Copilul si Potentialul Creativ

Publicat în 14. 07. 2021 de Nicoleta Rîșnoveanu | Etichetat cu: #creativitate, #prescolar, #nou
Categorie: cercetare educaţională

Capacitatea creatoare umană este una dintre dimensiunile ”chipului divin” din om; semnificativă și esențială. Creativitatea nu înseamnă doar receptarea și consumul de nou, ci în primul rând crearea noului.
După C. Rogers, adaptarea creativă naturală pare a fi singura posibilitate prin care omul poate ține pasul cu schimbarea caleidoscopică a lumii sale. În condițiile ratei actuale a progresului științei, tehnicii și culturii, un popor cu nivel scăzut de creativitate, cu o cultură limitată, nu va putea rezolva eficient problemele cu care se confruntă. Dacă oamenii nu vor realiza idei noi și originale în adaptarea lor la mediu, atunci popoarele lor nu vor mai putea fi competitive în plan internațional.
Formarea capacităților creatoare trebuie să înceapă de la cea mai fragedă vârstă (vârsta preșcolară), dar să se continue mai departe în învățământul primar, gimnazial, liceal, postliceal, universitar, postuniversitar și în întreaga viață a fiecărei ființe umane. Acesta din urmă este un deziderat permanent al epocii noastre, știut fiind faptul că societatea, în evoluția ei, va avea nevoie de o cât mai mare diversitate inter-individuală (pentru acoperirea diferitelor macro-nevoi culturale și materiale), și de o anumită ”uniformitate” (pe cât posibil de nivel înalt: intelectual, profesional etc.), nivel intra-individual.
Copilul poartă în el viitorul societății, în el regăsim ”omul pur-adevărat”, încă neatins de concepțiile materialismului. Preșcolarul este ”copilul cel pur”, la care putem să înviem spiritul creativ, să-l descătușăm, la care nu trebuie să distrugem mai întâi concepțiile vechi pentru a recrea binele. În cazul copilului, putem să o luăm de la început, de la puritatea și naivitatea lui; copilul creează el însuși o lume a sa, universul lui, se crează pe sine, se recreează. El este mai aproape de omul creat dintru începuturi, de Dumnezeu, prin resursele Lui inepuizabile, interioare, încă neoprite de barierele unei educații rigide sau de barierele impuse de către concepții ilogice, materialiste.
De aceea, consider că a pleca de la copil este condiția esențială în acțiunea de formare de creatori. Ochișorii vii ai copilului, plini de lumină, dornici de cunoaștere, așteaptă doar picătura de la educatoare, pentru a deveni izvor de creație. Să nu lăsăm să se piardă izvorul și să avem grijă să dea naștere la ape limpezi și valoroase.
Prima treaptă a sistemului de învățământ este deosebit de importantă prin rolul său de a dezvolta, prin metode moderne, capacitățile intelectuale, potențele creatoare ale celor mai tinere vlăstare. Acum se beneficiază de posibilități mai mari de a dezvolta creativitatea. Activitățile practice și jocurile, dar şi activitățile didactice contribuie intens la dezvoltarea potențialului creativ al copilului.
Știm că, dacă baza este bine clădită, întreg edificiul va fi solid, așa că nu trebuie să întârziem şi să pornim în stimularea creativității încă de la vârsta preșcolară.
În învățământul preșcolar, un rol major îl are cadrul didactic care, prin activitatea pe care o desfășoară, are datoria de a simula potențialul creativ al copilului, fiind el însuși un creator. Dacă modelul este un om creator, copilul îl va imita și va fi mai ușor să-și descătușeze potențialul creator, știut fiind faptul că la vârstele mici imitația este bine dezvoltată.
”Creativitatea se învață, cum spunea B. Schwartz, chiar dacă nu se învață ca fizica, tâmplăria, ar fi mai nimerit să spunem că se descătușează sau se dezvoltă” , întrucât germenii există, un anumit potențial este înnăscut, este dăruit de la Dumnezeu fiecărui om. Orice om posedă un dat, un potențial creativ, cu care se naște, nu există om lipsit de creativitate.
În urma cercetărilor efectuate, J.C.Cowan și G.D.Demos subliniază ideea potrivit căreia: ”Copiii sunt creativi în mod natural și doar așteaptă atmosfera propice pentru a-și manifesta creativitatea”; iar Morris Stein, pe aceeași linie, afirmă: ”Fiecare din noi are potențial pentru creativitate”.

Bibliografie:

Roco, Mihaela, (2004). Creativitatea și inteligența emoțională. București: Editura Polirom, pag.11.

Stoica, Ana, (1983). Creativitatea – Posibilități de cunoaștere și educare. București: Editura Didactică şi Pedagogică

Liliana Pricopi

Profil

Colegi

Coleg pentru

Adevărat, copilul este un izvor nesecat de imaginație , iar creativitatea merge mână-n mână cu imaginația bogată a copilului.Felicitări, un material foarte bine realizat !

Liliana Pricopi acum 1894 zile