Crearea unui mediu școlar sigur pentru promovarea comportamentelor pozitive în clasă (Profesor Jan Stoinoiu-Morogan)

Construirea unor relații semnificative și autentice cu și între elevi este un aspect esențial al creării unui mediu de învățare care să sprijine învățarea și să stimuleze comportamentul pozitiv în clasă. Cadrele didactice pot face acest lucru colaborând și comunicând cu alții, încurajând acceptarea diferențelor individuale și a prieteniilor și folosind învățarea prin cooperare. De asemenea, putem crea un mediu de clasă bazat pe respect reciproc și le putem arăta elevilor că suntem o persoană deschisă, grijulie, primitoare, respectuoasă, sensibilă din punct de vedere cultural, înțelegătoare, lipsită de prejudecăți și onestă, în care pot avea încredere folosind strategiile și tehnici de gestionare a conflictelor și de dezvoltare a inteligenței emoționale, adecvate vârstei elevilor, pentru a-i învăța, a-i disciplina și a interacționa cu ei.
Un aspect esențial al construirii relațiilor cu elevii este cunoașterea lor și demonstrarea unui interes personal față de ei. Pentru a face acest lucru, trebuie să învățăm despre ceea ce este important pentru ei, ceea ce poate fi realizat prin interacțiunea informală cu ei, observându-i în diferite situații și folosind activități de instruire pentru a solicita informații de la ei. De exemplu, putem folosi în timpul unei zile sau chiar a unei lecții o perioadă pentru a avea o „conversație personală de 2 minute” cu elevii lor despre subiecte non-academice. Aceste discuții se pot face verbal, în clasă sau le putem solicita elevilor să scrie despre interesele, hobby-urile și activitățile lor extrașcolare. Apoi, putem utiliza aceste informații pentru a planifica activități de instruire, pentru a interacționa cu ei și pentru a discuta despre realizările și evenimentele importante din viața lor.
Numeroase studii de specialitate (Bucalos & Lingo, 2005; Goodwin și Judd, 2005; McAdams și Lambie, 2003) evidențiază faptul că interesul personal pentru elevi poate fi, de asemenea, demonstrat prin stabilirea și menținerea raportului cu aceștia.
Raportul poate fi stabilit prin:
• ascultarea activă;
• discutarea cu elevii despre subiecte care îi interesează;
• manifestarea interesului pentru viața personală a elevilor;
• anunțându-i că ți-a fost dor de ei atunci când sunt absenți și urându-le bun venit înapoi;
• împărtășirea propriilor interese și povești;
• afișarea empatiei și acordarea de sprijin emoțional;
• lăsându-i să desfășoare activități în care excelează;
• salutarea elevilor pe nume;
• programarea surprizelor pentru ei;
• să le faci favoruri și să le permiți să facă lucruri pentru tine;
• recunoașterea performanței și comportamentului lor;
• participarea la activități extrașcolare cu aceștia;
• recunoașterea evenimentelor speciale din viața elevilor, cum ar fi zilele de naștere;
• afișarea bunătății;
• petrecerea timpului informal cu elevii;
• complimentându-i.
O altă modalitate de a construi relații pozitive cu elevii și de a stabili un mediu bun de învățare, este de a-i ajuta să-și dezvolte stima de sine. Acest lucru poate fi realizat oferind elevilor oportunități de a-și arăta competențele și de a le forma abilități care sunt apreciate de alții. De asemenea, putem stimula stima de sine a elevilor ascultându-i și arătându-le că le prețuim ideile, opiniile, interesele și abilitățile, implicându-i în procesul de luare a deciziilor și oferindu-le opțiuni. De exemplu, solicităm periodic preferințele elevilor în selectarea ordinii în care completează o serie de sarcini; strategiile, metodele, materialele și pauzele necesare pentru îndeplinirea sarcinilor.

