Studiu de caz – manifestări caracteristice comportamentului opozant

Numele preșcolarului – M.S.
Grădinița cu P.P. Junior Dej
Grupa - mare
Vârsta – 6 ani
Educatoare-M.E.
Consilier școlar – U.A.
Motivul prezentării:
În data de 28.09.2020, educatoarea a solicitat asistență psihopedagogică pentru preșcolarul M.S. pe motivul apariției unor manifestări comportamentale agresive, predominant verbale, precedate de la începutul anului școlar de o “încăpățânare excesivă și dorința de a face tot timpul împotriva a ceea ce spune educatoarea”.
RELAŢII INTERPERSONALE ŞI MEDIU DE VIAŢĂ
Mediul şcolar (factori etiopatogenetici, factori protectori,
resurse)
Preșcolarul se confruntă cu situația adaptării la un nou mediu fizic, școlar, educațional, cu cadre didactice noi (o lună una dintre educatoare fiind în CFS), cu colegi noi.
M.S. este un copil activ, energic, comunicativ, având o bază de cunoștințe, capacități intelectuale și vocabular specific vârstei și dezvoltate optim.
Relaționarea și comunicarea cu copiii de vârsta lui este, de cele mai multe ori, autoritară, impunătoare, iar cu adulții relaționarea se centrează pe manifestarea unui comportament contrar normelor sau prescripțiilor impuse în timpul activităților (structurate/nestructurate).
Reacţiile colegilor la dificultăţile copilului sunt de respingere, evitare sau, uneori agresive ca răspuns la agresivitatea copilului.
Mediul familial (factori etiopatogenetici, factori protectori, resurse)
- este copil unic la părinți;
- provine dintr-o familie normală, cu relații funcționale dominate de stiluri parentale democratice, stimulative, suportive pentru o dezvoltare optimă psiho-emoțională.

Grupul de vârstă (factori etiopatogenetici, factori protectori, resurse)
- apar numeroase conflicte între M.S și un coleg de grupă, care manifestă frecvent comportament opozant, fapt ce-i afectează relațiile cu colegii de grupă, favorizând apariția etichetărilor, a încadrării celor doi în anumite categorii;
- este o fire comunicativă, stabilește ușor relații de sociale dar nu reușește să le mențină.
ca o resursă în activitatea de consiliere poate fi folosită prietenia dintre M.S. și colegul Timotei, un băiat introvert, conformist și echilibrat emoțional.
Relaţia de consiliere/observaţii
Relația de consiliere se bazează pe încredere, suport, sinceritate și apreciere din partea psihologului, M.S. fiind foarte cooperant în timpul ședințelor de consiliere
METODE DE INVESTIGAŢIE/CONCLUZII/REZULTATE
1. Metoda: interviu semistructurat cu educatoarele de la grupă
Obiectiv:
Identificarea principalelor manifestări problematice și a factorilor care au dus la apariția, menținerea și declanșarea acestor manifestări
Rezultate:
comportament opozant în timpul activităților nestructurate
limbaj neadecvat și lipsa complianței la reguli în timpul activităților structurate
inatenție în realizarea anumitor sarcini
2. Metoda: observarea comportamentului în timpul activităților libere (la masă – în trei zile diferite)
Obiectiv:
Identificarea principalelor manifestări problematice și a factorilor care au dus la apariția, menținerea și declanșarea acestor manifestări
Rezultate:
comportament adecvat contextului, nu au fost observate manifestări atipice
3. Metoda: Testul Familiei
Obiectiv:
Identificarea unor potențiali factori familiali ce ar determina apariția manifestărilor problematice
Rezultate:
nu au fost identificați factori care ar dăuna activitatea și dezvoltatea copilului
4. Metoda: interviu semistructurat cu părinții
Obiectiv:
Culegerea de informații referitoare la comportamentul copilului în mediul extrașcolar
Identificarea principalelor manifestări problematice și a factorilor care au dus la apariția, menținerea și declanșarea acestor manifestări
Identificarea unor potențiali factori familiali ce ar determina apariția manifestărilor problematice
Rezultate:
au fost relatate de către părinți anumite aspecte (interpretate de psiholog ca fiind manifestări somatice ale stresului cauzat de relațiile tensionate de la grădiniță coroborate cu efortul de adaptare depus de M.S.) particularizate prin comportament de autostimulare;
acasă părinții, din dorința de a proteja copilul și a-l înțelege că a schimbat colectivul, educatoarele, locația, manifestă o toleranță ridicată referitor la neîndeplinirea sarcinilor care i se trasează.
