Într-o Europă care va rămâne întotdeauna multilingvă, învăţarea limbilor străine deschide numeroase oportunităţi către o carieră mai bună, şansa de a locui, lucra sau studia în altă ţară sau pur şi simplu de a călători. Limba vorbită devine parte integrantă a identităţii şi bagajului cultural al unei persoane. Cunoașterea limbii engleze ca limbă de circulație internațională constituie o competență esențială în cadrul societății actuale, ceea ce justifică faptul că elevii studiază această limbă încă din clasa pregătitoare, recent introdusă în cadrul învățământului primar, până la sfârșitul învățământului liceal, având apoi posibilitatea de a continua studiul limbii engleze în învățământul universitar. Limba engleză cuprinde o serie de sunete care nu există în alte limbi. În plus, există diferențe mari între pronunție și scriere (spelling), de unde și multitudinea de erori pe care le facem. Există cuvinte care se pronunță la fel, dar se scriu diferit. În limba engleză există multe reguli de pronunție și multe excepții de la aceste reguli. Însușirea lor prin exercițiu este mult mai eficientă decât învățarea teoretică. Prezentarea cercetării pedagogice  Tema cercetării: Eficienţa metodelor interactive în dezvoltarea capacității de citire  Prezentarea problemei cercetate Citirea conștientă constituie unul dintre instrumentele de bază ale muncii intelectuale, fără de care nu poate fi concepută întreaga evoluţie viitoare a elevilor. Am identificat elevi care întâmpină deficiențe în discriminarea literelor și a grupurilor de litere și care nu au formată capacitatea de a citi cuvinte sau propoziții. Tipul cercetării: practic-aplicativă.  Obiectivele cercetării: o utilizarea unor tehnici şi metode adecvate de determinare obiectivă a nivelului de discriminare a literelor și a grupurilor de litere ; o înregistrarea, monitorizarea şi compararea rezultatelor obţinute de elevii claselor experimentale şi de control la testul iniţial, la testele formative şi la testul final; o implementarea unor metode interactive în scopul formării capacităţii de citire şi studiul eficienţei lor prin analiza relaţiei dintre rezultatele şcolare şi învăţarea activă; o stabilirea şi măsurarea gradului de implicare al elevilor şi învăţătoarei în derularea activităţii didactice.  Ipoteza cercetării: Utilizarea metodelor active şi interactive în cadrul lecţiilor de limba engleză la clasa a V-a contribuie la remedierea deficienței de discriminare a literelor și a grupurilor de litere în scriere.  Variabilele cercetării: Variabila independentă: folosirea sistematică a metodelor interactive pentru identificarea literelor: exercițiul, jocul didactic, fișe diferențiate de lectură etc. Variabila dependentă: performanţele şcolare şi comportamentale ale elevilor, gradul de implicare a elevilor în timpul lecţiei, atitudinea în realizarea sarcinilor.  Coordonate majore ale metodicii cercetării Locul de desfăşurare a cercetării: Școala Gimnazială „Nicolae Bălcescu”, Craiova, Dolj Perioada de cercetare: semestrul I. Eşantionul de participanţi: eşantionul experimental: grup de elevi cu deficiențe în citire din clasa a V-a B de la Școala Gimnazială „Nicolae Bălcescu”, Craiova, Dolj; Eşantionul de control: grup de elevi din clasa a V-a C, de la Școala Gimnazială „Nicolae Bălcescu”, Craiova, Dolj. Metodologia cercetării Pentru confirmarea sau infirmarea ipotezei de la care am plecat am folosit un sistem metodologic compus din: metoda experimentului psihopedagogic, metoda observaţiei sistematice, metoda analizei portofoliilor copiilor şi metoda autoobservaţiei. Metoda experimentului psihopedagogic/didactic Experimentul psihopedagogic/didactic are ca particularitate producerea schimbării deliberate a unor evenimente sau procese educaţionale cu scopul de a observa, măsura şi evalua prin control sistematic factorii care le influenţează. Scopul principal al acestei metode este acela „de a confirma sau infirma ipoteza cercetării şi, eventual de a sugera alte întrebări sau ipoteze”. (Bocoş M.,2007, pag. 84) Experimentul psihopedagogic utilizat în prezenta lucrare este colectiv, de durată medie (30 de ore) şi se desfăşoară pe parcursul lecţiilor de limba engleză în trei etape: etapa preexperimentală, etapa experimentală, etapa postexperimentală. În cele trei etape ale experimentului, comparaţiile dintre clasa experimentală şi clasa de control au la bază aceleaşi variabile pentru care se vor compara nivelele, rezultatele obţinute. Metoda observaţiei (sistematice) Am folosit această metodă în cadrul orelor de limba engleză, în diverse momente ale lecţiilor, în mod direct cu participarea mea cu rol de propunător al diverselor exerciții de lectură şi prin observarea sistematică a capacităţii de citire a elevilor. Metoda analizei nivelului de performanță al elevilor Produsele elevilor analizate au fost fişele de lucru şi de evaluare, portofoliile, exprimarea orală, caietele lor precum şi compuneri, desene, picturi, aplicaţii, postere etc.Metoda autoobservaţiei Am fost preocupată de analizarea modului în care mi-am organizat activităţile instructiv-educative, de dificultăţile pe care le-am întâmpinat şi de efortul de a depăşi