„Noaptea Cercetătorilor” - Ediția 2020
În data de 27 noiembrie 2020 va avea loc evenimentul european „Noaptea Cercetătorilor”, sub deviza “Doing Research at Midnight in ROmania – DoReMi-RO”.
Evenimentul își propune să arate publicului larg ce înseamnă să fii cercetător și cât de interesantă și provocatoare este știința si tehnologia înca din școală, prin intermediul a unor variate activități multidisciplinare, precum observații astronomice, experimente interactive, jocuri creative, seminarii și conferințe, dar nu numai!
Activitatea la nivel de proiect se va desfășura în 24 de orașe din România și face parte din seria de evenimente finanţate de către Comisia Europeană prin Programul Cadru de Cercetare și Inovare H2020 (2014 – 2020), acțiunile Marie Sklodowska-Curie.
Mai multe info aici: https://www2.spacescience.ro/?p=6436
]]>
Publicat în 09. 07. 2020 de Daniela Milea
„Noaptea Cercetătorilor” - Ediția 2020
În data de 27 noiembrie 2020 va avea loc evenimentul european „Noaptea Cercetătorilor”, sub deviza “Doing Research at Midnight in ROmania – DoReMi-RO”.
Evenimentul își propune să arate publicului larg ce înseamnă să fii cercetător și cât de interesantă și provocatoare este știința si tehnologia înca din școală, prin intermediul a unor variate activități multidisciplinare, precum observații astronomice, experimente interactive, jocuri creative, seminarii și conferințe, dar nu numai!
Activitatea la nivel de proiect se va desfășura în 24 de orașe din România și face parte din seria de evenimente finanţate de către Comisia Europeană prin Programul Cadru de Cercetare și Inovare H2020 (2014 – 2020), acțiunile Marie Sklodowska-Curie.
Mai multe info aici: https://www2.spacescience.ro/?p=6436
]]>
„Noaptea Cercetătorilor” - Ediția 2020
În data de 27 noiembrie 2020 va avea loc evenimentul european „Noaptea Cercetătorilor”, sub deviza “Doing Research at Midnight in ROmania – DoReMi-RO”.
Evenimentul își propune să arate publicului larg ce înseamnă să fii cercetător și cât de interesantă și provocatoare este știința si tehnologia înca din școală, prin intermediul a unor variate activități multidisciplinare, precum observații astronomice, experimente interactive, jocuri creative, seminarii și conferințe, dar nu numai!
Activitatea la nivel de proiect se va desfășura în 24 de orașe din România și face parte din seria de evenimente finanţate de către Comisia Europeană prin Programul Cadru de Cercetare și Inovare H2020 (2014 – 2020), acțiunile Marie Sklodowska-Curie.
Mai multe info aici: https://www2.spacescience.ro/?p=6436
]]>
Publicat în 09. 07. 2020 de Daniela Milea
„Noaptea Cercetătorilor” - Ediția 2020
În data de 27 noiembrie 2020 va avea loc evenimentul european „Noaptea Cercetătorilor”, sub deviza “Doing Research at Midnight in ROmania – DoReMi-RO”.
Evenimentul își propune să arate publicului larg ce înseamnă să fii cercetător și cât de interesantă și provocatoare este știința si tehnologia înca din școală, prin intermediul a unor variate activități multidisciplinare, precum observații astronomice, experimente interactive, jocuri creative, seminarii și conferințe, dar nu numai!
Activitatea la nivel de proiect se va desfășura în 24 de orașe din România și face parte din seria de evenimente finanţate de către Comisia Europeană prin Programul Cadru de Cercetare și Inovare H2020 (2014 – 2020), acțiunile Marie Sklodowska-Curie.
Mai multe info aici: https://www2.spacescience.ro/?p=6436
]]>
Elevii cer oficial un Corp Național de Experți în Evaluare și sesiuni de formare în evaluare pentru profesori, după greșelile de corectare și numărul record de contestații de la BAC și Evaluarea Națională 2020
“Elevii solicită reforma sistemului de evaluare la examenele naționale, prin înființarea unui Corp Național de Experți în Evaluare și organizarea unor sesiuni de formare pentru profesori”, anunță Consiliul Național al Elevilor, după ce examenele din acest an au venit cu diferențe mari de note după contestații, precum și cu un număr record de contestații la Bacalaureat.
Amintim că 62.790 de contestații au fost depuse la sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului 2020, cu 15.000 mai multe decât anul trecut. Neîncrederea în profesorul corector a ajuns la un maxim istoric.
“Profesorii ar trebui sprijiniți în acest proces prin programe flexibile de lucru, dar și prin oferirea unei mese calde pentru fiecare zi de evaluare. Apreciem că un proces de evaluare calitativ este direct influențat de mediul în care cadrul didactic corectează. Nu în ultimul rând, solicităm Ministerului Educației și Cercetării să fructifice oportunitatea de învățare online pentru organizarea unor sesiuni de formare în mediul digital pentru pregătirea temeinică a profesorilor evaluatori”, spune Consiliul Național al Elevilor (CNE).
Comunicatul integral al Consiliului Național al Elevilor:
“Elevii solicită reforma sistemului de evaluare la examenele naționale, prin înființarea unui Corp Național de Experți în Evaluare și organizarea unor sesiuni de formare pentru profesori
Diferențele majore de punctare între cele două serii de evaluare, numărul record de contestații înregistrat pentru această sesiune a examenului de Bacalaureat, erori în ceea ce privește interpretarea baremului sau chiar erori de calcul generate de condițiile improprii în care se corectează lucrările din cadrul examenelor naționale determină Consiliul Național al Elevilor să adopte o poziție fermă cu privire la necesitatea reformării sistemului de evaluare în cadrul examenelor naționale și nu numai.
Aproape una din 10 note contestate la Bacalaureat are o diferență mai mare de 1 punct la recorectare, potrivit analizei făcute de Edupedu.ro pe baza rezultatelor finale publicate duminică de Ministerul Educației. Este vorba despre un număr de 6.036 de lucrări care înregistrează o asemenea diferență de ± 1 punct din totalul celor 62.840 de contestații. Procentual, asta înseamnă 9,6%, după ce anul trecut același procent era de 10,57;
Din aceste peste 6 mii de lucrări contestate, 853 de lucrări au diferențe mai mari de 1,5 puncte la recorectare, mai arată analiza Edupedu.ro;
Cel mai mare număr de contestații din istoria recentă a examenului de Bacalaureat a fost înregistrat la sesiunea care tocmai s-a încheiat: peste 62 de mii de cereri de recorectare a lucrărilor. Iar acest număr uriaș de contestații vine în condițiile în care la rezultatele inițiale s-a înregistrat cel mai mare număr de note de 10 din ultimii ani, peste 24 de mii de note între 9 și 9,99, dar în același timp și o rată de eșec de peste 40%. Însă cea mai mare problemă este una de lipsă a încrederii, conform Edupedu.ro.
Principalele cauze, directe sau indirecte, care se transpun în aceste erori în evaluare sunt reprezentate de timpul limitat acordat parcurgerii unei lucrări, de condițiile improprii din procesul de evaluare, dar și din lipsa unei formări prealabile, a unui instructaj care să ofere direcții pentru o evaluare obiectivă.
De exemplu, la limba și literatura română, prima probă scrisă a examenului de Evaluare Națională/Bacalaureat, profesorii petrec, adeseori, doar o singură zi pentru a parcurge și nota lucrările, deși perioada dintre prima probă și data afișării rezultatelor inițiale este de o săptămână, de cele mai multe ori. Superficialitatea în procesul de evaluare înseamnă nedreptate pentru elevi, care nu beneficiază de un tratament unitar în acest proces.
Profesorii ar trebui sprijiniți în acest proces prin programe flexibile de lucru, dar și prin oferirea unei mese calde pentru fiecare zi de evaluare. Apreciem că un proces de evaluare calitativ este direct influențat de mediul în care cadrul didactic corectează. Nu în ultimul rând, solicităm Ministerului Educației și Cercetării să fructifice oportunitatea de învățare online pentru organizarea unor sesiuni de formare în mediul digital pentru pregătirea temeinică a profesorilor evaluatori.
Mentoratul și schimbul de bune practici pot oferi premisele creșterii calității în sistemul de evaluare în cadrul examenelor naționale și nu numai, motiv pentru care solicităm, cu fermitate, înființarea unui Corp Național al Experților în Evaluare, un organism care să promoveze și susțină excelența în evaluare. Acest organism ar deveni, pe termen lung, un vector în schimbarea percepției asupra sistemului de evaluare în învățământul preuniversitar. Nu în ultimul rând, considerăm esențial ca toate instituțiile angrenate în procesul instructiv-educativ și de evaluare să achieseze la următoarea idee, astfel încât esa să devină un laitmotiv pentru sistemul de educație: elevul nu trebuie să fie evaluat pentru cât de bine reproduce un eseu memorat, ci despre cât de bine își poate prezenta și argumenta propriile idei.
Discrepanțele dintre evaluările aceleiași lucrări ne demonstrează faptul că profesorii din România decid asupra viitorului nostru fără nici măcar o oră de pregătire, în condiții improprii. Nu putem să acceptăm faptul că evaluarea lucrărilor din cadrul examenelor naționale se face după ureche, fără o instruire prealabilă; în acest proces, până acum a contat cantitatea. Profesorii se întreceau: care termină cele o sută de lucrări arondate mai repede. Astfel de practici nu trebuie să se regăsească într-un sistem educațional performant. Primii pași pe care trebuie să îi realizeze Ministerul Educației și Cercetării pentru reformarea sistemului de evaluare în cadrul examenelor naționale: înființarea unui corp național de evaluatori, organizarea de sesiuni de formare pentru cadrele didactice și, în mod obligatoriu, o masă caldă pentru fiecare zi petrecută la corectatul lucrărilor, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.”