5. Metoda: observarea comportamentului în timpul activităților structurate
Obiectiv:
Identificarea principalelor manifestări problematice și a factorilor care au dus la apariția, menținerea și declanșarea acestor manifestări
Rezultate:
În timpul activității, M.S.,caută diverse metode de a atrage atenția prin utilizarea materialului didactic avut la dispoziție în scopul de a-i face pe ceilalți să se amuze și prin riposta verbală la fiecare etapă a sarcinii pe care o are de respectat. În momentul în care a observat că este ignorat, a revenit la sarcinile care i-au fost date.
6. Metoda: discuții libere cu M.S. (2 întâlniri)
Obiectiv: Identificarea principalelor manifestări problematice și a factorilor care au dus la apariția, menținerea și declanșarea acestor manifestări
Rezultate:
în prima întâlnire a acuzat faptul că este obosit, că nu poate dormi noaptea pentru că are coșmaruri din cauza unor filme interpretate de el ca fiind filme de groază. Aceste acuze nu au persistat și la sedința următoare (după 2 zile)
a părut afectat de relația tensionată cu unul dintre colegi.
am identificat regulile pe care nu le respectă întotdeauna.

7. Metoda: discuţii cu părinţii şi educatoarele
Obiectiv: sumarizarea și stabilirea în echipă a principalelor probleme la grădiniță și acasă
Rezultate:
factori declanşatori: situaţii frustrante pe care nu le ştie gestiona
factori de menţinere: lipsa pedepselor relevante pentru el, satisfacerea dorinţei de a face activitatea respectetivă, stil parental foarte permisiv
FIŞA DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ
Probleme de natură clinică (axele 1 şi 2 DSM): nu e cazul
Probleme medicale:
Nu există probleme medicale semnificative
Nivelul afectiv (emoţii funcţionale/disfuncţionale, emoţii pozitive):
Nemulţumire şi stare de nervozitate când nu se realizează lucrurile aşa cum vrea el
Nivelul comportamental (nivelul general al activităţii, comportamente disfuncţionale)
Nivelul general al activităţii este ridicat,dar se implică în activităţi autoimpuse
Nivel al comportamentului de autoafirmare foarte ridicat
Nivelul cognitiv (inteligenţa, sistemul de valori/scopuri, credinţe funcţionale şi disfuncţionale)
Inteligenţă la nivel mediu-ridicat
Relaţiile interpersonale
Relaţii sociale reduse datorită stilului autoritar manifestat în activităţile cu cei din jur
Integrare şcolară
Datorită manifestărilor opozante, nu menţine relaţii de colaborare pe termen lung cu cei din jur
Resurse
Susţinere din partea familiei şi a educatoarei
Nivel normal al inteligenţei, absenţa unor deficite cognitive
Lista de probleme
Comportament opozant în relaţiile interpersonale
Dificultăţi de concentrare a atenţiei, de menţinere a comportamentului şi colaborării în condiţiile apariţiei unor distractori
Absenţa unor strategii de relaţionare eficientă
Absenţa unor strategii de soluţionare eficientă a situaţiilor frustrante
Conceptualizarea cognitiv comportamentală a problemelor
Modelul ABC comportamental
A: situaţiile frustrante
B: gânduri disfuncţionale care menţin furia, lipsa strategiilor de rezolvare a problemelor
C: crize de furie, comportament opozant
Intervenţie
Intervenţia urmăreşte decelerarea comportamentului
agresiv şi accelerarea comportamentelor asertive se
realizează prin implicarea:
copilului, prin activităţi realizate în vederea creşterii toleranţei la frustrare şi a adoptării unor răspunsuri asertive la solicitările stresante sau frustrante din mediu, la creşterea stimei de sine;
Părinţilor prin stabilirea unui program de recompense și pedepse pe baza unor reguli stabilite
educatoarei, în vederea familiarizării cu metode şi sugestii utile în situaţiile în care copiii manifestă comportamente opozante la grădiniţă.
accelerarea comportamentului asertiv s-a realizat concomitent cu decelerarea celui agresiv, prin metode şi activităţi specifice prezentate mai jos .
