Modalități de integrare a proiectelor eTwinning în curriculum

eTwinning, comunitatea școlilor din Europa [1], a început ca o inițiativă a Comisiei Europene acum 10 ani, cu scopul expres de a înfrăți școlile din Europa într-un mod non-formal, care să permită profesorilor să lucreze unii cu alții fără angajamentul major pentru tipul de muncă pe termen lung de care era nevoie în mod normal în contextul unui proiect Comenius. eTwinning a oferit astfel, și oferă și acum, o abordare foarte flexibilă pentru activitatea școlară de colaborare și are o structură unică în ceea ce privește nivelul de sprijin oferit cadrelor didactice.

Una dintre calitățile eTwinning este reprezentată de existența unor servicii de sprijin foarte active, atât la nivel național, cât și european – furnizate de către Biroul Național de Asistență și de către Biroul Central de Asistență –, precum și a unei serii de stimulente pentru cadrele didactice implicate sub formă de certificate de calitate, premii și oportunități de dezvoltare profesională care includ ateliere de lucru la nivel european și național.

La baza succesului acestei acțiuni stă portalul www.etwinning.net, o platformă de comunicare extrem de sofisticată, disponibilă în 24  de limbi în prezent și care oferă o gamă largă de instrumente specifice pentru cadrele didactice. Scopul principal al portalului este de a încuraja și sprijini școlile pentru găsirea de parteneri educaționali și pentru proiectarea, dezvoltarea, implementarea, derularea și evaluarea de proiecte de colaborare europeană. Portalul eTwinning a fost lansat în ianuarie 2005 și a fost îmbunătățit de mai multe ori. Este o infrastructură tehnică cu informații complexe, compuse din diverse elemente, toate strâns legate între ele.

Implicarea în eTwinning înseamnă a face parte dintr-o comunitate de cadre didactice la nivel european, toate angajându-se să le ofere elevilor lor experiența contactului cu alți tineri din Europa pentru a afla mai multe despre ideile lor și pentru a face schimb de opinii cu privire la subiectele care îi entuziasmează pe tinerii de pretutindeni. Cadrele didactice înscrise pe platforma eTwinning fac, de asemenea, parte dintr-o comunitate mai largă de practicieni eLearning și sunt implicate activ în căutarea de modalități noi și inovatoare pentru a dezvolta eLearning în practica lor pedagogică.

Mai presus de toate, eTwinning este despre oameni. Cadre didactice, elevi, directori, părinți, personalul din Birourile de Asistență, formatori, experți pedagogici din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene și din celelalte 11 țări europene sau pan-europene participante la eTwinning, toți au un scop comun: de a aduce elevii și cadrele didactice din Europa mai aproape unul de altul pentru a învăța împreună, pentru a construi o identitate comună și a înțelege și aprecia ceea ce înseamnă să fii cetățean european.

Prin integrarea în mod corespunzător a activităților de proiect eTwinning în curriculum, eTwinnerii români își îmbunătățesc calitatea proiectelor eTwinning, îmbunătățesc evaluarea lor, subliniază importanța lor în spațiul educațional european. Trăim la începutul unui nou mileniu. Există schimbări uriașe în societate, care au generat transformări și în educație, pentru că educația nu a putut să rămână pasivă la provocările din toate celelalte sfere de existență.

Problemele reale care trebuie să fie rezolvate în fiecare zi au un caracter integrat. Prin urmare, soluția lor implică un apel la cunoștințe, abilități, competențe care nu pot fi puse într-o disciplină de studiu strict definită, care ar putea fi de o complexitate mai mică sau mai mare. Nu contează. Pur și simplu nu pot fi plasate, aceste probleme reale, de viață, într-o singură zonă de studiu.

Cadrele didactice care sunt membri ai comunității eTwinning au ajuns să înțeleagă și să valorifice oportunitățile oferite de platforma eTwinning și de principiile sale și mulți au făcut trecerea de la un tip monodisciplinar de instruire la un model integrat de educație prin intermediul proiectelor eTwinning. Și au făcut acest pas sprijinind în același timp, în mod incontestabil, obiectivul principal al acțiunii: promovarea interacțiunii și colaborării online între elevi și cadre didactice din Europa folosind noile tehnologii de informație și comunicare.

Integrarea nu este un lucru nou. Integrarea este de mult timp o realitate a vieții educaționale. Mai precis, integrarea este o caracteristică de muncă a educatorilor care nu poate fi evitată. Orice juxtapunere intenționată de elemente separate constituie o formă de integrare. Chiar actul de învățare implică de obicei integrare: noile cunoștințe, atitudini, valori, deprinderi sunt filtrate prin – și conectate la – cunoștințele, atitudinile, valorile, deprinderile anterioare ale individului.

