțiile de masă obişnuite, la activităţile educative formale şi nonformale, a copiilor consideraţi ca având cerinţe educative speciale. Cerinţele educative speciale desemnează acele nevoi speciale faţă de educaţie care sunt suplimentare, dar şi complementare obiectivelor generale ale educaţiei. Fără abordarea adecvată a acestor cerinţe speciale nu se poate vorbi de egalizarea şanselor de acces, participarea şi integrarea cacestor copii în societate.
Jocul este activitatea care îl reprezintă pe copil în deplinătatea dezvoltării lui. Importanța jocului în dezvoltarea copilului este subliniată și de F.Martens și R.Kramerman,care consideră că ,, a priva un copil de joacă înseamnă a-l priva de plăcerea de a trăi”.Așadar, jocul satisface în cel mai înalt grad trebuințele copilului.

Jocul influenţează pozitiv dezvoltarea ulterioară a copilului, prin joc se declanşează mecanismul propice cultivării unor calităţi morale: perseverenţă, curaj, iniţiativă, precum şi educarea voinţei, a stăpânirii de sine, autocontrolul. Jocul este o experienţă naturală, universală ce face parte din „Școala incluzivă – o școală pentru fiecare”  viaţa de zi cu zi. De aceea jocul este o modalitate de a integra mai ușor copiii cu CES în grădiniță.Datorită funcţie de socializare pe care o are jocul copilul cu CES  poate să se acomodeze mai ușor cu ceilalţi, dar şi să asimileze relaţiile cu cei din jur la eul său.

În continuare voi prezenta si exemplifica tipurile de  jocuri pe care educatoarea poate sa le folosească la grupă pentru a integra copiii cu nevoi speciale.
Jocuri de socializare și cooperare.

„Deschide urechea bine!”- cred că toată lumea cunoaște regulile simple ale acestui joc. Un elev stă pe un scaun, în fața clasei și, după ce ascultă cântecelul („Deschide urechea bine să vedem ghicești ori ba, cine te-o striga pe nume, hai ghicește, nu mai sta!”) trebuie să spună numele colegului care l-a strigat. Jocul este extrem de util pentru toți copiii care formează un nou colectiv, este o modalitate facilă de a învăța numele colegilor.
,,Microfonul fermecat” - copiii formează un cerc. „Microfonul” este transmis de la unul la altul. Este permis de a vorbi doar prin intermediul „microfonului”. Participanţii decid dacă vor sau nu să spună ceva. Se poate conversa cu persoana de la care primeşti„microfonul” (A primeşte de la B „microfonul şi ei împreună vorbesc de tema propusă de A, apoi B îi transmite „microfonul” lui C vorbind despre tema propusă de B etc.), ceea ce reprezintă cooperare.

Jocuri de stimulare senzorială

Cursa broscuțelor. Într-o cutie se pun două broscuțe făcute din hârtie (origami). Fiecare copil primește câte un pai de suc în care trebuie să sufle până când animăluțul său ajunge la linia de final. Activitățile care implică suflatul ajută de asemenea și la corectarea dificultăților de vorbire, pronunție a sunetelor.
Modelaj din aluat – copiii amestecă făină cu apă și din aluatul rezultat pot modela animăluțe, figuri geometrice, oameni de zăpadă, etc. După uscare, își pot picta figurinele cu acuarele de apă.
Împerechează obiectele după sunet- în cutiuțe mici de plastic (gen de surpriză de ou Kinder) se ascund diverse obiecte mici: boabe de fasole, bănuți, mărgele, bomboane etc. Copiii trebuie să agită fiecare recipient și să le potrivească după sunetul emis, două câte două.

Jocuri de autonomie personală
Numită ludoterapie, terapie ocupațională, acțiunea de stimulare a autonomiei personale se poate face și la grădiniță, nu numai la ședintele de terapie individuală, doar că un pic altfel, împreună cu elevii tipici!
Astăzi ne ordonăm lucrurile! Fiecare copil trebuie să își deseneze propriul simbol ori să-și scrie numele complet pe dulapul sau pe portofoliul personal, pe care să-l recunoască cu ușurință. Odată pe săptămână, educatoarea îi îndrumă pe copii să-și ordoneze lucrările în portofolii, creioanele în penare dar și jucăriile de la centre. Copiii cu CES pot învăța, prin această acțiune repetată, că toate lucrurile au locul lor la grădiniță, că trebuie să aibă grijă de obiectele personale.
Jocurile de rol
Sunt ideale pentru orice arie de dezvoltare, dar, în cazul autonomiei personale, copiii speciali pot învăța ușor principii esențiale ale vieții de zi cu zi: „De-a magazinul”, „La spectacol”, „În vizită la muzeu”, „În excursie”, „Curățenie în camera mea”. Observând de fiecare dată comportamentul colegilor, imitându-l și generalizând fiecare noțiune dobândită într-o situație reală, autonomia personală va fi îmbunătățită semnificativ.
Exerciţii perceptiv-motrice de orientare şi organizare temporală: „Mergi în ritmul dat de mine!”, „Baloanele cu zilele săptămânii”, „Stai pe roşu, treci pe verde!”; exerciţiu-joc de memorare a zilelor săptămânii; exerciţiu-joc de asociere a momentelor zilei cu activităţile corespunzătoare („Orarul în imagini”).
Jocuri de dezvoltare cognitivă
Gândirea, memoria, atenția, motivația, creativitatea reprezintă elemente esențiale în obținerea reușitei școlare.Copii cu CES trebuie să urmeze o programă adaptată conform cu nivelul dezvoltării sale intelectuale.
Exemple: ,,Se scufundă s-au plutește”, ,,Jocul umbrei”, ,,Cantități egale sau diferite”, ,,Marionete”, ,,Ulei și apă”
Exemple de jocuri care pot fi folosite în procesul de integrare a copiilor cu cerințe educaționale speciale în învățământul de masă sunt nenumărate, ele pot fi folosite la absolut orice activitate integrată dar și în cadrul activităților extrașcolare.

Toate aceste jocuri au ca scop o incluziune făcută pas cu pas și…cu zâmbetul pe buze de către educatoare și cu o deschidere spre ai ajuta pe copiii cu cerințe speciale să se integreze în grupul de la grădiniță și mai apoi în societate!