Idei pentru promovarea incluziunii și a stimei de sine în clasă (Sursa: Abrams, 2005; Margolis și McCabe, 2006; Tiedt și Tiedt, 2006):
● Construiți încrederea elevilor lăudându-i, concentrându-vă pe îmbunătățire, arătând încredere în abilitățile lor și recunoscând dificultatea sarcinilor;
● Oferiți elevilor activități de învățare la care pot reuși și de care se pot bucura;
● Legați greșelile de efort și învățare și amintiți-le elevilor succesele din trecut;
● Încurajați elevii să se ajute unii pe alții și oferiți-le posibilitatea de a alege;
● Recunoașteți și arătați apreciere pentru interesele, hobby-urile și mediile culturale și lingvistice ale elevilor;
● Faceți predarea personală raportând-o la experiențele elevilor;
● Utilizați expresii faciale și contact vizual pentru a arăta interes, preocupare și înțelegere;
● Oferiți elevilor feedback imediat, frecvent și legat de sarcini.
O altă modalitate eficientă de a recunoaște punctele forte, abilitățile, eforturile și interesele elevilor este de a-i lăuda, ceea ce poate crea un mediu pozitiv în clasă și poate încuraja comportamentul prosocial.  Puteți urma mai multe linii directoare pentru a vă face lauda mai eficientă. Lauda ar trebui să fie îndreptată spre comportamente care sunt demne de laudă, să descrie comportamentul specific care este lăudat (mai degrabă decât să spui: „Aceasta este o lucrare bună”, să spui: „Ai făcut o treabă foarte bună folosind terminologia corectă”) și ar trebui să fie asociată cu numele elevilor. Lauda trebui să fie sinceră, să se concentreze asupra succeselor actuale ale elevilor, mai degrabă decât asupra eșecurilor lor din trecut, să se refere la atributele comportamentului mai degrabă decât la elevi și să se adapteze vârstei, nivelului și mediului cultural al elevilor. Când folosim laudele trebuie să avem în vedere dacă elevii preferă să fie lăudați în fața colegilor lor de clasă sau în particular. Este posibil ca unii elevi să nu dorească să primească laude, deoarece acestea pot fi interpretate de ei și de colegii lor.
De asemenea, este important să folosim lauda pentru a recunoaște efortul, precum și comportamentele și rezultatele specifice și pentru a individualiza lauda, astfel încât realizările elevilor să fie evaluate în comparație cu propria lor performanță, mai degrabă decât cu performanța altora.
În relațiile cu elevii trebuie să fim conștienți de comunicarea nonverbală și să utilizăm în strategii de rezolvare a conflictelor și de mediere de la egal la egal.
Atunci când comunicarea nonverbală nu este înțeleasă, rezultatul poate fi comunicarea greșită și conflictele dintre elevi și profesori. Prin urmare, cadrele didactice trebui să promoveze interacțiuni pozitive, care să fie în concordanță cu așteptările comportamentale ale elevilor și să comunice atitudini.
Exemple de mesaje nonverbale de aprobare pe care le putem utiliza pentru a promova comportamente pozitive în clasă (“Do You See What I Mean?” de M. M. Banbury, C. R. Hebert, 1992, Teaching Exceptional Children, 24(2), p. 36. Copyright 1992 by The Council for Exceptional Children):
➔ Stați sau stați în imediata apropiere a elevilor.
➔ Contact vizual frecvent; deschideți ochii largi; ridicați sprâncenele; zâmbiți
➔ Dați din cap afirmativ;
➔ Postura „deschisă” - brațele/picioarele neîncrucișate; așezați brațele în lateral; aratați palmele; aplecați-vă înainte; înclinați capul și trunchiul într-o parte; orientarea corpului către alte persoane, apucați sau bateți umărul sau brațul.
Pentru a promova un comportament bun în clasă o strategie eficientă este aceea de a utiliza anumite indicii. Putem crea împreună cu elevii indicii prestabilite pe care le oferim pentru a-i determina să se angajeze în comportamente pozitive. Indiciile pot indica, de asemenea, niveluri acceptabile sau inacceptabile în clasă. De exemplu, roșu poate semnala că zgomotul este prea mare, galben că zgomotul moderat și verde pentru a indica că zgomotul este adecvat.
