• Titlul atelierului: Kitul stării de bine
• Tipul activității: Atelier eTwinning
• Context: Acreditare Erasmus+, proiect Erasmus+, InSpire
• Grup țintă: 20 de elevi de liceu
• Durata: 3 ore
• Perioada de desfășurare:18.12.2025
• Responsabili / coordonator activitate: Militaru Nicoleta, Bordei Alexandru
2. Scopul atelierului
• Promovarea stării de bine emoționale și mentale
• Dezvoltarea competențelor socio-emoționale
• Creșterea conștientizării importanței echilibrului personal
3. Obiectivele atelierului
• Identificarea factorilor care influențează starea de bine
• Dezvoltarea abilităților de autoreglare emoțională
• Exersarea tehnicilor de relaxare și reflecție personală
• Consolidarea cooperării și comunicării în grup
Activitatea s-a desfășurat la Centrul pentru Tineret și a avut ca obiectiv promovarea stării de bine emoționale, a echilibrului personal și a relațiilor interpersonale pozitive. Prin activități interactive, jocuri de cooperare și exerciții de autocunoaștere, elevii și-au dezvoltat abilitățile socio-emoționale, capacitatea de comunicare și coeziunea de grup.
Atelierul a fost organizat și în cadrul proiectului „Step UP! Learning and Evolving” – Acreditare Erasmus+, contribuind la atingerea obiectivelor privind dezvoltarea competențelor de viață și a stării de bine în mediul școlar.
Etape de lucru:
Etapa 1 – Introducere și conectare
• Prezentarea temei atelierului
• Stabilirea regulilor de lucru
• Activitate de ice-breaking / energizer
• Crearea unui climat de siguranță și încredere
Etapa 2 – Explorarea conceptului de „stare de bine”
• Discuție ghidată despre ce înseamnă starea de bine
• Brainstorming / chestionar interactiv
• Identificarea surselor de stres și a resurselor personale
Etapa 3 – Activități practice: Construirea „Kitului stării de bine”
În această etapă, activitatea a fost centrată pe explorare, reflecție și comunicare interpersonală.
3.1. Explorarea elementelor din „kit”
Fiecare participant a primit o punguță care conținea diferite elemente simbolice. Participanții au analizat conținutul punguței și au reflectat asupra semnificației fiecărui element, identificând legături între acestea și conceptul de stare de bine.
Aceștia au fost încurajați să răspundă la întrebări precum:
• Cum contribuie acest element la starea mea de bine?
• De ce credeți că acest element a fost inclus în „kitul stării de bine”?
Activitatea a urmărit dezvoltarea gândirii reflexive și a conștientizării resurselor personale.
3.2. Selecția elementelor semnificative
După etapa de analiză, fiecare participant a ales trei elemente din punguța primită, considerate cele mai relevante pentru propria stare de bine. Această selecție a avut rolul de a:
• încuraja autoanaliza;
• susține exprimarea preferințelor personale;
• evidenția diversitatea nevoilor emoționale.
3.3. Exercițiu de comunicare și explicație – „STOP”
Pentru a facilita comunicarea și schimbul de perspective, a fost organizat un exercițiu interactiv, desfășurat frontal, cu întreaga grupă.
Participanții s-au deplasat liber prin sală, iar la semnalul „STOP”:
• fiecare s-a oprit în fața colegului cel mai apropiat;
• participanții și-au explicat reciproc alegerile, argumentând de ce au selectat cele trei elemente din „kit”.
După un nou semnal de pornire, participanții s-au deplasat din nou prin sală, iar la următorul semnal „STOP” s-au oprit lângă un alt coleg, reluând exercițiul de explicare a alegerilor.
Acest proces a fost repetat de mai multe ori, oferind participanților oportunitatea de a:
• exersa exprimarea verbală a emoțiilor;
• asculta perspective diferite;
• dezvolta empatia și abilitățile de comunicare.
Etapa 4 – Activitate colaborativă și reflecție: „Bradul stării de bine”
În această etapă, elevii au lucrat în echipe de câte 2–3 participanți, având ca sarcină decorarea unui brad de Crăciun, respectând instrucțiunile primite din partea coordonatorului atelierului.
Activitatea a fost concepută ca un exercițiu de colaborare, creativitate și reflecție asupra experienței de învățare.
4.1. Desfășurarea activității
• Fiecare echipă a primit o fișă de lucru cu instrucțiuni specifice privind decorarea bradului.
• Elevii au lucrat împreună pentru a interpreta cerințele și a lua decizii comune.
• La un moment dat, coordonatorul atelierului a dat semnalul „STOP”.
4.2. Schimbul de fișe și adaptarea la noi cerințe
• La semnalul „STOP”, fiecare echipă a oferit fișa sa unei alte echipe.
• În același timp, echipele au primit o nouă fișă de la o altă echipă.
• Activitatea a continuat pe baza noilor instrucțiuni primite.
Această etapă a urmărit: flexibilitatea în gândire,adaptarea la schimbare,cooperarea între echipe.
4.3. Reflecție și valorizarea experienței de învățare
Pe parcursul exercițiului, elevii au fost încurajați să:
• explice ce au învățat în cadrul atelierului;
• reflecteze asupra cunoștințelor, abilităților și atitudinilor dobândite;
• identifice elemente ale stării de bine dezvoltate pe parcursul activităților.
Decorarea bradului a devenit astfel un suport simbolic pentru exprimarea ideilor legate de stare de bine, colaborare și experiență personală.
5. Metode și instrumente utilizate
• Metode interactive: brainstorming, lucru în echipă, reflecție
6. Rezultate și impact
• Competențe dezvoltate
• Impact asupra participanților
• Beneficii pe termen scurt și lung
7. Dovezi ale activității
• Fotografii
• Produse realizate
• Feedback folosind slido