]]>
Publicat în 09. 07. 2020 de Daniela Milea
| Etichetat cu: articol publicat pe edupedu.ro - este o organizație non-profit și depinde de tine
Elevii cer oficial un Corp Național de Experți în Evaluare și sesiuni de formare în evaluare pentru profesori, după greșelile de corectare și numărul record de contestații de la BAC și Evaluarea Națională 2020
“Elevii solicită reforma sistemului de evaluare la examenele naționale, prin înființarea unui Corp Național de Experți în Evaluare și organizarea unor sesiuni de formare pentru profesori”, anunță Consiliul Național al Elevilor, după ce examenele din acest an au venit cu diferențe mari de note după contestații, precum și cu un număr record de contestații la Bacalaureat.
Amintim că 62.790 de contestații au fost depuse la sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului 2020, cu 15.000 mai multe decât anul trecut. Neîncrederea în profesorul corector a ajuns la un maxim istoric.
“Profesorii ar trebui sprijiniți în acest proces prin programe flexibile de lucru, dar și prin oferirea unei mese calde pentru fiecare zi de evaluare. Apreciem că un proces de evaluare calitativ este direct influențat de mediul în care cadrul didactic corectează. Nu în ultimul rând, solicităm Ministerului Educației și Cercetării să fructifice oportunitatea de învățare online pentru organizarea unor sesiuni de formare în mediul digital pentru pregătirea temeinică a profesorilor evaluatori”, spune Consiliul Național al Elevilor (CNE).
Comunicatul integral al Consiliului Național al Elevilor:
“Elevii solicită reforma sistemului de evaluare la examenele naționale, prin înființarea unui Corp Național de Experți în Evaluare și organizarea unor sesiuni de formare pentru profesori
Diferențele majore de punctare între cele două serii de evaluare, numărul record de contestații înregistrat pentru această sesiune a examenului de Bacalaureat, erori în ceea ce privește interpretarea baremului sau chiar erori de calcul generate de condițiile improprii în care se corectează lucrările din cadrul examenelor naționale determină Consiliul Național al Elevilor să adopte o poziție fermă cu privire la necesitatea reformării sistemului de evaluare în cadrul examenelor naționale și nu numai.
Aproape una din 10 note contestate la Bacalaureat are o diferență mai mare de 1 punct la recorectare, potrivit analizei făcute de Edupedu.ro pe baza rezultatelor finale publicate duminică de Ministerul Educației. Este vorba despre un număr de 6.036 de lucrări care înregistrează o asemenea diferență de ± 1 punct din totalul celor 62.840 de contestații. Procentual, asta înseamnă 9,6%, după ce anul trecut același procent era de 10,57;
Din aceste peste 6 mii de lucrări contestate, 853 de lucrări au diferențe mai mari de 1,5 puncte la recorectare, mai arată analiza Edupedu.ro;
Cel mai mare număr de contestații din istoria recentă a examenului de Bacalaureat a fost înregistrat la sesiunea care tocmai s-a încheiat: peste 62 de mii de cereri de recorectare a lucrărilor. Iar acest număr uriaș de contestații vine în condițiile în care la rezultatele inițiale s-a înregistrat cel mai mare număr de note de 10 din ultimii ani, peste 24 de mii de note între 9 și 9,99, dar în același timp și o rată de eșec de peste 40%. Însă cea mai mare problemă este una de lipsă a încrederii, conform Edupedu.ro.
Principalele cauze, directe sau indirecte, care se transpun în aceste erori în evaluare sunt reprezentate de timpul limitat acordat parcurgerii unei lucrări, de condițiile improprii din procesul de evaluare, dar și din lipsa unei formări prealabile, a unui instructaj care să ofere direcții pentru o evaluare obiectivă.
De exemplu, la limba și literatura română, prima probă scrisă a examenului de Evaluare Națională/Bacalaureat, profesorii petrec, adeseori, doar o singură zi pentru a parcurge și nota lucrările, deși perioada dintre prima probă și data afișării rezultatelor inițiale este de o săptămână, de cele mai multe ori. Superficialitatea în procesul de evaluare înseamnă nedreptate pentru elevi, care nu beneficiază de un tratament unitar în acest proces.
Profesorii ar trebui sprijiniți în acest proces prin programe flexibile de lucru, dar și prin oferirea unei mese calde pentru fiecare zi de evaluare. Apreciem că un proces de evaluare calitativ este direct influențat de mediul în care cadrul didactic corectează. Nu în ultimul rând, solicităm Ministerului Educației și Cercetării să fructifice oportunitatea de învățare online pentru organizarea unor sesiuni de formare în mediul digital pentru pregătirea temeinică a profesorilor evaluatori.
Mentoratul și schimbul de bune practici pot oferi premisele creșterii calității în sistemul de evaluare în cadrul examenelor naționale și nu numai, motiv pentru care solicităm, cu fermitate, înființarea unui Corp Național al Experților în Evaluare, un organism care să promoveze și susțină excelența în evaluare. Acest organism ar deveni, pe termen lung, un vector în schimbarea percepției asupra sistemului de evaluare în învățământul preuniversitar. Nu în ultimul rând, considerăm esențial ca toate instituțiile angrenate în procesul instructiv-educativ și de evaluare să achieseze la următoarea idee, astfel încât esa să devină un laitmotiv pentru sistemul de educație: elevul nu trebuie să fie evaluat pentru cât de bine reproduce un eseu memorat, ci despre cât de bine își poate prezenta și argumenta propriile idei.
Discrepanțele dintre evaluările aceleiași lucrări ne demonstrează faptul că profesorii din România decid asupra viitorului nostru fără nici măcar o oră de pregătire, în condiții improprii. Nu putem să acceptăm faptul că evaluarea lucrărilor din cadrul examenelor naționale se face după ureche, fără o instruire prealabilă; în acest proces, până acum a contat cantitatea. Profesorii se întreceau: care termină cele o sută de lucrări arondate mai repede. Astfel de practici nu trebuie să se regăsească într-un sistem educațional performant. Primii pași pe care trebuie să îi realizeze Ministerul Educației și Cercetării pentru reformarea sistemului de evaluare în cadrul examenelor naționale: înființarea unui corp național de evaluatori, organizarea de sesiuni de formare pentru cadrele didactice și, în mod obligatoriu, o masă caldă pentru fiecare zi petrecută la corectatul lucrărilor, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.”
]]>
Elevii cer oficial un Corp Național de Experți în Evaluare și sesiuni de formare în evaluare pentru profesori, după greșelile de corectare și numărul record de contestații de la BAC și Evaluarea Națională 2020
“Elevii solicită reforma sistemului de evaluare la examenele naționale, prin înființarea unui Corp Național de Experți în Evaluare și organizarea unor sesiuni de formare pentru profesori”, anunță Consiliul Național al Elevilor, după ce examenele din acest an au venit cu diferențe mari de note după contestații, precum și cu un număr record de contestații la Bacalaureat.
Amintim că 62.790 de contestații au fost depuse la sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului 2020, cu 15.000 mai multe decât anul trecut. Neîncrederea în profesorul corector a ajuns la un maxim istoric.
“Profesorii ar trebui sprijiniți în acest proces prin programe flexibile de lucru, dar și prin oferirea unei mese calde pentru fiecare zi de evaluare. Apreciem că un proces de evaluare calitativ este direct influențat de mediul în care cadrul didactic corectează. Nu în ultimul rând, solicităm Ministerului Educației și Cercetării să fructifice oportunitatea de învățare online pentru organizarea unor sesiuni de formare în mediul digital pentru pregătirea temeinică a profesorilor evaluatori”, spune Consiliul Național al Elevilor (CNE).
Comunicatul integral al Consiliului Național al Elevilor:
“Elevii solicită reforma sistemului de evaluare la examenele naționale, prin înființarea unui Corp Național de Experți în Evaluare și organizarea unor sesiuni de formare pentru profesori
Diferențele majore de punctare între cele două serii de evaluare, numărul record de contestații înregistrat pentru această sesiune a examenului de Bacalaureat, erori în ceea ce privește interpretarea baremului sau chiar erori de calcul generate de condițiile improprii în care se corectează lucrările din cadrul examenelor naționale determină Consiliul Național al Elevilor să adopte o poziție fermă cu privire la necesitatea reformării sistemului de evaluare în cadrul examenelor naționale și nu numai.
Aproape una din 10 note contestate la Bacalaureat are o diferență mai mare de 1 punct la recorectare, potrivit analizei făcute de Edupedu.ro pe baza rezultatelor finale publicate duminică de Ministerul Educației. Este vorba despre un număr de 6.036 de lucrări care înregistrează o asemenea diferență de ± 1 punct din totalul celor 62.840 de contestații. Procentual, asta înseamnă 9,6%, după ce anul trecut același procent era de 10,57;
Din aceste peste 6 mii de lucrări contestate, 853 de lucrări au diferențe mai mari de 1,5 puncte la recorectare, mai arată analiza Edupedu.ro;
Cel mai mare număr de contestații din istoria recentă a examenului de Bacalaureat a fost înregistrat la sesiunea care tocmai s-a încheiat: peste 62 de mii de cereri de recorectare a lucrărilor. Iar acest număr uriaș de contestații vine în condițiile în care la rezultatele inițiale s-a înregistrat cel mai mare număr de note de 10 din ultimii ani, peste 24 de mii de note între 9 și 9,99, dar în același timp și o rată de eșec de peste 40%. Însă cea mai mare problemă este una de lipsă a încrederii, conform Edupedu.ro.