Integrarea înseamnă unirea unor elemente separate într-un tot unitar.

Dar cum putem integra discipline curriculare distincte în cadrul proiectelor noastre eTwinning într-un mod adecvat?

Integrare curriculară

Integrare curriculară înseamnă a face să interacționeze discipline diferite, pentru a construi un întreg armonios. În cuvintele lui Lucian Ciolan, „la nivelul curriculumului, integrarea înseamnă stabilirea de relații clare de convergență între cunoștințele, capacitățile, competențele, atitudinile și valorile ce aparțin unor discipline școlare distincte.” [2]

Integrare curriculară înseamnă combinarea obiectivelor, conținuturilor, metodelor, procedurilor educaționale cu referire specifică la curriculumul planificat – experiențele de învățare pe care cadrele didactice le intenționează cu proiectele lor eTwinning.

Integrarea curriculară este o strategie, nu un scop pentru cadrele didactice din eTwinning. La planificarea, implementarea, evaluarea unui proiect eTwinning cu integrare curriculară, cadrele didactice și elevii sunt clari în ceea ce privește obiectivele lor, și într-adevăr consideră că acea combinație de curriculum propus promovează obiectivele dorite.

Trei obiective interdependente pot fi percepute de obicei în proiectele eTwinning bune, justificând în mod corespunzător integrarea curriculară:
- Recunoașterea complexității lumii;
- Respectarea „oceanului” de cunoștințe;
- Promovarea unei mai mari eficiențe.

Dar care este definiția unui proiect eTwinning bun?

Proiectele eTwinning

Un proiect eTwinning bun este un proiect care a atins un anumit standard național și european. Aceste proiecte bune, excelente chiar, sunt premiate cu Certificatul de calitate al lunii, Certificatul Național de Calitate, Certificatul European de Calitate sau cu un premiu național și/sau european eTwinning. Aceste „însemne” de calitate reprezintă o recunoaștere concretă a calității activităților cadrelor didactice în proiectele lor eTwinning. Pentru elevi, aceste „etichete” de calitate și premiile naționale și/sau europene „joacă rolul unui stimulent al eforturilor depuse” [3]. Iar pentru școli în general, ele sunt o „declarație publică a angajamentului de a promova calitatea și deschiderea în activitățile de colaborare europeană” [3].

Pentru a obține un Certificat de Calitate, un proiect trebuie să demonstreze excelență în linii mari în următoarele domenii:
1 Creativitate și inovație pedagogică;
2 Integrare curriculară;
3 Colaborare între școlile partenere;
4 Utilizarea tehnologiei;
5 Durabilitate și transferabilitate;
6 Rezultate și beneficii [3].

Pentru Criteriul 2 – Integrare curriculară – indicatorii sunt după cum urmează:
Proiectul este integrat în planurile de lecții obișnuite – activități, conținuturi, obiective, inclusiv reflectări în rezultate la teste și/sau evaluare.

Această încorporare, absorbție, integrare poate lua câteva forme și într-adevăr așa se întâmplă în cele mai bine de 31.000 de proiecte eTwinning înregistrate până în prezent.

Kiturile eTwinning

Există 81 de kituri eTwinning disponibile pe platformă. Kiturile eTwinning sunt ghiduri pas cu pas pentru proiecte eTwinning de succes. Ele sunt proiectate pentru cadrele didactice care sunt în căutare de idei concrete cu privire la modul de punere în aplicare a unui proiect educațional de colaborare europeană. „Fiecare kit are o anumită temă şi oferă informaţii despre grupul-ţintă, obiectivele şi valoarea pedagogică a activităţilor propuse. Ele pot fi folosite în forma în care se găsesc sau pot fi adaptate” [4] la contextul de predare al cadrului didactic eTwinning.

Voi folosi câteva kituri eTwinning în articolul meu în continuare, pentru calitatea lor – toate sunt proiecte câștigătoare, care au fost transformate în kituri. Sunt rețete bune, într-adevăr, demne de urmat și/sau adaptat, de către începători, dar, de asemenea, și de către membri ai comunității eTwinning mai vechi; în același timp, ele sunt și puncte  interesante de plecare pentru inventivitate și creativitate.

Toate kiturile eTwinning își au originea în proiecte eTwinning care au câștigat certificate de calitate și premii și, deci, au prezentat cu succes, printre altele, argumente extrem de potrivite pentru cele șase criterii menționate mai înainte – integrare curriculară excelentă printre ele (criteriul 2).