Obiectivele intervenţiei
- identificarea factorilor care determină apariţia comportamentului agresiv
- identificarea indicilor şi a situaţiilor favorizante
- identificarea implicaţiei climatului familial în apariţia comportamentului indezirabil
- identificarea emoţiilor care stau la baza apariţiei manifestărilor opozante
- identificarea situaţiilor frustrante şi a modalităţilor de accelerare a comportamentului dezirabil (asertiv)
- decelerarea comportamentului opozant şi accelerarea comportamentului asertiv
Intervenţie asupra A-ului:
Discuţii cu părinţii referitoare la influenţa modelului parental şi a mediului familial în formarea personalităţii copilului în general şi a manifestărilor comportamentale agresive în special. Discuţii referitoare la influenţa negativă şi concecinţele pe termen lung ale manifestărilor opozante asupra dezvoltării psiho-sociale a copilului şi avansarea de metode de intervenţie în vederea decelerării comportamentului agresiv şi de accelerare a comportamentului asertiv.
Intervenţie asupra B-ului:
Relaţionarea optimă cu cei din jur va constitui premisa pentru primirea unor feed-backuri pozitive din partea celorlalţi cu efecte benefice asupra formării unei imagini de sine pozitivă. Acest lucru poate fi realizat prin:
Învăţarea unor tehnici de control al furiei şi a unor tehnici de rezolvare a problemelor sociale
Antrenamentul pentru managementul furiei
- Conştientizarea indiciilor furiei (gânduri, emoţii senzaţii care preced episoadele de furie) – monitorizate de părinţii copilului într-un jurnal
- Învăţarea tehnicilor de: distragere a atenţiei şi relaxare prin respiraţie abdominală
- disputarea gândurilor dezadaptative, care întreţin furia
- învăţarea unor modalităţi de rezolvare a problemelor sociale
Intervenţie asupra C-ului
Rezolvarea de probleme sociale
- învăţarea şi exersarea paşilor rezolvării de probleme, adaptat vârstei la care facem referire s-a făcut pe problemele recurente cu care se confruntă copilul
- identificarea problemei – crearea unui „interval de gândire” între apariţia emoţiei şi reacţia comportamentală şi exerciţii pentru conştientizarea perspectivei celuilalt
- generarea de soluţii alternative, prosociale – să ceară, să negocieze, să plece, etc
- evaluarea consecinţelor acestor alternative şi alegerea soluţiei optime
- implementarea soluţiei „in vitro” prin imagerie dirijată joc de rol şi apoi în situaţiile concrete („in vivo”)
Exercițiu pentru inducerea calmului
Spun: STOP FURIEI !
E mai bine dacă rămân calm!
Mai întâi GÂNDEŞTE apoi ACŢIONEAZĂ !
Numără până la zece şi o să vezi că totul o să
fie bine .
Vorbesc cu ceilalţi calm şi liniştit.
Mă gândesc de ce m-am enervat .
Dacă nu mă comport agresiv nu am probleme!
Data viitoare GÂNDESC apoi ACŢIONEZ !
Plan de intervenţie (preşcolar)
Şedinţa 1.
Obiectiv: Explorarea efectelor negative ale cerinţelor absolutiste şi rigide.
Durata: 30 minute
Materiale: Povestirea „Sorin şi jocul de fotbal”.
Procedura: Se citeşte povestirea, apoi se discută.
SORIN ŞI JOCUL DE FOTBAL
Sorin stătea în mijlocul terenului de fotbal, aşteptându-i pe ceilalţi copii să iasă la joacă. Primul a venit Andrei, spunând că vrea el să tragă primul la poartă. Sorin însă, lovind în pământ cu piciorul, spuse că nu joacă dacă nu trage el primul la poartă. Astfel că restul copiilor l-au lăsat pe el să înceapă primul jocul. Însă prima minge pe care Sorin a tras-o nimeri pe lângă poartă, la fel şi următoarea. Sorin ţipă însă că arbitrul trişează şi că, dacă nu i se pun la socoteală loviturile la poartă, nu mai joacă. De data aceasta, toţi copiii au strigat „Bine, nu mai juca!”.
Aşa că Sorin renunţă şi, în timp ce se îndepărta de teren, le strigă : „O să vă pară rău; n-o să mai joc niciodată cu trişori.” Însă nici unul dintre copii nu i-a mai răspuns de această dată deoarece se distrau de minune şi erau fericiţi că un jucător precum Sorin nu mai participa la meci.
Şedinţa 2.
DE CE SĂ JUDECĂM?
Obiectiv: Dezvoltarea toleranţei faţă de ceilalţi care nu se comportă aşa cum am vrea noi.