Principalele cauze, directe sau indirecte, care se transpun în aceste erori în evaluare sunt reprezentate de timpul limitat acordat parcurgerii unei lucrări, de condițiile improprii din procesul de evaluare, dar și din lipsa unei formări prealabile, a unui instructaj care să ofere direcții pentru o evaluare obiectivă.
De exemplu, la limba și literatura română, prima probă scrisă a examenului de Evaluare Națională/Bacalaureat, profesorii petrec, adeseori, doar o singură zi pentru a parcurge și nota lucrările, deși perioada dintre prima probă și data afișării rezultatelor inițiale este de o săptămână, de cele mai multe ori. Superficialitatea în procesul de evaluare înseamnă nedreptate pentru elevi, care nu beneficiază de un tratament unitar în acest proces.
Profesorii ar trebui sprijiniți în acest proces prin programe flexibile de lucru, dar și prin oferirea unei mese calde pentru fiecare zi de evaluare. Apreciem că un proces de evaluare calitativ este direct influențat de mediul în care cadrul didactic corectează. Nu în ultimul rând, solicităm Ministerului Educației și Cercetării să fructifice oportunitatea de învățare online pentru organizarea unor sesiuni de formare în mediul digital pentru pregătirea temeinică a profesorilor evaluatori.
Mentoratul și schimbul de bune practici pot oferi premisele creșterii calității în sistemul de evaluare în cadrul examenelor naționale și nu numai, motiv pentru care solicităm, cu fermitate, înființarea unui Corp Național al Experților în Evaluare, un organism care să promoveze și susțină excelența în evaluare. Acest organism ar deveni, pe termen lung, un vector în schimbarea percepției asupra sistemului de evaluare în învățământul preuniversitar. Nu în ultimul rând, considerăm esențial ca toate instituțiile angrenate în procesul instructiv-educativ și de evaluare să achieseze la următoarea idee, astfel încât esa să devină un laitmotiv pentru sistemul de educație: elevul nu trebuie să fie evaluat pentru cât de bine reproduce un eseu memorat, ci despre cât de bine își poate prezenta și argumenta propriile idei.
Discrepanțele dintre evaluările aceleiași lucrări ne demonstrează faptul că profesorii din România decid asupra viitorului nostru fără nici măcar o oră de pregătire, în condiții improprii. Nu putem să acceptăm faptul că evaluarea lucrărilor din cadrul examenelor naționale se face după ureche, fără o instruire prealabilă; în acest proces, până acum a contat cantitatea. Profesorii se întreceau: care termină cele o sută de lucrări arondate mai repede. Astfel de practici nu trebuie să se regăsească într-un sistem educațional performant. Primii pași pe care trebuie să îi realizeze Ministerul Educației și Cercetării pentru reformarea sistemului de evaluare în cadrul examenelor naționale: înființarea unui corp național de evaluatori, organizarea de sesiuni de formare pentru cadrele didactice și, în mod obligatoriu, o masă caldă pentru fiecare zi petrecută la corectatul lucrărilor, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.”
]]>
Publicat în 09. 07. 2020 de Daniela Milea
| Etichetat cu: articol publicat pe edupedu.ro - este o organizație non-profit și depinde de tine
Elevii cer oficial un Corp Național de Experți în Evaluare și sesiuni de formare în evaluare pentru profesori, după greșelile de corectare și numărul record de contestații de la BAC și Evaluarea Națională 2020
“Elevii solicită reforma sistemului de evaluare la examenele naționale, prin înființarea unui Corp Național de Experți în Evaluare și organizarea unor sesiuni de formare pentru profesori”, anunță Consiliul Național al Elevilor, după ce examenele din acest an au venit cu diferențe mari de note după contestații, precum și cu un număr record de contestații la Bacalaureat.
Amintim că 62.790 de contestații au fost depuse la sesiunea iunie-iulie a Bacalaureatului 2020, cu 15.000 mai multe decât anul trecut. Neîncrederea în profesorul corector a ajuns la un maxim istoric.
“Profesorii ar trebui sprijiniți în acest proces prin programe flexibile de lucru, dar și prin oferirea unei mese calde pentru fiecare zi de evaluare. Apreciem că un proces de evaluare calitativ este direct influențat de mediul în care cadrul didactic corectează. Nu în ultimul rând, solicităm Ministerului Educației și Cercetării să fructifice oportunitatea de învățare online pentru organizarea unor sesiuni de formare în mediul digital pentru pregătirea temeinică a profesorilor evaluatori”, spune Consiliul Național al Elevilor (CNE).
Comunicatul integral al Consiliului Național al Elevilor:
“Elevii solicită reforma sistemului de evaluare la examenele naționale, prin înființarea unui Corp Național de Experți în Evaluare și organizarea unor sesiuni de formare pentru profesori
Diferențele majore de punctare între cele două serii de evaluare, numărul record de contestații înregistrat pentru această sesiune a examenului de Bacalaureat, erori în ceea ce privește interpretarea baremului sau chiar erori de calcul generate de condițiile improprii în care se corectează lucrările din cadrul examenelor naționale determină Consiliul Național al Elevilor să adopte o poziție fermă cu privire la necesitatea reformării sistemului de evaluare în cadrul examenelor naționale și nu numai.
Aproape una din 10 note contestate la Bacalaureat are o diferență mai mare de 1 punct la recorectare, potrivit analizei făcute de Edupedu.ro pe baza rezultatelor finale publicate duminică de Ministerul Educației. Este vorba despre un număr de 6.036 de lucrări care înregistrează o asemenea diferență de ± 1 punct din totalul celor 62.840 de contestații. Procentual, asta înseamnă 9,6%, după ce anul trecut același procent era de 10,57;
Din aceste peste 6 mii de lucrări contestate, 853 de lucrări au diferențe mai mari de 1,5 puncte la recorectare, mai arată analiza Edupedu.ro;
Cel mai mare număr de contestații din istoria recentă a examenului de Bacalaureat a fost înregistrat la sesiunea care tocmai s-a încheiat: peste 62 de mii de cereri de recorectare a lucrărilor. Iar acest număr uriaș de contestații vine în condițiile în care la rezultatele inițiale s-a înregistrat cel mai mare număr de note de 10 din ultimii ani, peste 24 de mii de note între 9 și 9,99, dar în același timp și o rată de eșec de peste 40%. Însă cea mai mare problemă este una de lipsă a încrederii, conform Edupedu.ro.
Principalele cauze, directe sau indirecte, care se transpun în aceste erori în evaluare sunt reprezentate de timpul limitat acordat parcurgerii unei lucrări, de condițiile improprii din procesul de evaluare, dar și din lipsa unei formări prealabile, a unui instructaj care să ofere direcții pentru o evaluare obiectivă.
De exemplu, la limba și literatura română, prima probă scrisă a examenului de Evaluare Națională/Bacalaureat, profesorii petrec, adeseori, doar o singură zi pentru a parcurge și nota lucrările, deși perioada dintre prima probă și data afișării rezultatelor inițiale este de o săptămână, de cele mai multe ori. Superficialitatea în procesul de evaluare înseamnă nedreptate pentru elevi, care nu beneficiază de un tratament unitar în acest proces.
Profesorii ar trebui sprijiniți în acest proces prin programe flexibile de lucru, dar și prin oferirea unei mese calde pentru fiecare zi de evaluare. Apreciem că un proces de evaluare calitativ este direct influențat de mediul în care cadrul didactic corectează. Nu în ultimul rând, solicităm Ministerului Educației și Cercetării să fructifice oportunitatea de învățare online pentru organizarea unor sesiuni de formare în mediul digital pentru pregătirea temeinică a profesorilor evaluatori.
Mentoratul și schimbul de bune practici pot oferi premisele creșterii calității în sistemul de evaluare în cadrul examenelor naționale și nu numai, motiv pentru care solicităm, cu fermitate, înființarea unui Corp Național al Experților în Evaluare, un organism care să promoveze și susțină excelența în evaluare. Acest organism ar deveni, pe termen lung, un vector în schimbarea percepției asupra sistemului de evaluare în învățământul preuniversitar. Nu în ultimul rând, considerăm esențial ca toate instituțiile angrenate în procesul instructiv-educativ și de evaluare să achieseze la următoarea idee, astfel încât esa să devină un laitmotiv pentru sistemul de educație: elevul nu trebuie să fie evaluat pentru cât de bine reproduce un eseu memorat, ci despre cât de bine își poate prezenta și argumenta propriile idei.
Discrepanțele dintre evaluările aceleiași lucrări ne demonstrează faptul că profesorii din România decid asupra viitorului nostru fără nici măcar o oră de pregătire, în condiții improprii. Nu putem să acceptăm faptul că evaluarea lucrărilor din cadrul examenelor naționale se face după ureche, fără o instruire prealabilă; în acest proces, până acum a contat cantitatea. Profesorii se întreceau: care termină cele o sută de lucrări arondate mai repede. Astfel de practici nu trebuie să se regăsească într-un sistem educațional performant. Primii pași pe care trebuie să îi realizeze Ministerul Educației și Cercetării pentru reformarea sistemului de evaluare în cadrul examenelor naționale: înființarea unui corp național de evaluatori, organizarea de sesiuni de formare pentru cadrele didactice și, în mod obligatoriu, o masă caldă pentru fiecare zi petrecută la corectatul lucrărilor, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor.”
]]>
Consiliul Național al Elevilor propune 10 obiective pentru educație, pe care să le dezbată cu partidele politice și acestea să le includă în viitoarele programe de guvernare. Elevii vor planuri cadru actualizate, formarea profesorilor, dar și consiliere în carieră pentru ei.