Nivelele de integrare curriculară

Cele patru grade diferite de integrare curriculară care pot fi folosite la planificarea, implementarea, evaluarea și prezentarea către public a unui proiect eTwinning sunt:
1. intradisciplinar;
2. multidisciplinar;
3. interdisciplinar;
4. transdisciplinar,
după clasificările autorilor Robin Fogarty [5], Heidi Hayes Jacobs [6] și Lucian Ciolan [2].

Înainte de a începe explicarea pe scurt a acestor nivele diferite, ar trebui sa vorbim de modelul fragmentat, care este organizarea tradițională a curriculumului. Fiecare materie este separată și distinctă. Acest model „vede” curriculumul printr-un  periscop, care oferă o singură privire la un singur moment dat. Proiectele eTwinning nu fac uz de acest model, deoarece acest punct de vedere ar însemna că profesorii din cadrul proiectului – cel puțin doi, din cele două școli fondatoare – doar listează disciplinele curricular, conceptele, deprinderile fără a face pasul următor: fără a cerne prioritățile curriculare.

Abordarea intradisciplinară – cuvânt-cheie: armonizare

Modelul în această abordare este modelul conectat. Acesta este punctual de vedere printr-o pereche de ochelari / binoclu de operă. El oferă un prim-plan al detaliilor, subtilităților și interconexiunilor unei materii. Cheia pentru acest model este efortul deliberat din partea cadrului didactic de a raporta una la alta idei în cadrul disciplinei, fără a presupune că elevii vor înțelege în mod automat conexiunile. Un subiect, un concept, o abilitate este conectată la următoarea/alta. Munca dintr-o zi sau chiar efortul dintr-un semestru este conectat la următorul/altul.

Un bun exemplu al modelului conectat când vorbim despre integrarea activităților dintr-un proiect eTwinning în curriculum este proiectul și kitul intitulat „Povestiri cu detectivi”. Acesta este ușor de integrat la Limba și literatura maternă căci există numeroase cărți și filme despre detectivi faimoși, multe traduse în aproape toate limbile și accesibile în toate țările.

Abordarea multidisciplinară – cuvânt-cheie: corelare

La acest nivel putem distinge între materii din aceeași arie curriculară – și atunci vorbim de modelul conic – și discipline din arii curriculare diferite – când vorbim fie de modelul secvențial, fie de modelul împărtășit, fie de modelul ramificat.

Modelul conic „vede” curriculumul predat/învățat, consolidat, evaluat în proiectul eTwinning prin ochelari tridimensionali, care vizează mai multe dimensiuni. Elemente disparate devin compatibile sau se „promovează” reciproc.

Integrarea conică profită de combinații naturale. De exemplu, proiectul și kitul intitulat „Peisajele noastre” combină următoarele discipline: Educație pentru mediu, Istorie și Studii sociale. Elevii studiază și fac prezentări ale peisajelor lor locale. Acest kit are mare succes în sine – 16 eTwinneri l-au evaluat pozitiv și 98 de proiecte l-au folosit până acum.

Modelul secvențial „privește” curriculumul din cadrul proiectului prin ochelari obișnuiți – lentilele sunt separate, dar conectate printr-un cadru comun. Subiectele și temele sunt predate separate de două cadre didactice din aceeași școală implicată în proiect acelorași elevi, dar aceste subiecte și/sau teme sunt rearanjate și ordonate secvențial pentru a oferi un cadru larg pentru concepte conexe. Cadrele didactice aranjează subiecte și conținuturi astfel încât unitățile de învățare similare coincid ca timp și spațiu.

Un bun exemplu este proiectul și kitul intitulat „Cele patru anotimpuri”. Elevii din proiect colaborează în legătură cu anumite zile de sărbătoare , care sunt sărbătorite în întreaga Europă datorită semnificației lor astronomice. Elevii adună informații despre eveniment, le schimbă între ei, compară diferențele, creează documentația și publică rezultatele. Ariile curriculare Matematică și Științe (prin Științe naturale, Astronomie și Fizică) și Om și Societate (prin Istorie, Studii sociale și Religie) sunt sincronizate. Combinații cum ar fi de date științifice cu subiecte religioase dau o inspirație specială, deoarece aceste subiecte sunt în mod normal percepute ca fiind contradictorii sau chiar se exclud reciproc. Acest model înseamnă juxtapunere și implică conexiuni și paralele între elemente care rămân totuși separate la predare/învățare/evaluare.

Modelul împărtășit „vede” curriculumul în cadrul proiectului eTwinning printr-un binoclu, aducând două discipline distincte împreună într-o singură imagine concentrată.