situaţiile problemă, de a regla propiile activităţi, de formarea unor capacităţi de autoanaliză, autoapreciere, autocritică. Instrumentele de cercetare utilizate au fost: testele pedagogice de cunoştinţe şi fişele de lectură. Aceste instrumente, în marea lor majoritate, au fost preluate şi adaptate conţinuturilor vehiculate, particularităţilor elevilor şi obiectivelor vizate. Descrierea etapelor cercetării Etapa preexperimentală sau constatativă Pretestul a avut rolul de a stabili nivelul existent în momentul iniţierii experimentului psihopedagogic, atât la eşantionul experimental cât şi la cel de control. Descriptori de performanță la limba engleză Nr. elevi grupa experimentală (4) Nr. elevi grupa de control (4) Pronunțarea vocalelor în limba engleză 4 4 Pronunțarea unor consoane în limba engleză 2 2 Pronunțarea celor mai întâlnite grupuri de litere în limba engleză 1 2 Literele silențioase 0 2 Mărimea câmpului vizual La nivelul literei literă Comprehensiunea cuvântului citit (pronunția lui după ce a fost citit pe litere sau pe silabe) 0 0 Etapa experimentală/ etapa experimentului formativ După stabilirea eşantioanelor de lucru s-a trecut la desfăşurarea experimentului formativ. La eşantionul experimental, în cadrul acestor lecţii, va fi introdusă ca variabilă independentă utilizarea metodelor active şi interactive de predare-învăţare a cititului. În tot acest timp eşantionul de control a parcurs în continuare activităţile de la limba engleză neinfluenţată de variabila independentă, manipulată la eşantionul experimental. Modalitățile de intervenție recuperatorie au presupus:  Itemi de identificare a pronunțării vocalelor în limba engleză prin jocuri: în interiorul unui cuvânt, atunci când se află la sfârșitul unui cuvânt format din mai multe silabe, atunci când cuvântul se termină cu “E”;  Itemi de corespondență (Grupurile de litere “ANCE” și “ENCE”, Grupul de litere “DGE”);  Exerciții de construcție a unor cuvinte monosilabice sau bisilabice cu ajutorul literelor decupate la primele activități:  Jocuri: spelling, hangman, role-plays, reaching a consensus, 10 things .  Fișe de lectură constând în texte scurte, de maxim trei propoziții, scrise cu font mare și cu spațiere largă între litere. Etapa postexperimentală/finală Etapa postexperimentală a cercetării a constat în administrarea unor probe practice de evaluare finală, identice pentru cele două grupuri: experimental şi de control. Am comparat rezultatele obţinute la aceste probe cu cele obţinute la probele de evaluare de la începutul cercetării. Rezultatele obţinute în urma evaluării finale de către cele două eşantioane experimentale au fost sintetizate în tabelul următor: Descriptori de performanță la limba engleză Nr. elevi grupa experimentală (4) Nr. elevi grupa de control (4) Pronunțarea vocalelor în limba engleză 4 4 Pronunțarea unor consoane în limba engleză 4 2 Pronunțarea celor mai întâlnite grupuri de litere în limba engleză 3 3 Literele silențioase 4 3 Mărimea câmpului vizual 2 2 Comprehensiunea cuvântului citit (pronunția lui după ce a fost citit pe litere sau pe silabe) 2 1 Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute indică o tendinţă pozitivă de ameliorare a rezultatelor şcolare ale elevilor, în favoarea grupei experimentale, care nu poate fi pusă exclusiv pe seama dezvoltării psihice şi fizice naturale a elevilor, fapt ce ne permite să afirmăm că ipoteza noastă de cercetare se confirmă. Concluziile cercetării  Prin aplicarea sistematică a metodelor interactive în cadrul momentelor de lectură am sesizat ameliorări în dezvoltarea deprinderii de citit.  Folosind metodele interactive alături de cele tradiţionale elevii au învăţat mai uşor literele și tehnici de lectură.  Fișele diferențiate au oferit un grad mai mare de independenţă şi o deplină participare a elevilor, comportamentul lor a fost motivat, cu o coloratură afectivă ceea ce a influenţat pozitiv gradul de înţelegere şi de asimilare a cunoştinţelor. Astfel, elevii au câştigat autonomie în rezolvarea sarcinilor individuale şi de grup, fiind diminuată dependenţa elevului faţă de cadrul didactic.  Cercetarea a demonstrat că în timpul lecţiei pot fi organizate activităţi didactice în care învăţarea se poate realiza prin acţiune, elevii să lucreze efectiv, însuşindu- şi prin efort propriu noile cunoştinţe, priceperi şi deprinderi. - Limite ale cercetării/puncte slabe - Activitățile recuperatorii și lucrul diferențiat solicită nervos atât profesorul cât și ceilalți participanți la lecție, care involuntar sunt martori ai unei alte lecții; - pregătirea lecţiei din partea cadrului didactic presupune un efort mai mare (proiectare, timp, materiale şi mijloace didactice). Bibliografie: Bocoş, M., Instruire interactivă . Repere pentru reflecţie şi acţiune, Ediţia a II-a revizuită, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca,2002. Bocoş. M., Cercetarea pedagogică. Suporturi teoretice şi metodologice, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003. Jeremy Harmer, „The Practice of English Language Teaching”, Longman, New York, 1991 Jeremy Harmer, The Practictice of English Language Teaching, Pearson EducationLimited, 2001.