Indiciile verbale și nonverbale, cum ar fi gesturile fizice, pot fi folosite pentru a determina răspunsuri de grup sau individuale. Aceste indicii pot, de asemenea, să stabilească rutine, să reamintească elevilor comportamentele adecvate sau să semnaleze elevilor că comportamentul lor este inacceptabil și ar trebui schimbat. De exemplu, contactul vizual individualizat, semnalele mâinilor și mișcările capului pot fi folosite pentru a indica afirmarea, corectarea sau necesitatea de a se reconcentra asupra comportamentului adecvat, iar memento-urile verbale pot fi folosite pentru a alerta elevii cu privire la necesitatea ca aceștia să se angajeze într-un comportament adecvat. Când lucrăm cu elevii din medii culturale diferite sau din medii defavorizate, ar trebui să utilizăm indicii adecvate.
Deoarece schimbările neașteptate în rutina clasei îi pot determina pe elevii cu cerințe educaționale speciale să acționeze și să răspundă în moduri sfidătoare sau necorespunzătoare, este important să urmăm rutine consecvente și predictabile și să încurajăm tranzițiile de la o activitate la alta. Când elevii știu la ce rutine și activități să se aștepte în clasă în fiecare zi, este mai probabil să simtă că dețin controlul asupra mediului lor, ceea ce poate reduce cazurile de obrăznicie în clasă.
Pentru a crea un mediu de învățare eficient, eficient și plăcut, este important să stabilim, să predăm și să impunem reguli de clasă rezonabile, sensibile din punct de vedere cultural și adecvate din punct de vedere al dezvoltării, care promovează învățarea, socializarea și siguranța elevilor. Este recomandat ca elevii să fie implicați în elaborarea regulilor, deoarece acest lucru le comunică elevilor că sunt responsabili pentru acțiunile lor. Elevii sunt, de asemenea, mai predispuși să urmeze reguli pe care le-au creat. Prin urmare, putem lucra cu elevii pentru a dezvolta reguli rezonabile care abordează comportamentele de învățare cooperante și productive, ghidează interacțiunile din clasă și sunt acceptabile atât pentru ei, cât și pentru cadrele didactice. Putem întreba elevii ce reguli cred că are nevoie clasa, putem prezenta problemele clasei și le putem cere elevilor să facă brainstorming pentru a aborda aceste probleme. Elevii pot ajuta, de asemenea, la determinarea consecințelor pentru încălcarea acestora sau stabilirea unui sistem de recompense pentru respectarea acestora. Acest proces ar trebui să aibă o anumită flexibilitate bazată pe diferențele și circumstanțele individuale ale elevilor.
În prevenirea și gestionarea bullying-ului și altor forme de violență o metodă eficientă este instruirea abilităților sociale. În activitățile cu elevii se vor folosi astfel o serie de tehnici și strategii de de intervenție prin care îi ajutăm pe elevii-agresori să dezvolte empatie pentru ceilalți și să-i învățăm abilități de auto-gestionare și de gestionare a furiei. Se pot utiliza tehnici de respirație în care să le solicităm elevilor să numere înapoi de la 10 și să se gândească la ceva relaxant (Anderson, Fisher, Marchant, Young și Smith, 2006). De asemenea, îi putem implica pe elevii agresori în activități în care beneficiază și arată respect pentru ceilalți. De exemplu, elevilor care au folosit agresiunea li se poate cere să-și ceară scuze și să facă ceva frumos pentru victimele lor, să curețe o parte a școlii, să reflecteze asupra modului în care hărțuirea i-a afectat pe ceilalți; să țină un jurnal al actelor de bunătate.
Victimele bullying-ului trebuie să învețe cum să înțeleagă indiciile sociale pentru a evita să fie victime și să răspundă într-un mod asertiv care să nu înrăutățească situația. Ei trebuie, de asemenea, să înțeleagă când și cum să obțină ajutor de la adulți. Elevii care nu sunt nici agresori, nici victime trebuie să învețe cum să sprijine în mod activ victimele și cum să contracareze agresorii și actele lor de hărțuire. Doar utilizând tehnici și strategii adecvate putem să prevenim și să intervenim eficient pentru înlăturarea comportamentelor necorespunzătoare și asigurarea unui mediu prietenos de învățare.