Consiliul Național al Elevilor provoacă reprezentanții tuturor partidelor să participe la o dezbatere având ca temă viitorul educației, care va avea loc luni, 12 iulie 2020, începând cu ora 17:00, prin intermediul mijloacelor de comunicare digitală.
„Ne dorim să obținem măsuri ferme în domeniul educației, asumate de toate partidele în contextul alegerilor parlamentare din acest an”, arată elevii.
Cele 10 obiective pentru dezvoltarea educației, propuse de elevi, sunt:
Burse în toată România
Educație pentru sustenabilitate
Planuri-cadru actualizate
Formarea cadrelor didactice – profesori mai pregătiți!
Consiliere și orientare în carieră pentru toți elevii
Un sistem educațional finanțat corespunzător
Învățământ centrat pe elev
Transport gratuit pentru elevi
Sistem educațional accesibil pentru toți elevii
Digitalizare echitabilă a educației
„Alegerile parlamentare se apropie și, odată cu acestea, reconfigurarea programului de guvernare și stabilirea unor noi obiective ale următorului Guvern. În acest sens, Consiliul Național al Elevilor lansează cele 10 obiective pentru dezvoltarea educației, obiective care conțin atât o parte de contextualizare, cât și o parte de măsuri concrete pe care decidenții să le includă în programul lor de guvernare. Scopul nostru este ca toate partidele politice să își asume aceste obiective absolut necesare pentru dezvoltarea sistemului de învățământ preuniversitar”, își justifică elevii demersul”, își justifică elevii demersul.
Consiliul Național al Elevilor arată că cele 10 obiective sunt agreate împreună cu sute elevi din consiliile județene ale elevilor, cu sprijinul consiliilor școlare ale elevilor.
„De ce sunt acestea cele mai reprezentative măsuri pe care le putem cere de la partidele politice în an electoral? Partidele politice nu discută cu elevii, deși guvernarea se face și pentru aceștia, întrucât politice educaționale ne afectează în mod direct”, susțin elevii.
]]>
Publicat în 07. 07. 2020 de Daniela Milea
| Etichetat cu: articol publicat pe stiriedu.ro- este un site dedicat publicului interesat de educatie. este ghidul consumatorului care vrea sa fie la curent cu ultimele informatii din educatie.
Consiliul Național al Elevilor propune 10 obiective pentru educație, pe care să le dezbată cu partidele politice și acestea să le includă în viitoarele programe de guvernare. Elevii vor planuri cadru actualizate, formarea profesorilor, dar și consiliere în carieră pentru ei.
Consiliul Național al Elevilor provoacă reprezentanții tuturor partidelor să participe la o dezbatere având ca temă viitorul educației, care va avea loc luni, 12 iulie 2020, începând cu ora 17:00, prin intermediul mijloacelor de comunicare digitală.
„Ne dorim să obținem măsuri ferme în domeniul educației, asumate de toate partidele în contextul alegerilor parlamentare din acest an”, arată elevii.
Cele 10 obiective pentru dezvoltarea educației, propuse de elevi, sunt:
Burse în toată România
Educație pentru sustenabilitate
Planuri-cadru actualizate
Formarea cadrelor didactice – profesori mai pregătiți!
Consiliere și orientare în carieră pentru toți elevii
Un sistem educațional finanțat corespunzător
Învățământ centrat pe elev
Transport gratuit pentru elevi
Sistem educațional accesibil pentru toți elevii
Digitalizare echitabilă a educației
„Alegerile parlamentare se apropie și, odată cu acestea, reconfigurarea programului de guvernare și stabilirea unor noi obiective ale următorului Guvern. În acest sens, Consiliul Național al Elevilor lansează cele 10 obiective pentru dezvoltarea educației, obiective care conțin atât o parte de contextualizare, cât și o parte de măsuri concrete pe care decidenții să le includă în programul lor de guvernare. Scopul nostru este ca toate partidele politice să își asume aceste obiective absolut necesare pentru dezvoltarea sistemului de învățământ preuniversitar”, își justifică elevii demersul”, își justifică elevii demersul.
Consiliul Național al Elevilor arată că cele 10 obiective sunt agreate împreună cu sute elevi din consiliile județene ale elevilor, cu sprijinul consiliilor școlare ale elevilor.
„De ce sunt acestea cele mai reprezentative măsuri pe care le putem cere de la partidele politice în an electoral? Partidele politice nu discută cu elevii, deși guvernarea se face și pentru aceștia, întrucât politice educaționale ne afectează în mod direct”, susțin elevii.
]]>
Consiliul Național al Elevilor propune 10 obiective pentru educație, pe care să le dezbată cu partidele politice și acestea să le includă în viitoarele programe de guvernare. Elevii vor planuri cadru actualizate, formarea profesorilor, dar și consiliere în carieră pentru ei.
Consiliul Național al Elevilor provoacă reprezentanții tuturor partidelor să participe la o dezbatere având ca temă viitorul educației, care va avea loc luni, 12 iulie 2020, începând cu ora 17:00, prin intermediul mijloacelor de comunicare digitală.
„Ne dorim să obținem măsuri ferme în domeniul educației, asumate de toate partidele în contextul alegerilor parlamentare din acest an”, arată elevii.
Cele 10 obiective pentru dezvoltarea educației, propuse de elevi, sunt:
Burse în toată România
Educație pentru sustenabilitate
Planuri-cadru actualizate
Formarea cadrelor didactice – profesori mai pregătiți!
Consiliere și orientare în carieră pentru toți elevii
Un sistem educațional finanțat corespunzător
Învățământ centrat pe elev
Transport gratuit pentru elevi
Sistem educațional accesibil pentru toți elevii
Digitalizare echitabilă a educației
„Alegerile parlamentare se apropie și, odată cu acestea, reconfigurarea programului de guvernare și stabilirea unor noi obiective ale următorului Guvern. În acest sens, Consiliul Național al Elevilor lansează cele 10 obiective pentru dezvoltarea educației, obiective care conțin atât o parte de contextualizare, cât și o parte de măsuri concrete pe care decidenții să le includă în programul lor de guvernare. Scopul nostru este ca toate partidele politice să își asume aceste obiective absolut necesare pentru dezvoltarea sistemului de învățământ preuniversitar”, își justifică elevii demersul”, își justifică elevii demersul.
Consiliul Național al Elevilor arată că cele 10 obiective sunt agreate împreună cu sute elevi din consiliile județene ale elevilor, cu sprijinul consiliilor școlare ale elevilor.
„De ce sunt acestea cele mai reprezentative măsuri pe care le putem cere de la partidele politice în an electoral? Partidele politice nu discută cu elevii, deși guvernarea se face și pentru aceștia, întrucât politice educaționale ne afectează în mod direct”, susțin elevii.
]]>
Publicat în 07. 07. 2020 de Daniela Milea
| Etichetat cu: articol publicat pe stiriedu.ro- este un site dedicat publicului interesat de educatie. este ghidul consumatorului care vrea sa fie la curent cu ultimele informatii din educatie.
Consiliul Național al Elevilor propune 10 obiective pentru educație, pe care să le dezbată cu partidele politice și acestea să le includă în viitoarele programe de guvernare. Elevii vor planuri cadru actualizate, formarea profesorilor, dar și consiliere în carieră pentru ei.
Consiliul Național al Elevilor provoacă reprezentanții tuturor partidelor să participe la o dezbatere având ca temă viitorul educației, care va avea loc luni, 12 iulie 2020, începând cu ora 17:00, prin intermediul mijloacelor de comunicare digitală.
„Ne dorim să obținem măsuri ferme în domeniul educației, asumate de toate partidele în contextul alegerilor parlamentare din acest an”, arată elevii.
Cele 10 obiective pentru dezvoltarea educației, propuse de elevi, sunt:
Burse în toată România
Educație pentru sustenabilitate
Planuri-cadru actualizate
Formarea cadrelor didactice – profesori mai pregătiți!
Consiliere și orientare în carieră pentru toți elevii
Un sistem educațional finanțat corespunzător
Învățământ centrat pe elev
Transport gratuit pentru elevi
Sistem educațional accesibil pentru toți elevii
Digitalizare echitabilă a educației
„Alegerile parlamentare se apropie și, odată cu acestea, reconfigurarea programului de guvernare și stabilirea unor noi obiective ale următorului Guvern. În acest sens, Consiliul Național al Elevilor lansează cele 10 obiective pentru dezvoltarea educației, obiective care conțin atât o parte de contextualizare, cât și o parte de măsuri concrete pe care decidenții să le includă în programul lor de guvernare. Scopul nostru este ca toate partidele politice să își asume aceste obiective absolut necesare pentru dezvoltarea sistemului de învățământ preuniversitar”, își justifică elevii demersul”, își justifică elevii demersul.
Consiliul Național al Elevilor arată că cele 10 obiective sunt agreate împreună cu sute elevi din consiliile județene ale elevilor, cu sprijinul consiliilor școlare ale elevilor.
„De ce sunt acestea cele mai reprezentative măsuri pe care le putem cere de la partidele politice în an electoral? Partidele politice nu discută cu elevii, deși guvernarea se face și pentru aceștia, întrucât politice educaționale ne afectează în mod direct”, susțin elevii.
]]>
Intoarcerea la școala a tuturor elevilor fără restrictii
1-Intoarcerea la școala a tuturor elevilor , introducerea unor norme specifice de prevenire a răspândirii virusului
2- elevii participă la activități educaționale atât în format față în față cât și în format online
3-Procesul educațional se desfășoară în totalitate în format online
Școlile Particulare din România propun mai multe scenarii pentru reînceperea anului școlar 2020-2021, printre care întoarcerea la școală a tuturor elevilor, iar toate spațiile școlare să fie folosite pentru predarea lecțiilor astfel încât să fie respectate normele de igienă. Toate propunerile Asociației Școlilor Particulare din România au fost trimise către Ministerul Educației și către grupului interministerial care lucrează la variantele în care se pot deschide școlile în septembrie.
