Abordări actuale ale curriculumului pentru învățământul preșcolar Abordarea actuală privind nuanțarea vocabularului o facem din perspectiva noului curriculumul pentru învățământul preșcolar, curriculumul ce prezintă o abordare sistemică, în vederea asigurării continuității acestei perioade de vârstă. În acest sens, în planul de învățământ apar cele două intervalele de vârstă, categoriile și numărul de activități, care sunt corelate cu reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 6 ani și cu tendințele la nivel mondial în domeniu.
Astfel, dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, de organizarea mediului și de situațiile de învățare, care sunt create. Situațiile de învățare, reprezintă acel ansamblu de acțiuni planificate, sistematic, organizate și conduse de cadrul didactic, iar desfășurarea lor necesită coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de predare-învățare-evaluare: cadre didactice, părinți și copii. Desfășurarea acestora, trebuie să pună în evidență încurajarea inițiativei copilului, a luării deciziei, a învățării prin experimente, fie cu întreaga grupă de copii, fie pe grupuri mici sau individual, sub forma activităților pe discipline sau integrate, a activităților liber-alese sau a celor de dezvoltare personală.
Printre mijloacele de învățământ folosite amintim: jocul liber, discuțiile libere, jocul didactic, povestirea, exercițiile cu material individual, experimentele, construcțiile, lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii și memorizările.
O parte importantă a noului curriculumul o reprezintă categoriile de activități de învățare: activități pe domenii de învățare (care pot fi activități integrate sau pe discipline), jocuri și activități alese și activități de dezvoltare personală. Astfel, activitățile pe domenii experiențiale, care sunt activitățile integrate sau pe discipline se desfășoară în cadrul unor proiecte planificate în funcție de temele mari propuse de curriculum, de nivelul de vârstă și de interesele copiilor din grupă. De asemenea, noul curriculumul prevede numărul maxim de discipline care pot fi parcurse într-o săptămână , adică se pot desfășura maximum 5 activități integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor, ce vor cuprinde activități de educarea limbajului, activități matematice, de cunoașterea mediului, de educație pentru societate, de educație fizică, activități practice, educație muzicală sau activități artistico-plastice.
În aceste activități integrate regăsim cunoștințele din cadrul mai multor discipline, care pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile și jocurile și activitățile liber alese. Toate cunoștințele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experiențiale, iar jocurile și activitățile alese se desfășoară în afara acesteia. Jocurile și activitățile didactice alese sunt cele pe care copiii și le aleg și îi ajută pe aceștia să socializeze în mod progresiv și să se inițieze în cunoașterea lumii fizice, a mediului social și cultural căruia îi aparțin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit și scris.
În decursul unei zile regăsim, în funcție de tipul de program (normal, prelungit sau săptămânal), două sau trei etape de jocuri și activități alese, adică în etapa I – dimineața, înainte de începerea activităților integrate, în etapa a III-a – în intervalul de după activitățile pe domenii de învățare și în etapa a IV-a – în intervalul cuprins între etapa de relaxare de după amiază și plecarea copiilor de la programul prelungit acasă. Reușita desfășurării jocurilor și a activităților didactice alese depinde în mare măsură de modul în care este organizat și conceput mediul educațional, mediu ce trebuie să stimuleze copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l invite la acțiune. În acest sens, în sala de grupă, cadrul didactic va acorda o atenție deosebită organizării spațiului în centre ca: Biblioteca, Colțul căsuței, Joc de rol, Construcții, Știință, Arte și Nisip, centre ce vor ține cont de resursele materiale, de spațiu și de nivelul de vârstă al copiilor.
Activitățile de dezvoltare personală includ rutinele, tranzițiile, activitățile opționale și activitățile din perioada după-amiezii, pentru grupele de program prelungit. Astfel, rutinele sunt activitățile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei, acoperă nevoile de bază ale copilului și contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. Ele sunt activități de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineață, micul dejun, igiena – spălatul și toaleta, masa de prânz, perioada de relaxare de după-amiază.
Tranzițiile sunt activități de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri de activități de învățare, iar mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în funcție de vârsta copilului, de contextul momentului și de calitățile cadrului didactic.
Activitățile opționale intră tot în categoria activităților de învățare, respectiv a celor de dezvoltare personală și se includ în programul zilnic al copilului în grădiniță și sunt alese de către părinți, din oferta prezentată de unitatea de învățământ. Timpul afectat unei activități opționale este același cu cel destinat celorlalte activități din programul copiilor și se va desfășura cel mult un opțional pe săptămână, pentru copiii de nivel I și cel mult două, pentru copiii de nivel II.
Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele cât și tranzițiile și, evident, activitățile de învățare. El influențează întreaga conduită și prefigurează personalitatea în plină formare a acestuia, iar mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel preșcolar sunt: jocul liber, jocul dirijat și jocul didactic.
Toate activitățile se vor organiza în jurul a șase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum și de ce se întâmplă?, Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? și Ce și cum vreau să fiu?.
În jurul acestor teme, anual, pe grupă de vârstă, se stabilesc proiectele care urmează a se derula cu copiii, adică într-un an școlar, se pot derula maximum 7 proiecte cu o durată de maximum 5 săptămâni /proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare, variind între 1-3 săptămâni, în funcție de complexitatea temei abordate și de interesul copiilor pentru tema respectivă.