Durata: 40 minute
Materiale: Diferite fotografii ale unor oameni decupate din reviste, carton A2, lipici.
Procedura:
Se arată fotografiile decupate.
Se cere copilului să analizeze fotografiile şi să le ridice atunci când se potrivesc cu ceea ce spun: cineva cu păr blond, cineva cu ochi albaştri, cineva care pare fericit, cineva care este tânăr/bătrân, cineva care lucrează, cineva care se joacă, etc.
Desez pe un carton mare câte un simbol pentru următoarele 4 categorii: înfăţişare, vârstă, sentimente, acţiuni. Discut criteriile după care oamenii se aseamănă sau diferă, ţinând cont de cele 4 categorii şi cereţi copiilor să lipească fotografiile decupate în dreptul categoriei potrivite.
Se discută modalităţile în care acţiunile unor oameni pot să difere de ale altora – de exemplu, modul în care se îmbracă, ce manâncă, ce jocuri preferă, etc.
Organizaţi un joc „La proces” în care coordonatorul (educatorul) joacă rolul avocatului, iar copilul va trebui să aducă argumente pro şi contra (motivele pentru care e sau nu de acord) vinovăţiei sau nevinovăţiei persoanelor aflate în următoarele situaţii:
O persoană este acuzată că a purtat şosete portocalii deschis care sunt foarte urâte.
O persoană este acuzată pentru că nu a fost prietenoasă, fericită şi vorbăreaţă în fiecare dimineaţă.
O persoană este acuzată pentru că nu îi place mâncarea preferată a grupei: cartofi prăjiţi.
Discuţii:
Este rău pentru cineva ca ceilalţi să se comporte altfel decât i-ar plăcea lui/ei?
Ce ne-ar putea ajuta mai mult să nu mai fim supăraţi, lucru care ar putea veni din interiorul nostru, ceva diferit de legile pe care le-am putea da? – Cereţi copiilor să dea propria definiţie a toleranţei.
S-a râs vreodată pe seama ta sau ai fost vreodată criticat pentru că ai făcut ceva ce nu a rănit pe nimeni, dar, pur şi simplu nu a plăcut? Daţi exemple.
Cum te-ai simţi dacă ar exista legi care să ne oblige să ne purtăm tot timpul la fel ca ceilalţi?
Dacă vrei să ţi se permită să te comporţi aşa cum îţi place cel mai mult, ce trebuie să faci atunci când ceilalţi se comportă aşa cum le place lor cel mai mult?
Este nevoie să se facă o distincţie clară între acele activităţi care sunt diferite de ce am vrea noi sau pur şi simplu nu ne plac şi acţiunile care fac rău celorlalţi şi sunt nepotrivite şi inacceptabile.
Şedinţa 3.
PRIETENII ŞI JUCĂRIILE MELE!
Obiectiv: Identificarea unor modalităţi diferite de rezolvare a problemelor cotidiene
Durata: 30 minute
Materiale: Povestirea „Prietenii şi jucăriile mele!”.
Procedura:
Se citeşte poveste, la finalul povestirii, se vor adresa o serie de întrebări.
Prietenii şi jucăriile mele!
Într-o zi de toamnă ploioasă, Mihai se gândea ce să facă. Prietenii lui i-au refuzat invitaţia şi-acum se plictisea. Pe raftul din faţa lui, jucăriile se odihneau posomorâte.
-N-am chef de voi, le repezi Mihai. Fără prietenii mei, n-aveţi farmec. Mai bine mă înregistrez pe casetofon.
Ce idee bună! Mihai pregăti aparatul şi, cu spatele la jucării, începu să comande o trupă de soldaţi. Îşi închipuia un câmp de luptă. El era comandantul.
-Mihai, se auzi strigat. Vino în curte! A stat ploaia.
Bucuros că alungă singurătatea, Mihai ţâşni afară lăsând aparatul deschis.
-Ooof! se auzi un geamăt plin de întristare în camera lui Mihai.
-Nu vă mai necăjiţi, spuse un ursuleţ. Jucăriilor, haideţi să-l părăsim pe Mihai.
-Nu ne iubeşte, scânci un căţeluş de pluş!
-Dacă le-ar da măcar voie şi altor copii să se joace cu noi, adăugă supărat un răţoi împopoţonat.
-Da, aşa este, recunoscu ursuleţul. Cum pune mâna pe noi un prieten de-al lui, Mihai ţipă: „Nu te-atinge, e-al meu!” Din cauza aceasta nu suntem folosite.