Scenariul 1: Întoarcerea la școală a tuturor elevilor, introducerea unor norme specifice de prevenire a răspândirii virusului. În cadrul primului scenariu toți elevii se întorc la școală. Sunt implementate măsuri specifice pentru asigurarea sănătății și securității copiilor.
Recomandări:
Utilizarea tuturor spațiilor școlare: biblioteci, săli de mese, săli festive, săli de sport, curtea școlii etc.
Identificarea și utilizarea spațiilor puse la dispoziție de comunitate: centre culturale, biblioteci, baze sportive, spații de birouri etc.
Identificarea resursei umane care poate fi utilizată în procesul educațional ca urmare a măsurii de reducere a numărului de elevi la clasă: cooptarea
persoanelor care au abilități de predare și calificări specifice prin programe de voluntariat: părinți, cercetători, bibliotecari etc.
Reducerea interacțiunii între grupurile de elevi.
Scenariul 2. Elevii participă la activități educaționale atât în format față în față cât și în format online. În cadrul celui de al doilea scenariu elevii sunt grupați în două sau mai multe grupuri, aceștia participând la ore în format față în față în săptămâni diferite, în zile diferite sau în jumătăți de zi diferite.
Recomandări:
Pregătirea tuturor sălilor de clasă în vederea transmiterii LIVE a orelor de curs.
Se creează programe specifice de predare față în față pentru copiii din grupurile vulnerabile.
Copiii care nu au acces la internet sau la calculator pot să vină la școala sau să se deplaseze la alți membrii ai comunității pentru a realiza sarcinile online sub supraveghere corespunzătoare.
Scenariul 3. Procesul educațional se desfășoară în totalitate în format online.
Recomandări:
Se stabilește platforma care urmează a fi utilizată în procesul de predare online.
Cadrele didactice, elevii și părinții primesc suport pentru familiarizarea cu platforma ce urmează a fi utilizată.
Cadrele didactice pe baza unui orar specific pregătesc planificarea și materialele necesare desfășurării în condiții cât mai normale a procesului de predare online
]]>
Publicat în 06. 07. 2020 de Daniela Milea
Intoarcerea la școala a tuturor elevilor fără restrictii
1-Intoarcerea la școala a tuturor elevilor , introducerea unor norme specifice de prevenire a răspândirii virusului
2- elevii participă la activități educaționale atât în format față în față cât și în format online
3-Procesul educațional se desfășoară în totalitate în format online
Școlile Particulare din România propun mai multe scenarii pentru reînceperea anului școlar 2020-2021, printre care întoarcerea la școală a tuturor elevilor, iar toate spațiile școlare să fie folosite pentru predarea lecțiilor astfel încât să fie respectate normele de igienă. Toate propunerile Asociației Școlilor Particulare din România au fost trimise către Ministerul Educației și către grupului interministerial care lucrează la variantele în care se pot deschide școlile în septembrie.
Scenariul 1: Întoarcerea la școală a tuturor elevilor, introducerea unor norme specifice de prevenire a răspândirii virusului. În cadrul primului scenariu toți elevii se întorc la școală. Sunt implementate măsuri specifice pentru asigurarea sănătății și securității copiilor.
Recomandări:
Utilizarea tuturor spațiilor școlare: biblioteci, săli de mese, săli festive, săli de sport, curtea școlii etc.
Identificarea și utilizarea spațiilor puse la dispoziție de comunitate: centre culturale, biblioteci, baze sportive, spații de birouri etc.
Identificarea resursei umane care poate fi utilizată în procesul educațional ca urmare a măsurii de reducere a numărului de elevi la clasă: cooptarea
persoanelor care au abilități de predare și calificări specifice prin programe de voluntariat: părinți, cercetători, bibliotecari etc.
Reducerea interacțiunii între grupurile de elevi.
Scenariul 2. Elevii participă la activități educaționale atât în format față în față cât și în format online. În cadrul celui de al doilea scenariu elevii sunt grupați în două sau mai multe grupuri, aceștia participând la ore în format față în față în săptămâni diferite, în zile diferite sau în jumătăți de zi diferite.
Recomandări:
Pregătirea tuturor sălilor de clasă în vederea transmiterii LIVE a orelor de curs.
Se creează programe specifice de predare față în față pentru copiii din grupurile vulnerabile.
Copiii care nu au acces la internet sau la calculator pot să vină la școala sau să se deplaseze la alți membrii ai comunității pentru a realiza sarcinile online sub supraveghere corespunzătoare.
Scenariul 3. Procesul educațional se desfășoară în totalitate în format online.
Recomandări:
Se stabilește platforma care urmează a fi utilizată în procesul de predare online.
Cadrele didactice, elevii și părinții primesc suport pentru familiarizarea cu platforma ce urmează a fi utilizată.
Cadrele didactice pe baza unui orar specific pregătesc planificarea și materialele necesare desfășurării în condiții cât mai normale a procesului de predare online
]]>
Intoarcerea la școala a tuturor elevilor fără restrictii
1-Intoarcerea la școala a tuturor elevilor , introducerea unor norme specifice de prevenire a răspândirii virusului
2- elevii participă la activități educaționale atât în format față în față cât și în format online
3-Procesul educațional se desfășoară în totalitate în format online
Școlile Particulare din România propun mai multe scenarii pentru reînceperea anului școlar 2020-2021, printre care întoarcerea la școală a tuturor elevilor, iar toate spațiile școlare să fie folosite pentru predarea lecțiilor astfel încât să fie respectate normele de igienă. Toate propunerile Asociației Școlilor Particulare din România au fost trimise către Ministerul Educației și către grupului interministerial care lucrează la variantele în care se pot deschide școlile în septembrie.
Scenariul 1: Întoarcerea la școală a tuturor elevilor, introducerea unor norme specifice de prevenire a răspândirii virusului. În cadrul primului scenariu toți elevii se întorc la școală. Sunt implementate măsuri specifice pentru asigurarea sănătății și securității copiilor.
Recomandări:
Utilizarea tuturor spațiilor școlare: biblioteci, săli de mese, săli festive, săli de sport, curtea școlii etc.
Identificarea și utilizarea spațiilor puse la dispoziție de comunitate: centre culturale, biblioteci, baze sportive, spații de birouri etc.
Identificarea resursei umane care poate fi utilizată în procesul educațional ca urmare a măsurii de reducere a numărului de elevi la clasă: cooptarea
persoanelor care au abilități de predare și calificări specifice prin programe de voluntariat: părinți, cercetători, bibliotecari etc.
Reducerea interacțiunii între grupurile de elevi.
Scenariul 2. Elevii participă la activități educaționale atât în format față în față cât și în format online. În cadrul celui de al doilea scenariu elevii sunt grupați în două sau mai multe grupuri, aceștia participând la ore în format față în față în săptămâni diferite, în zile diferite sau în jumătăți de zi diferite.
Recomandări:
Pregătirea tuturor sălilor de clasă în vederea transmiterii LIVE a orelor de curs.
Se creează programe specifice de predare față în față pentru copiii din grupurile vulnerabile.
Copiii care nu au acces la internet sau la calculator pot să vină la școala sau să se deplaseze la alți membrii ai comunității pentru a realiza sarcinile online sub supraveghere corespunzătoare.
Scenariul 3. Procesul educațional se desfășoară în totalitate în format online.
Recomandări:
Se stabilește platforma care urmează a fi utilizată în procesul de predare online.
Cadrele didactice, elevii și părinții primesc suport pentru familiarizarea cu platforma ce urmează a fi utilizată.
Cadrele didactice pe baza unui orar specific pregătesc planificarea și materialele necesare desfășurării în condiții cât mai normale a procesului de predare online
]]>
Publicat în 06. 07. 2020 de Daniela Milea
Intoarcerea la școala a tuturor elevilor fără restrictii
1-Intoarcerea la școala a tuturor elevilor , introducerea unor norme specifice de prevenire a răspândirii virusului
2- elevii participă la activități educaționale atât în format față în față cât și în format online
3-Procesul educațional se desfășoară în totalitate în format online
Școlile Particulare din România propun mai multe scenarii pentru reînceperea anului școlar 2020-2021, printre care întoarcerea la școală a tuturor elevilor, iar toate spațiile școlare să fie folosite pentru predarea lecțiilor astfel încât să fie respectate normele de igienă. Toate propunerile Asociației Școlilor Particulare din România au fost trimise către Ministerul Educației și către grupului interministerial care lucrează la variantele în care se pot deschide școlile în septembrie.
Scenariul 1: Întoarcerea la școală a tuturor elevilor, introducerea unor norme specifice de prevenire a răspândirii virusului. În cadrul primului scenariu toți elevii se întorc la școală. Sunt implementate măsuri specifice pentru asigurarea sănătății și securității copiilor.
Recomandări:
Utilizarea tuturor spațiilor școlare: biblioteci, săli de mese, săli festive, săli de sport, curtea școlii etc.
Identificarea și utilizarea spațiilor puse la dispoziție de comunitate: centre culturale, biblioteci, baze sportive, spații de birouri etc.
Identificarea resursei umane care poate fi utilizată în procesul educațional ca urmare a măsurii de reducere a numărului de elevi la clasă: cooptarea
persoanelor care au abilități de predare și calificări specifice prin programe de voluntariat: părinți, cercetători, bibliotecari etc.
Reducerea interacțiunii între grupurile de elevi.
Scenariul 2. Elevii participă la activități educaționale atât în format față în față cât și în format online. În cadrul celui de al doilea scenariu elevii sunt grupați în două sau mai multe grupuri, aceștia participând la ore în format față în față în săptămâni diferite, în zile diferite sau în jumătăți de zi diferite.