Folosind concepte care se suprapun ca și elemente de organizare, modelul împărtășit implică planificare, predare, consolidare, evaluare comună la două discipline. În cadrul proiectului și kitului intitulat „Mesaje de la Barney – Un ursuleț călătorește prin lume” două discipline se pun alături, Geografie și Limbi străine/moderne, căci cele două cadre didactice din școală identificaseră deja, la începutul proiectului, priorități în concepte-cheie, abilități și atitudini și conținutul suprapus fusese decis. Un animal de pluș, ursulețul, călătorește prin lume sau prin Europa sau într-o țară și povestește prin email sau pe un blog despre aventurile sale alături de oamenii și animalele din locurile vizitate. Principalul avantaj al acestui proiect este considerat faptul că experiențele „autentice” ale ursulețului de pluș au motivat elevii să facă progrese în limba străină.

Modelul ramificat de integrare „vede” curriculumul proiectului eTwinning printr-un telescop, capturând o întreagă constelație de discipline dintr-o dată. Curriculumul ramificat folosește de obicei o temă fertilă pentru a integra subiectul proiectului, cum ar fi utilizarea Internetului. Odată ce echipele școlare eTwinning au ales o temă, membrii fiecărei echipe școlare eTwinning (în fiecare școală parteneră) folosesc această temă ca o umbrelă pentru diferite materii. Utilizarea Internetului ca temă, de exemplu, permite desfășurarea unei game largi de activități: sarcini de înțelegere de text citit sau audiat, prezentări multimedia, comunicare virtuală (prin clipuri video sau forumuri), înregistrări digitale.

În cadrul proiectului și kitului „În rețea, dar nu te lăsa prins”, elevii cercetează în profunzime probleme de utilizare a Internetului de către adolescenți în Europa. Ariile curriculare implicate sunt Limbă și Comunicare, Om și Societate, Arte și Tehnologii.

Abordarea interdisciplinară – cuvânt-cheie: competențe-cheie

Nivelul interdisciplinar se bazează pe competențe-cheie și poate fi centripet sau centrifug.

În modelul înlănțuit, accentul se pune pe utilizarea în interacțiune a disciplinelor. Punctul de vedere centripet sau înlănțuit înseamnă că totul este văzut printr-o lupă - „marile idei” sunt extinse în toate conținuturile printr-o abordare metacurriculară. Acest model înlănțuiește abilități de gândire, competențe sociale, abilități de studiu, organizatori grafici, tehnologie și o abordare bazată pe inteligențele multiple prin mai multe discipline, dacă nu prin toate.

Exemple potrivite de astfel de integrare sunt „Vestimentație și cultură” și „Obiceiuri culinare și cultură”, două proiecte eTwinning și kituri în care abilitățile de gândire și abilitățile sociale sunt introduse în conținut și cadrele didactice îi întreabă pe elevi: „Cum te-ai gândit la asta?”, „Ce abilitate de gândire consideri că este cea mai utilă?”, „Cât de bine a lucrat grupul tău azi?” Aceste întrebări de proces contrastează puternic cu întrebările cognitive obișnuite de tipul „Ce răspuns ai găsit?”. Ambele kituri sunt extrem de bine văzute, folosite și comentate de către eTwinneri.

Modelul integrat îl percepe pe cel care învață ca fiind cel mai important, accentul punându-se pe ce achiziționează el. Modelul integrat „vede” curriculumul din cadrul proiectului printr-un caleidoscop – subiecte interdisciplinare sunt rearanjate în jurul unor concepte care se suprapun și/sau în cadrul unor modele noi.

Un bun exemplu al acestui model este proiectul și kitul intitulat „Carpe Nuntium: Prinde știrile”, în care elementele specifice ale acestei abordări sunt ilustrate de întreaga strategie a proiectului pentru că învățarea limbii străine – ascultare, vorbire, citire, scriere – pornește de la un program holistic. Ideea principală a proiectului este de a prezenta lumii doar știri pozitive, într-un efort de a combate situația existentă în buletinele de știri de zi cu zi tributare violenței, dezastrelor și crizelor.

Abordarea transdisciplinară – cuvânt-cheie: fuziune

Nivelul transdisciplinar cuprinde modelul asimilat și modelul în rețea. Fuziunea se referă la alăturarea strânsă de elemente predate în prealabil separat.

Modelul asimilat de integrare „vede” curriculumul din cadrul proiectului eTwinning printr-un microscop. Într-un mod personal, se filtrează întregul conținut printr-o lentilă de interes și expertiză. Accentul se pune pe furnizarea de metode și tehnici de muncă intelectuală transferabile la situații noi. Elevii sunt complet cufundați într-un domeniu de studiu. Așa sunt doctoranzii, de exemplu.