-Nu putem aduce bucurii copiilor, se auzi glasul unui brotăcel. Pe mine, continuă el, m-a agăţat în piept, ca pe un diamant de preţ, Mirela, prietena lui Mihai. Când a văzut băiatul că Mirela mă iubeşte, a tras-o de păr, m-a smuls şi m-a aruncat pe raft.
-Dacă vrei să te joci, să-ţi aduci jucăriile tale, a spus Mihai şi Mirela a plecat acasă plângând.
-Destul, hotărî ursuleţul. Daţi-vă jos de pe raft şi haideţi la drum! Vom găsi noi copii iubitori de jucării...
Hotărâte, jucăriile s-au îndreptat spre uşă. Deodată s-a auzit: „Clic!”
-Ce-a fost asta? a întrebat căţeluşul.
În aceeaşi clipă, Mihai intră în cameră. Auzi şi el zgomotul aparatului.
-Am uitat să închid aparatul. Ia să văd...
Mihai derulă banda ca să verifice înregistrarea. Dar, spre surprinderea lui, auzi ceea ce v-am spus până acum. Jucăriile s-au înregistrat fără ca ele să-şi dea seama. Mihai ascultă cu sufletul la gură tot necazul prietenilor lui, înregistrat pe bandă. Mirat, privi spre raft. Acesta însă, era gol. Unde erau jucăriile lui?
-Unde aţi plecat? De ce nu mi-aţi spus până acum durerea voastră? strigă Mihai.
Privi prin cameră şi zări bietele lui jucării înghesuite după uşă. Tremurau de frică.
-Nu plecaţi, îmi pare rău, iertaţi-mă! Vă rog, spuse Mihai cu părere de rău.
-Vă iubesc, dar n-am ştiut cum trebuie să mă comport. De-acum, am să vă respect. Promit!
Jucăriile priveau neîncrezătoare spre Mihai.
-Adevărat? întrebă încet brotăcelul. Mirela poate să mă mângâie?
-Da, ne vom juca împreună cu toţi prietenii mei de-acum. Fiţi pe pace, nu plecaţi!
Mihai luă jucăriile pe rând, le mângâie şi le aşeză pe raft.
-Ce frumoase sunteţi! Exclamă băiatul.
-Mihai - strigă ursuleţul - uite, a ieşit soarele! Ce bine, veniţi atunci să ne jucăm în curte!
Din acea zi, camera lui Mihai era plină de copii. Jucăriile nu mai puteau de fericire. Seara dormeau adânc, gândindu-se că a doua zi trebuiau să aducă noi bucurii.
Discuţii:
De ce se simţea Mihai plictisit?
Care ar putea fi motivul pentru care prietenii săi au refuzat invitaţia de-a veni să se joace împreună la el acasă?
Jucăriile lui Mihai erau mulţumite de comportamentul acestuia? Cum le-ar fi plăcut lor sa se comporte băiatul?
Ce discuţie s-a înregistrat pe banda de casetofon în absenţa lui Mihai?
Ce anume le promite Mihai jucăriilor pentru a le determina să nu plece de la el?
După ce Mihai şi-a schimbat comportamentul, cum s-au purtat prietenii săi cu el?
Ședința 4. – activitate frontală
Tema – Cățelușa Ami îi vizitează pe copiii de la grădiniță
Obiectiv – creșterea complianței la reguli
Materiale – poster cu reguli, poveste
Procedura
- se discută regulile reprezentate în posterul cu reguli
- se identifică regulile pe care le respectă
- se citește povestea
- se repovestește conținutul poveștii
- se exemplifică fiecare regulă particularizat la grupă
- se stabilește un program de monitorizare a respectării regulilor la grupă prin implicarea educatoarei prin accentuarea contingenței. În regulile generale sunt inserate și reguli pe care M.S. Le încalcă frecvent
Ședința 5 – consiliere individuală
Joc de rol – La grădiniță
Obiectiv – dezvoltarea unor abilități de comunicare empatică și asertivă
Procedură:
- psihologul i-a propus lui M.S. diferite scenarii în care preșcolarul îndeplinea întotdeauna rolul educatoarei sau a copiilor cu care intra frecvent în conflict iar psihologul avea întotdeauna rolul lui M.S. Prima varianta a activității – psihologul se comportă identic cu preșcolarul în situațiile conflictuale particularizate în scenariu.