Recomandări:
Pregătirea tuturor sălilor de clasă în vederea transmiterii LIVE a orelor de curs.
Se creează programe specifice de predare față în față pentru copiii din grupurile vulnerabile.
Copiii care nu au acces la internet sau la calculator pot să vină la școala sau să se deplaseze la alți membrii ai comunității pentru a realiza sarcinile online sub supraveghere corespunzătoare.
Scenariul 3. Procesul educațional se desfășoară în totalitate în format online.
Recomandări:
Se stabilește platforma care urmează a fi utilizată în procesul de predare online.
Cadrele didactice, elevii și părinții primesc suport pentru familiarizarea cu platforma ce urmează a fi utilizată.
Cadrele didactice pe baza unui orar specific pregătesc planificarea și materialele necesare desfășurării în condiții cât mai normale a procesului de predare online
]]>
Părinții de la Federația Națională a Părinținlor (FNAP-IP) propun trei scenarii pentru deschiderea noului an școlar. Cele trei scenarii au fost trimise către grupului interministerial care lucrează la variantele în care se pot deschide școlile în septembrie.
Scenariul 1. Prezenţa fizică 100% la şcoală
Argumente: Având ȋn vedere experienţa ȋnvăţământului online, din ultimile 3 luni ale semestrului al 2-lea al anului şcolar 2019-2020, şi controversele apărute la nivelul comunităţii elevi-părinţi-profesori, dorim ca şcoala să ȋnceapă ȋn formatul prezentat ȋn scenariul propus, raportându-ne şi la deciziile adoptate de celelalte ţări europene. Cu toate acestea, considerăm că trebuie respectate principiile de bază ale Legii Educaţiei Naţionale, aducându-vă ȋn atenţie următoarele probleme la nivelul sistemului:
respectarea numărului maxim de elevi ȋn clase (art.63 LEN) – cu atât mai mult ȋn condiţiile contextului pandemic, lăsând decizia la nivelul fiecărei UI care poate funcţiona, acolo unde este posibil, pe desfăşurarea activităţii educaţionale pe mai multe schimburi de predare/ȋnvăţare/evaluare;
calitatea manualelor şcolare – elaborarea unor metodologii care să pună accent 100% pe calitatea conţinutului şi nu pe preţ; manualele să fie avizate de către CNR şi de Academia Română;
calitatea programelor şcolare – copiii, după ce termină liceul, fără să meargă la studiile superioare, nu reuşesc să se angajeze pe piaţa muncii. De exemplu, testele PISA demonstrează că există diferenţe ȋntre teorie şi practică, programa se axează 100% pe teorie şi aproape deloc pe practică, neexistând corelare ȋntre teorie şi practică, exact ceea ce solicită angajatorii pe piaţa muncii. Sugerăm caracterul practico-aplicativ al conţinuturilor,
ȋnfiinţând laboratoare acolo unde nu există, valorificând şi modernizând baza materială existentă; având ȋn vedere solicitarea de la examenele de EN/BAC de anul acesta de a se echivala notele obţinute ȋn clasele V-VIII / IX-XII cu examenele, am putea discuta despre o posibilă echivalare doar ȋn situaţia respectării art.71 şi art.72 din LEN privind evaluarea rezultatelor ȋnvăţării pe parcursul anilor de studiu, pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, modul de pregătire: indiferent de UI, notarea evaluării să ȋnceapă, conform legii, cu nota 1 (în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar nonuniversitar), să se respecte standardele naţionale de evaluare, să se creeze, conform
legii, „o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcţie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă” astfel ȋncât, indiferent de UI, notele obţinute să reflecte ȋn mod unic nivelul de cunoştinţe al elevului cu excepţia distanţării fizice, normele impuse de Ministerul Sănătăţii trebuie respectate: covoare impregnate cu biocid, măsurarea temperaturii la intrarea ȋn unitatea de ȋnvăţământ (ȋn baza colaborării cu DSP-ul), asigurarea măştilor, a circuitelor care există şi acum (cele făcute pentru examene) – circuit de intrare şi circuit de ieşire; suplimentarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din şcoli, cu respectarea normelor de calitate, conform normelor MS/MEC; crearea şi suplimentarea de posturi/cabinete de consilier psiholog şcolar la nivelul UI ȋn funcţie de numărul de elevi din şcoală, ȋn special ȋn mediul rural; finanţarea per capita insuficientă, ȋn special la capitolul bunuri şi servicii; finanţarea complementară necesară şi suficientă la nivelul UI; ȋn cazuri punctuale de forţă majoră locală, multe cazuri de Covid pozitiv ȋntr-o clasă/şcoală, ȋn perioada de respectare a izolării se trece la scenariul 3 (tot ȋn online).
Scenariul 2: 50% la şcoală şi 50% online
ȋmpărţirea formaţiunilor de studiu ȋn două grupe, cu alternarea două săptămâni (conform Ordinului MS) prezenţa fizică la şcoală, cu doua săptămâni online; obligativitatea ca lecţiile să fie transmise live, accesul la predarea online să fie bidirecţional, copiii de acasă să aibă posibilitatea să pună ȋntrebări sau să răspundă; ȋnfiinţarea bibliotecii şcolare virtuale, de resurse educaţionale, astfel ȋncât elevii să aibă posibilitatea să vadă şi lecţiile predate de către profesorii de la alte şcoli (art. 70 LEN); programe şcolare adaptate pentru mediul online; existenţa unor manuale digitale interactive; prevederi ȋn lege/ROFUIP: obligativitatea evaluării ȋn mediul online fără a se solicita acceptul părintelui/reprezentantului legal; obligativitatea ca elevii să fie prezenţi la orele online; obligativitatea ca elevii să ţină tot timpul camerele video deschide ȋn timpul orelor online; dacă elevul nu este cu camera deschisă să fie declarat absent la ora respectivă; crearea unui contract educaţional care să conţină drepturile şi obligaţiile tuturor (profesori, elevi, părinţi) ȋn şcoala online; pentru clasele terminale (a VIII-a, a XII-a) să se susţină fizic simularea examenelor şi să fie puse la dispoziţie, ȋncă din cursul semestrului 1, modele de subiecte; investiţii (din partea comunităţii locale/MEC) pentru dezvoltarea reţelelor de internet ȋn comunităţile locale şi ȋn şcoli;
toţi copiii/elevii şi profesorii să aibă tablete/laptopuri; acolo unde este posibil să se vină la şcoală ȋn 2 schimburi, să se elimine online-ul; de ex,
unde sunt copii puţini, pot veni ȋn 2 schimburi pentru a se evita online-ul (problemele vor fi ȋn oraşele unde sunt mulţi copii ȋn şcoli şi unde nu se poate evita predarea online); decizia trebuie să fie la nivelul fiecărei unităţi de ȋnvăţământ astfel ȋncât, acolo unde există posibilitatea, directorul să-şi organizeze şcoala pe 2 schimburi şi să ceară suplimentarea normelor, ca să se elimine online-ul; profesorii să-şi desfăşoare activitatea didactică ȋn UI (ȋn scenariile: 50/50% sau chiar şi 100% online); la clasele P-2 (P-4 acolo unde infrastructura permite), prezenţa fizică la şcoală, cu
respectarea regulilor de distanţare, indiferent de scenariu, ȋntrucât copiii nu se pot adapta la predarea online şi nu are cine să le faciliteze prezenţa la acest gen de predare; ȋn acest scenariu 2, ora trebuie sa fie de minimum 45 de minute
Scenariul 3: 100% online
Este scenariul deloc agreat de către FNAP-IP, bazându-ne pe nemulţumirile elevilor/părinţilor/profesorilor din perioada semestrului 2 al anului şcolar 2019-2020. În acest caz, părinții propun aplicarea prevederilor
de la scenariul 2 – programe adaptate, profesori pregătiţi să predea
online, dotare cu aparatură/internet
]]>
Publicat în 06. 07. 2020 de Daniela Milea
Părinții de la Federația Națională a Părinținlor (FNAP-IP) propun trei scenarii pentru deschiderea noului an școlar. Cele trei scenarii au fost trimise către grupului interministerial care lucrează la variantele în care se pot deschide școlile în septembrie.
