Studiu de caz: Rolul climatului educațional în optimizarea procesului de predare-învățare a copiilor cu CES

Publicat în 01. 02. 2025 de Laura Alupoaei
Categorie: experienţe pedagogice

Elevul S.J. – Diagnostic: ADHD – Clasa I-IV
Introducere Acest studiu de caz își propune să evidențieze importanța unui climat educațional pozitiv în procesul de predare-învățare pentru un copil diagnosticat cu tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD). Elevul S.J., începând din clasa I, a beneficiat de o serie de intervenții personalizate și activități specifice menite să sprijine dezvoltarea sa emoțională, socială și cognitivă.
Profilul elevului
• Nume: S.J.
• Vârstă la începerea studiului: 7 ani
• Diagnostic: ADHD (tulburare de deficit de atenție și hiperactivitate)
• Clasa: I-IV
• Particularități: dificultăți de concentrare, impulsivitate, relaționare dificilă cu colegii, stima de sine scăzută.
Context La începerea clasei I, S.J. avea dificultăți în a se integra în colectiv și manifesta frecvent comportamente impulsive. Stima sa de sine era scăzută, ceea ce afecta interacțiunile cu colegii și randamentul la învățătură. Familia și învățătoarea au colaborat pentru a crea un mediu educațional favorabil dezvoltării lui, cu activități adaptate nevoilor sale specifice.
Intervenții și strategii aplicate
Organizarea clasei pe centre de interes:
Pentru implementarea unui climat educațional optim pentru copii cu ADHD, este important să se creeze un mediu stimulativ și echilibrat, care să includă activități variate, centrate pe interesele elevilor, și să se încurajeze cooperarea. Organizarea clasei pe centre de interes mi-a permis personalizarea învățării pentru toți elevii și sprijinirea în dezvoltarea abilităților cognitive și sociale.
1. Centre de activitate specifice: Crearea unor colțuri sau secțiuni în clasă dedicate anumitor tipuri de activități, cum ar fi un colț pentru jocuri de grup, un colț pentru activități de învățare individuală, un colț pentru activități creative (cum ar fi desenul sau construirea cu materiale de diverse tipuri). Această abordare a ajutat elevul cu ADHD să își canalizeze energia și să își construiască încrederea.
2. Lucrul pe echipe: Elevii organizați în echipe mici pentru a lucra la diverse activități, au contribuit la promovarea și dezvoltarea abilităților sociale, empatia și colaborarea. Pe lângă aceasta, lucrul în echipe a oferit elevilor oportunitatea de a-și înțelege și respecta colegii, încurajând un comportament mai puțin impulsiv și mai cooperativ.
3. Încurajarea unui ritm flexibil: Adaptarea ritmului de învățare și activitățile le-am desfășurat în funcție de nevoile individuale ale fiecărui elev. Elevul cu ADHD a beneficiat de pauze frecvente și activități care au necesitat concentrarea pe sarcini scurte și clare.
Se știe că pentru elevii cu ADHD, activitățile din pauze trebuie să fie dinamice, structurate și să ajute la canalizarea energiei în mod pozitiv, reducând impulsivitatea și favorizând dezvoltarea unor comportamente adecvate. Iată câteva exemple de activități care pot fi utile în pauze și pe care le-am aplicat:
1. Jocuri fizice pentru eliberarea energiei:
• „Urmărește-l pe profesor!” – Profesorul face mișcări simple (ex: salturi, înclinări, rotiri) iar elevul trebuie să le imite. Această activitate ajută la îmbunătățirea concentrării și controlează excesul de energie.
• „Atinge linia!” – Se marchează o linie pe podea cu bandă colorată sau cu obiecte și elevul trebuie să sară sau să meargă rapid de la o linie la alta. Acesta este un joc care permite mișcare activă și crește capacitatea de atenție.
2. Jocuri de echipă pentru dezvoltarea abilităților sociale:
• „Lanțul prieteniei” – Un joc în care elevii formează un cerc și trebuie să se țină de mâini, spunând cuvinte sau fapte amuzante despre colegii lor. Acest joc ajută elevul să învețe despre empatie și să își exprime gândurile într-un mod pozitiv.
• „Războiul baloanelor” – Elevii sunt împărțiți în echipe și trebuie să își protejeze baloanele în timp ce încearcă să le lovească pe cele ale celorlalți. Acest joc le permite să învețe cum să coopereze și să se concentreze la sarcinile de grup.
3. Activități pentru reglarea emoțiilor:
• „Cutia calmului” – O cutie plină cu obiecte senzoriale (ex: bile de stres, texturi diferite, mingi sau obiecte mici) pe care elevul le poate utiliza pentru a se calma atunci când simte că devine agitat sau impulsiv.
• „Exerciții de respirație” – Învățarea unor tehnici simple de respirație, cum ar fi respirația profundă sau „respirația ca un dragon” (inspiră profund pe nas, ține aerul câteva secunde, apoi expiră brusc prin gură). Aceste exerciții ajută elevul să își regleze emoțiile.
4. Activități de relaxare și concentrare:

„Desen rapid” – Elevul are la dispoziție 5 minute pentru a desena ceva simplu, precum o formă sau un obiect preferat. Acesta poate ajuta la dezvoltarea creativității și la concentrare pe sarcini simple.
,,Puzzle de grup” – O activitate rapidă în care elevii lucrează împreună pentru a rezolva un puzzle. Aceasta este o activitate de cooperare care poate ajuta la dezvoltarea abilităților cognitive și sociale.
Aceste strategii, combinate cu un mediu pozitiv și susținător, au condus la o îmbunătățire semnificativă a performanțelor și a relațiilor sociale ale tuturor elevilor și mai ales ale elevului cu CES.
Am insistat pe:
1. Creșterea stimei de sine:
o Jocuri utilizate:
 „Spune ceva frumos despre tine” – Elevii, într-un cerc, sunt întrenați să spună câte un lucru pozitiv despre ei. Acest joc a contribuit la conștientizarea punctelor forte ale lui S.J.
 „Scara succesului” – S-a utilizat un panou unde fiecare realizare, indiferent de cât de mică, era marcată vizibil. S.J. a fost motivat să acumuleze tot mai multe „succese”.
2. Socializare:
o Jocuri utilizate:
 „Lanțul prieteniei” – Elevii au fost întrenați să formeze un lanț de mâini, fiecare spunând un lucru pe care îles dorește să-l facă împreună. Acest exercițiu a promovat cooperarea și incluziunea.
 „Jocul umbrelor” – Elevii lucrau într-un tandem, imitând mișcările partenerului. S.J. a reușit să construiască relații mai bune cu colegii.
3. Dezvoltarea empatiei:
o Jocuri utilizate:
 „Încalțățește-te în pantofii altuia” – S-a creat un scenariu fictiv, iar copiii discutau cum s-ar simți dacă ar fi în pielea altcuiva. S.J. a învățat să recunoască și să respecte sentimentele celorlalți.
 „Cutia empatiei” – Elevii scriau anonimi împărtășiri despre ce i-a făcut să fie triști sau fericiți într-o zi, apoi grupul discuta despre modalități de a-i sprijini pe ceilalți.
4. Comunicare în limba română:
o Jocuri utilizate:
 „Povestea cu final deschis” – Elevii completează pe rând o poveste începută de profesor. Acest joc a stimulat imaginația și coerența în exprimare a lui S.J.
 „Întsămplări de ieri” – Elevii erau invitați să povestească o situație din ziua precedentă, punând accent pe emoțiile trăite. Activitatea a dezvoltat capacitatea de relatare și exprimare personală.
5. Matematică și explorarea mediului:
o Jocuri utilizate:
 „Vânătoarea de comori matematice” – Elevii descopereau indicii prin rezolvarea unor exerciții de adunare și scădere. S.J. a fost motivat să participe activ pentru a găsi „comoara”.
 „Probleme în echipă” – Grupurile de elevi rezolvau împreună sarcini matematice legate de viața cotidiană (ex: calcularea banilor pentru o excursie imaginară).
 „Clasifică și descoperă” – Copiii sortau obiecte din natură (pietre, frunze) după diverse criterii, discutând rezultatele. Activitatea a combinat matematica cu observarea mediului.
6. Activități extracurriculare:
o Familia l-a încurajat pe S.J. să participe la antrenamente de fotbal, ceea ce i-a oferit oportunitatea de a se integra în colective noi, de a-și dezvolta autodisciplina și de a descoperi o pasiune care i-a crescut stima de sine.
Rezultate
La finalizarea ciclului primar, elevul S.J. a demonstrat:
• Capacitate de învățare autonomă: S.J. a dobândit abilități de organizare și rezolvare a sarcinilor școlare cu un grad mai mare de independență.
• Relaționare pozitivă: A arătat deschidere spre colaborare, respect față de colegi și empatie în situații sociale.
• Dezvoltare emoțională: A învățat să gestioneze mai bine emoțiile, reducând frecvența comportamentelor impulsive.
• Interese și aptitudini conturate: Prin participarea la fotbal și alte activități extracurriculare, și-a descoperit pasiunea pentru sport și spiritul de echipă, ceea ce i-a oferit un sentiment de apartenență și realizare personală.