Varianta 2 – preșcolarul identifică și aplică variantele dezirabile de comportament și le aplică
Concluzia – aplicarea variantelor dezirabile și în cadrul activităților
Ședința 6 . – consiliere părinți
Obiectiv – abilitarea părinților în aplicarea planului
de puncte
Procedură:
- Se stabilesc regulile (3) care necesită a fi respectate de M.S. Axate pe manifestările comportamentului opozant
Reguli pentru membrii familiei:
- Stabiliţi alături de întreaga familie reguli clare şi simple.
Realizaţi un program zilnic, de rutină, cu stabilirea unui orar de
trezire, timp pentru activităţi de învăţare şi joacă, pregătirea pentru
culcare.
Atunci când îi cereţi ceva copilului, folosiţi propoziţii scurte, fiţi
fermi şi evitaţi explicaţiile nesfârşite.
- Nu-i cereţi mai multe lucruri deodată, formulaţi o singură cerinţă.
- Fragmentaţi în sarcini mai mii sarcinile complexe;
- Toate persoanele implicate în îngrijirea copilului trebuie să adopte aceeaşi atitudine în faţa unui anumit comportament.
În situaţii tensionate, atunci când devine agitată, este
recomandat să fie trimisă singură într-un loc liniştit pentru a se linişti.
- Nu încercaţi să schimbaţi mai multe lucruri deodată: alături de regulile familiei, stabiliţi maxim 2-3 comportamente care se doresc a fi schimbate pentru o săptămână.
- Evitaţi să-i oferiţi cadouri zilnice ca recompensă pentru comportamentele dorite.
- Lăsaţi copilul să participe la stabilirea recompenselor pe care le poate câştiga.
- Ca pedeapsă folosiţi retragerea recompensei zilnice.
- Nu folosiţi afecţiunea ca recompensă – de aceasta trebuie să se bucure indiferent de felul în care se comportă.
- Oferiţi-i timp şi atenţie zilnic, desfăşurând o activitate plăcută împreună.
- Stabiliţi un tabel cu reguli (reprezentat prin desene) aşezat la vedere.
- Pentru a sublinia consecinţele unui anumit comportament folosiţi recompensa socială imediată, lăudând copilul imediat ce a reuşit să îndeplinească o sarcină.
Instrucţiuni pentru completarea “Calendarului”
1. Precizarea clară a comportamentului inadecvat;
2. Descrieţi copilului cât mai concret acest comportament şi situaţia în care apare, în care îl manifestă (chiar dacă el e conştient de acest comportament este necesar să-i descrieţi ce şi cînd se întâmplă) ;
3. Descrieţi cum ar trebui să fie comportamentul dorit în acele situaţii (M-aş bucura foarte mult dacă ............) ;
4. Alegeţi recompensa directă şi tipurile de comportament pentru care există o recompensă directă (primeşte recompensa dacă se pregăteşte pentru grădiniţă FĂRĂ să riposteze) ;
5. Stabiliţi împreună cu copilul o listă de recompense speciale (recompensele speciale se acordă atunci când manifestă comportamentul dorit de mai multe ori, pentru început, dacă avem la sfărşitul zilei numai feţe zâmbitoare, seara va colora o planşă– din cele pe care vi le-am lăsat) ;
Nu uitaţi:
- să aplicaţi în fiecare moment al zilei imaginile în calendar în prezenţa copilului, explicându-i de ce primeşte o anumită imagine;
- să vorbiţi în fiecare zi cu educatoarea pentru a solicita informaţii despre acest comportament;
- să nu îl culpabilizaţi sau să o certaţi pentru comportamentul indezirabil
- să scoateţi în evidenţă şi să îl lăudaţi de fiecare dată când manifestă comportamentul dezirabil;
- la sfârşitul zilei să faceţi, împreună cu copilul “bilanţul” zilnic al feţelor zâmbitoare şi al feţelor triste.

Evaluare
Eficienţa intervenţiei a fost evaluată prin observarea comportamentului lui M.S. pe baza grilelor de observaţie utilizate iniţial comparate cu cele finale. S-au cules informaţii prin intervievierea familiei şi a educatoarei, prin analiza fișelor de monitorizare completate de părinți şi s-a observat o diminuare a frecvenţei şi intensităţii apariţiei manifestărilor opozante, menţinerea implicării în sarcină pentru mai mult timp şi o relaţionare mai bună cu colegii de grupă. Preșcolarul se aplică în continuare în monitorizare.