Scenariul 1. Prezenţa fizică 100% la şcoală
Argumente: Având ȋn vedere experienţa ȋnvăţământului online, din ultimile 3 luni ale semestrului al 2-lea al anului şcolar 2019-2020, şi controversele apărute la nivelul comunităţii elevi-părinţi-profesori, dorim ca şcoala să ȋnceapă ȋn formatul prezentat ȋn scenariul propus, raportându-ne şi la deciziile adoptate de celelalte ţări europene. Cu toate acestea, considerăm că trebuie respectate principiile de bază ale Legii Educaţiei Naţionale, aducându-vă ȋn atenţie următoarele probleme la nivelul sistemului:
respectarea numărului maxim de elevi ȋn clase (art.63 LEN) – cu atât mai mult ȋn condiţiile contextului pandemic, lăsând decizia la nivelul fiecărei UI care poate funcţiona, acolo unde este posibil, pe desfăşurarea activităţii educaţionale pe mai multe schimburi de predare/ȋnvăţare/evaluare;
calitatea manualelor şcolare – elaborarea unor metodologii care să pună accent 100% pe calitatea conţinutului şi nu pe preţ; manualele să fie avizate de către CNR şi de Academia Română;
calitatea programelor şcolare – copiii, după ce termină liceul, fără să meargă la studiile superioare, nu reuşesc să se angajeze pe piaţa muncii. De exemplu, testele PISA demonstrează că există diferenţe ȋntre teorie şi practică, programa se axează 100% pe teorie şi aproape deloc pe practică, neexistând corelare ȋntre teorie şi practică, exact ceea ce solicită angajatorii pe piaţa muncii. Sugerăm caracterul practico-aplicativ al conţinuturilor,
ȋnfiinţând laboratoare acolo unde nu există, valorificând şi modernizând baza materială existentă; având ȋn vedere solicitarea de la examenele de EN/BAC de anul acesta de a se echivala notele obţinute ȋn clasele V-VIII / IX-XII cu examenele, am putea discuta despre o posibilă echivalare doar ȋn situaţia respectării art.71 şi art.72 din LEN privind evaluarea rezultatelor ȋnvăţării pe parcursul anilor de studiu, pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, modul de pregătire: indiferent de UI, notarea evaluării să ȋnceapă, conform legii, cu nota 1 (în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar nonuniversitar), să se respecte standardele naţionale de evaluare, să se creeze, conform
legii, „o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcţie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă” astfel ȋncât, indiferent de UI, notele obţinute să reflecte ȋn mod unic nivelul de cunoştinţe al elevului cu excepţia distanţării fizice, normele impuse de Ministerul Sănătăţii trebuie respectate: covoare impregnate cu biocid, măsurarea temperaturii la intrarea ȋn unitatea de ȋnvăţământ (ȋn baza colaborării cu DSP-ul), asigurarea măştilor, a circuitelor care există şi acum (cele făcute pentru examene) – circuit de intrare şi circuit de ieşire; suplimentarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din şcoli, cu respectarea normelor de calitate, conform normelor MS/MEC; crearea şi suplimentarea de posturi/cabinete de consilier psiholog şcolar la nivelul UI ȋn funcţie de numărul de elevi din şcoală, ȋn special ȋn mediul rural; finanţarea per capita insuficientă, ȋn special la capitolul bunuri şi servicii; finanţarea complementară necesară şi suficientă la nivelul UI; ȋn cazuri punctuale de forţă majoră locală, multe cazuri de Covid pozitiv ȋntr-o clasă/şcoală, ȋn perioada de respectare a izolării se trece la scenariul 3 (tot ȋn online).
Scenariul 2: 50% la şcoală şi 50% online
ȋmpărţirea formaţiunilor de studiu ȋn două grupe, cu alternarea două săptămâni (conform Ordinului MS) prezenţa fizică la şcoală, cu doua săptămâni online; obligativitatea ca lecţiile să fie transmise live, accesul la predarea online să fie bidirecţional, copiii de acasă să aibă posibilitatea să pună ȋntrebări sau să răspundă; ȋnfiinţarea bibliotecii şcolare virtuale, de resurse educaţionale, astfel ȋncât elevii să aibă posibilitatea să vadă şi lecţiile predate de către profesorii de la alte şcoli (art. 70 LEN); programe şcolare adaptate pentru mediul online; existenţa unor manuale digitale interactive; prevederi ȋn lege/ROFUIP: obligativitatea evaluării ȋn mediul online fără a se solicita acceptul părintelui/reprezentantului legal; obligativitatea ca elevii să fie prezenţi la orele online; obligativitatea ca elevii să ţină tot timpul camerele video deschide ȋn timpul orelor online; dacă elevul nu este cu camera deschisă să fie declarat absent la ora respectivă; crearea unui contract educaţional care să conţină drepturile şi obligaţiile tuturor (profesori, elevi, părinţi) ȋn şcoala online; pentru clasele terminale (a VIII-a, a XII-a) să se susţină fizic simularea examenelor şi să fie puse la dispoziţie, ȋncă din cursul semestrului 1, modele de subiecte; investiţii (din partea comunităţii locale/MEC) pentru dezvoltarea reţelelor de internet ȋn comunităţile locale şi ȋn şcoli;
toţi copiii/elevii şi profesorii să aibă tablete/laptopuri; acolo unde este posibil să se vină la şcoală ȋn 2 schimburi, să se elimine online-ul; de ex,
unde sunt copii puţini, pot veni ȋn 2 schimburi pentru a se evita online-ul (problemele vor fi ȋn oraşele unde sunt mulţi copii ȋn şcoli şi unde nu se poate evita predarea online); decizia trebuie să fie la nivelul fiecărei unităţi de ȋnvăţământ astfel ȋncât, acolo unde există posibilitatea, directorul să-şi organizeze şcoala pe 2 schimburi şi să ceară suplimentarea normelor, ca să se elimine online-ul; profesorii să-şi desfăşoare activitatea didactică ȋn UI (ȋn scenariile: 50/50% sau chiar şi 100% online); la clasele P-2 (P-4 acolo unde infrastructura permite), prezenţa fizică la şcoală, cu
respectarea regulilor de distanţare, indiferent de scenariu, ȋntrucât copiii nu se pot adapta la predarea online şi nu are cine să le faciliteze prezenţa la acest gen de predare; ȋn acest scenariu 2, ora trebuie sa fie de minimum 45 de minute
Scenariul 3: 100% online
Este scenariul deloc agreat de către FNAP-IP, bazându-ne pe nemulţumirile elevilor/părinţilor/profesorilor din perioada semestrului 2 al anului şcolar 2019-2020. În acest caz, părinții propun aplicarea prevederilor
de la scenariul 2 – programe adaptate, profesori pregătiţi să predea
online, dotare cu aparatură/internet
]]>
Părinții de la Federația Națională a Părinținlor (FNAP-IP) propun trei scenarii pentru deschiderea noului an școlar. Cele trei scenarii au fost trimise către grupului interministerial care lucrează la variantele în care se pot deschide școlile în septembrie.
Scenariul 1. Prezenţa fizică 100% la şcoală
Argumente: Având ȋn vedere experienţa ȋnvăţământului online, din ultimile 3 luni ale semestrului al 2-lea al anului şcolar 2019-2020, şi controversele apărute la nivelul comunităţii elevi-părinţi-profesori, dorim ca şcoala să ȋnceapă ȋn formatul prezentat ȋn scenariul propus, raportându-ne şi la deciziile adoptate de celelalte ţări europene. Cu toate acestea, considerăm că trebuie respectate principiile de bază ale Legii Educaţiei Naţionale, aducându-vă ȋn atenţie următoarele probleme la nivelul sistemului:
respectarea numărului maxim de elevi ȋn clase (art.63 LEN) – cu atât mai mult ȋn condiţiile contextului pandemic, lăsând decizia la nivelul fiecărei UI care poate funcţiona, acolo unde este posibil, pe desfăşurarea activităţii educaţionale pe mai multe schimburi de predare/ȋnvăţare/evaluare;
calitatea manualelor şcolare – elaborarea unor metodologii care să pună accent 100% pe calitatea conţinutului şi nu pe preţ; manualele să fie avizate de către CNR şi de Academia Română;
calitatea programelor şcolare – copiii, după ce termină liceul, fără să meargă la studiile superioare, nu reuşesc să se angajeze pe piaţa muncii. De exemplu, testele PISA demonstrează că există diferenţe ȋntre teorie şi practică, programa se axează 100% pe teorie şi aproape deloc pe practică, neexistând corelare ȋntre teorie şi practică, exact ceea ce solicită angajatorii pe piaţa muncii. Sugerăm caracterul practico-aplicativ al conţinuturilor,
ȋnfiinţând laboratoare acolo unde nu există, valorificând şi modernizând baza materială existentă; având ȋn vedere solicitarea de la examenele de EN/BAC de anul acesta de a se echivala notele obţinute ȋn clasele V-VIII / IX-XII cu examenele, am putea discuta despre o posibilă echivalare doar ȋn situaţia respectării art.71 şi art.72 din LEN privind evaluarea rezultatelor ȋnvăţării pe parcursul anilor de studiu, pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, modul de pregătire: indiferent de UI, notarea evaluării să ȋnceapă, conform legii, cu nota 1 (în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar nonuniversitar), să se respecte standardele naţionale de evaluare, să se creeze, conform
legii, „o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcţie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă” astfel ȋncât, indiferent de UI, notele obţinute să reflecte ȋn mod unic nivelul de cunoştinţe al elevului cu excepţia distanţării fizice, normele impuse de Ministerul Sănătăţii trebuie respectate: covoare impregnate cu biocid, măsurarea temperaturii la intrarea ȋn unitatea de ȋnvăţământ (ȋn baza colaborării cu DSP-ul), asigurarea măştilor, a circuitelor care există şi acum (cele făcute pentru examene) – circuit de intrare şi circuit de ieşire; suplimentarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din şcoli, cu respectarea normelor de calitate, conform normelor MS/MEC; crearea şi suplimentarea de posturi/cabinete de consilier psiholog şcolar la nivelul UI ȋn funcţie de numărul de elevi din şcoală, ȋn special ȋn mediul rural; finanţarea per capita insuficientă, ȋn special la capitolul bunuri şi servicii; finanţarea complementară necesară şi suficientă la nivelul UI; ȋn cazuri punctuale de forţă majoră locală, multe cazuri de Covid pozitiv ȋntr-o clasă/şcoală, ȋn perioada de respectare a izolării se trece la scenariul 3 (tot ȋn online).