Dar există elevi în eTwinning la fel de pasionați. Ei scriu neîncetat despre câini, realizează opere de artă specifice, numără câini, cântă despre câini, aleg cărți despre câini… Acesta este cazul proiectului și kitului „Prieteni pentru totdeauna”, unde elevii par a spune la tot pasul: „Ce facem noi este o muncă de iubire. Se pare că tot ce am alege să urmăm cu pasiune este direct legat de domeniul nostru.” La fel cum scriitorii iau notițe și pictorii fac schițe, astfel de elevi fac în mod constant conexiuni cu subiectul pasiunii lor.

Modelul de integrare în rețea „vede” curriculumul proiectului eTwinning printr-o prismă, creând multiple dimensiuni și direcții de interes și furnizând diferite căi de explorare. Accentul se pune pe cel care învață, care își organizează fiecare dintre demersurile sale în situații diverse. Elevii sunt cei care conduc procesul de integrare. Doar elevii înșiși, cunoscând complexitatea și dimensiunile domeniului lor, pot viza resursele necesare.

Modelul în rețea este întâlnit într-o măsură limitată în proiectele eTwinning, dar avem câteva exemple remarcabile. Unul dintre ele este proiectul și kitul intitulat „The Rainbow Village – Construiește-ți satul”, un proiect de simulare globală în care elevii construiesc un sat și îl aduc la viață.

Concluzii

Indiferent care model este selectat pentru proiectul eTwinning, există mai mulți factori care apar.

În primul rând, cadrele didactice eTwinning își schimbă sistemul lor de referință, de la unul care este în principal didactic prin natura lui către unul care se bazează pe constructivism. În loc să urmeze pași stabiliți dinainte, să memoreze, să verifice principii sau legi, elevii lucrează împreună pentru a descoperi cunoștințe, punând în aplicare ceea ce știu în timp ce rezolvă probleme din lumea reală.

În al doilea rând, este nevoie de o dezvoltare profesională mai intensivă a cadrelor didactice. Pentru a integra munca la proiectele eTwinning în curriculum, planul de dezvoltare profesională al fiecărui cadru didactic va trebui să includă și cunoașterea de informații din alte discipline – altele decât cea pe care este abilitat să o predea. De asemenea, dezvoltarea profesională trebuie să includă practică în utilizarea pedagogiei orientate constructivist.

În al treilea rând, cadrele didactice ca membri ai comunității eTwinning trebuie să lucreze cu colegii lor pentru a îmbunătăți educația, instruirea. La un nivel. La un alt nivel, cadrele didactice lucrează cu elevii lor la rezolvarea problemelor care au mai multe răspunsuri…

În al patrulea rând, cadrele didactice eTwinning trebuie să fie calificate în facilitarea învățării în grupuri. Cercetările au arătat că învățarea este un proces social și că elevii învață mai bine dacă interacționează unul cu altul.

În al cincilea rând, cadrele didactice trebuie să fie în stare să gestioneze o învățare orientată experiențial prin eTwinning. Aceasta include – dar firește nu se limitează la – inventarierea, depozitarea și manipularea materialelor, resurselor, echipamentelor în condiții de siguranță.

În al șaselea rând, cadrele didactice eTwinning trebuie să învețe să folosească și într-adevăr să folosească strategii de evaluare autentice, cum ar fi portofoliile și grilele pentru a documenta progresul elevilor.

În al șaptelea rând, comunitatea locală ar trebui să fie informată că o nouă paradigmă educațională este folosită – strategii de informare ar trebui să fie implementate.

În cele din urmă, consider că modul în care cadrele didactice sunt pregătite, acreditate, evaluate ar trebui reformat.

Aș vrea să cred că Erasmus+ poate ajuta. Mult succes tuturor!

Referințe:
[1] http://www.etwinning.net/ro/pub/index.htm
[2] L. Ciolan, „Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar”, Polirom, Iași, 2008
[3] http://www.etwinning.net/ro/pub/progress/awards/quality_labels.htm
[4] http://www.etwinning.net/ro/pub/collaborate/kits.htm
[5] R. Fogarty, „Ten Ways to Integrate Curriculum” în „Native Studies”, Saskatchewan Learning, 1992, https://www.edonline.sk.ca/bbcswebdav/library/curricula/English/Social_Studies/Native_Studies_20_1992.pdf, pag. 20-26
[6] H. H. Jacobs, „Interdisciplinary Curriculum. Design and Implementation”, ASCD, Alexandria, 1989