Scenariul 2: 50% la şcoală şi 50% online
ȋmpărţirea formaţiunilor de studiu ȋn două grupe, cu alternarea două săptămâni (conform Ordinului MS) prezenţa fizică la şcoală, cu doua săptămâni online; obligativitatea ca lecţiile să fie transmise live, accesul la predarea online să fie bidirecţional, copiii de acasă să aibă posibilitatea să pună ȋntrebări sau să răspundă; ȋnfiinţarea bibliotecii şcolare virtuale, de resurse educaţionale, astfel ȋncât elevii să aibă posibilitatea să vadă şi lecţiile predate de către profesorii de la alte şcoli (art. 70 LEN); programe şcolare adaptate pentru mediul online; existenţa unor manuale digitale interactive; prevederi ȋn lege/ROFUIP: obligativitatea evaluării ȋn mediul online fără a se solicita acceptul părintelui/reprezentantului legal; obligativitatea ca elevii să fie prezenţi la orele online; obligativitatea ca elevii să ţină tot timpul camerele video deschide ȋn timpul orelor online; dacă elevul nu este cu camera deschisă să fie declarat absent la ora respectivă; crearea unui contract educaţional care să conţină drepturile şi obligaţiile tuturor (profesori, elevi, părinţi) ȋn şcoala online; pentru clasele terminale (a VIII-a, a XII-a) să se susţină fizic simularea examenelor şi să fie puse la dispoziţie, ȋncă din cursul semestrului 1, modele de subiecte; investiţii (din partea comunităţii locale/MEC) pentru dezvoltarea reţelelor de internet ȋn comunităţile locale şi ȋn şcoli;
toţi copiii/elevii şi profesorii să aibă tablete/laptopuri; acolo unde este posibil să se vină la şcoală ȋn 2 schimburi, să se elimine online-ul; de ex,
unde sunt copii puţini, pot veni ȋn 2 schimburi pentru a se evita online-ul (problemele vor fi ȋn oraşele unde sunt mulţi copii ȋn şcoli şi unde nu se poate evita predarea online); decizia trebuie să fie la nivelul fiecărei unităţi de ȋnvăţământ astfel ȋncât, acolo unde există posibilitatea, directorul să-şi organizeze şcoala pe 2 schimburi şi să ceară suplimentarea normelor, ca să se elimine online-ul; profesorii să-şi desfăşoare activitatea didactică ȋn UI (ȋn scenariile: 50/50% sau chiar şi 100% online); la clasele P-2 (P-4 acolo unde infrastructura permite), prezenţa fizică la şcoală, cu
respectarea regulilor de distanţare, indiferent de scenariu, ȋntrucât copiii nu se pot adapta la predarea online şi nu are cine să le faciliteze prezenţa la acest gen de predare; ȋn acest scenariu 2, ora trebuie sa fie de minimum 45 de minute
Scenariul 3: 100% online
Este scenariul deloc agreat de către FNAP-IP, bazându-ne pe nemulţumirile elevilor/părinţilor/profesorilor din perioada semestrului 2 al anului şcolar 2019-2020. În acest caz, părinții propun aplicarea prevederilor
de la scenariul 2 – programe adaptate, profesori pregătiţi să predea
online, dotare cu aparatură/internet
]]>
Publicat în 06. 07. 2020 de Daniela Milea
Părinții de la Federația Națională a Părinținlor (FNAP-IP) propun trei scenarii pentru deschiderea noului an școlar. Cele trei scenarii au fost trimise către grupului interministerial care lucrează la variantele în care se pot deschide școlile în septembrie.
Scenariul 1. Prezenţa fizică 100% la şcoală
Argumente: Având ȋn vedere experienţa ȋnvăţământului online, din ultimile 3 luni ale semestrului al 2-lea al anului şcolar 2019-2020, şi controversele apărute la nivelul comunităţii elevi-părinţi-profesori, dorim ca şcoala să ȋnceapă ȋn formatul prezentat ȋn scenariul propus, raportându-ne şi la deciziile adoptate de celelalte ţări europene. Cu toate acestea, considerăm că trebuie respectate principiile de bază ale Legii Educaţiei Naţionale, aducându-vă ȋn atenţie următoarele probleme la nivelul sistemului:
respectarea numărului maxim de elevi ȋn clase (art.63 LEN) – cu atât mai mult ȋn condiţiile contextului pandemic, lăsând decizia la nivelul fiecărei UI care poate funcţiona, acolo unde este posibil, pe desfăşurarea activităţii educaţionale pe mai multe schimburi de predare/ȋnvăţare/evaluare;
calitatea manualelor şcolare – elaborarea unor metodologii care să pună accent 100% pe calitatea conţinutului şi nu pe preţ; manualele să fie avizate de către CNR şi de Academia Română;
calitatea programelor şcolare – copiii, după ce termină liceul, fără să meargă la studiile superioare, nu reuşesc să se angajeze pe piaţa muncii. De exemplu, testele PISA demonstrează că există diferenţe ȋntre teorie şi practică, programa se axează 100% pe teorie şi aproape deloc pe practică, neexistând corelare ȋntre teorie şi practică, exact ceea ce solicită angajatorii pe piaţa muncii. Sugerăm caracterul practico-aplicativ al conţinuturilor,
ȋnfiinţând laboratoare acolo unde nu există, valorificând şi modernizând baza materială existentă; având ȋn vedere solicitarea de la examenele de EN/BAC de anul acesta de a se echivala notele obţinute ȋn clasele V-VIII / IX-XII cu examenele, am putea discuta despre o posibilă echivalare doar ȋn situaţia respectării art.71 şi art.72 din LEN privind evaluarea rezultatelor ȋnvăţării pe parcursul anilor de studiu, pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, modul de pregătire: indiferent de UI, notarea evaluării să ȋnceapă, conform legii, cu nota 1 (în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar nonuniversitar), să se respecte standardele naţionale de evaluare, să se creeze, conform
legii, „o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcţie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă” astfel ȋncât, indiferent de UI, notele obţinute să reflecte ȋn mod unic nivelul de cunoştinţe al elevului cu excepţia distanţării fizice, normele impuse de Ministerul Sănătăţii trebuie respectate: covoare impregnate cu biocid, măsurarea temperaturii la intrarea ȋn unitatea de ȋnvăţământ (ȋn baza colaborării cu DSP-ul), asigurarea măştilor, a circuitelor care există şi acum (cele făcute pentru examene) – circuit de intrare şi circuit de ieşire; suplimentarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din şcoli, cu respectarea normelor de calitate, conform normelor MS/MEC; crearea şi suplimentarea de posturi/cabinete de consilier psiholog şcolar la nivelul UI ȋn funcţie de numărul de elevi din şcoală, ȋn special ȋn mediul rural; finanţarea per capita insuficientă, ȋn special la capitolul bunuri şi servicii; finanţarea complementară necesară şi suficientă la nivelul UI; ȋn cazuri punctuale de forţă majoră locală, multe cazuri de Covid pozitiv ȋntr-o clasă/şcoală, ȋn perioada de respectare a izolării se trece la scenariul 3 (tot ȋn online).
Scenariul 2: 50% la şcoală şi 50% online
ȋmpărţirea formaţiunilor de studiu ȋn două grupe, cu alternarea două săptămâni (conform Ordinului MS) prezenţa fizică la şcoală, cu doua săptămâni online; obligativitatea ca lecţiile să fie transmise live, accesul la predarea online să fie bidirecţional, copiii de acasă să aibă posibilitatea să pună ȋntrebări sau să răspundă; ȋnfiinţarea bibliotecii şcolare virtuale, de resurse educaţionale, astfel ȋncât elevii să aibă posibilitatea să vadă şi lecţiile predate de către profesorii de la alte şcoli (art. 70 LEN); programe şcolare adaptate pentru mediul online; existenţa unor manuale digitale interactive; prevederi ȋn lege/ROFUIP: obligativitatea evaluării ȋn mediul online fără a se solicita acceptul părintelui/reprezentantului legal; obligativitatea ca elevii să fie prezenţi la orele online; obligativitatea ca elevii să ţină tot timpul camerele video deschide ȋn timpul orelor online; dacă elevul nu este cu camera deschisă să fie declarat absent la ora respectivă; crearea unui contract educaţional care să conţină drepturile şi obligaţiile tuturor (profesori, elevi, părinţi) ȋn şcoala online; pentru clasele terminale (a VIII-a, a XII-a) să se susţină fizic simularea examenelor şi să fie puse la dispoziţie, ȋncă din cursul semestrului 1, modele de subiecte; investiţii (din partea comunităţii locale/MEC) pentru dezvoltarea reţelelor de internet ȋn comunităţile locale şi ȋn şcoli;
toţi copiii/elevii şi profesorii să aibă tablete/laptopuri; acolo unde este posibil să se vină la şcoală ȋn 2 schimburi, să se elimine online-ul; de ex,
unde sunt copii puţini, pot veni ȋn 2 schimburi pentru a se evita online-ul (problemele vor fi ȋn oraşele unde sunt mulţi copii ȋn şcoli şi unde nu se poate evita predarea online); decizia trebuie să fie la nivelul fiecărei unităţi de ȋnvăţământ astfel ȋncât, acolo unde există posibilitatea, directorul să-şi organizeze şcoala pe 2 schimburi şi să ceară suplimentarea normelor, ca să se elimine online-ul; profesorii să-şi desfăşoare activitatea didactică ȋn UI (ȋn scenariile: 50/50% sau chiar şi 100% online); la clasele P-2 (P-4 acolo unde infrastructura permite), prezenţa fizică la şcoală, cu
respectarea regulilor de distanţare, indiferent de scenariu, ȋntrucât copiii nu se pot adapta la predarea online şi nu are cine să le faciliteze prezenţa la acest gen de predare; ȋn acest scenariu 2, ora trebuie sa fie de minimum 45 de minute
Scenariul 3: 100% online
Este scenariul deloc agreat de către FNAP-IP, bazându-ne pe nemulţumirile elevilor/părinţilor/profesorilor din perioada semestrului 2 al anului şcolar 2019-2020. În acest caz, părinții propun aplicarea prevederilor
de la scenariul 2 – programe adaptate, profesori pregătiţi să predea
online, dotare cu aparatură/internet
]]>
