La 30 iunie 2022 s-a încheiat proiectul Journalism as Learning Tool (Jurnalismul ca instrument de învățare), proiect care a fost derulat în Colegiul Național Calistrat Hogaș începând de la 1 octombrie 2019, fiind inițiat și coordonat de o firmă privată din Steinkjer - Norvegia, Prios Kompetanse, care s-a specializat pe realizarea de resurse web pentru mediul educațional. Din acest parteneriat au făcut parte alături de coordonator: Vienna Association of Education Volunteers, o asociație non-profit care are ca obiectiv să sprijine mediul educațional cu resurse specifice, precum și 4 licee din Sofia – Bulgaria, Trabzon –Turcia, Bruxelles – Belgia și Piatra Neamț – România.
Proiectul a primit finanțare prin programul Erasmus+, Acțiunea Parteneriate strategice în domeniul educației şcolare, cu scopul principal de a crea instrumente educaționale, resurse și metodologii pentru educația media, de a promova jurnalismul ca instrument de învățare, astfel încât tinerii să fie sensibilizați față de problemele societății și să fie dotați cu acele competențe care să-i stimuleze să se implice mai mult și mai eficient în dezbaterea publică.
Ideea de bază de la care s-a plecat a fost aceea că jurnalismul oferă un pretext pentru ca școlile să poată fi mai eficiente în realizarea educației pe componentele: alfabetizare media, gândire critică și învățare culturală.
Derularea proiectului a fost afectată de situația de forță majoră Covid-19. Două întâlniri internaționale s-au desfășurat înainte de blocarea mobilităților și transferarea cursurilor în online, după care a intervenit pandemia, iar sistarea cursurilor față în față a creat și în proiect o perioadă de blocaj care ne-a obligat să transferăm schimburile de experiență în mediul online, pe platforma eTwinning, iar activitățile de pilotare pe platformele Zoom, Classroom și pe orice alt canal de comunicare care se întâmplă să mai fi funcționat ca școală. Termenul de finalizare al proiectului a fost prelungit cu 10 luni, până la 30 iunie 2022. Două mobilități cu elevi s-au realizat după ce școlile și mobilitățile europene s-au redeschis. La final, ne aflăm în situația de a ne dori să facem auzite într-un mediu mai larg mesajele pe care le-am considerat importante cu privire la ceea ce ar trebui să fie educația media.
Ne permitem să începem mai întâi cu prezentarea unor aspecte pe care le considerăm importante cu privire la educația media, rezultate din reflecțiile, analizele și activitățile pedagogice desfășurate în proiectul nostru.
Când ne-am implicat ca instituție în acest proiect european, nu aveam decât perspectiva aceasta idealistă a compatibilității dintre nevoile de formare ale elevilor de la clasele umaniste, interesul lor pentru producția literară, nevoia ca ei să-și găsească un context în care să poată afla mai multe despre acest domeniu și să se pregătească pentru o eventuală carieră în jurnalism… Dar, pandemia, pe care am pomenit-o deja, precum și interacțiunea cu alte culturi și abordări ale educației media, ne-au schimbat pe parcurs reflecțiile, așteptările s-au nuanțat diferit față de punctul de pornire, precum și perspectivele noastre asupra educației media.
Aș porni de la 3 constatări făcute în rapoartele de analiză efectuate la începutul proiectului, când căutam exemple de bună practică în mediul local/ național:
1. Un prim moment de uimire a fost trăit atunci când, cercetarea efectuată asupra exemplelor de bună practică românești în domeniul media literacy (alfabetizare media), am descoperit că educația media în România era frecvent confundată cu alfabetizarea digitală: să învățăm să folosim suporturi digitale, să ne formăm competențe digitale. Să fim utilizatori. Nimic sau prea puțin despre cum să le folosim corect, etic, cum să le folosim astfel încât să nu devină dușmanii noștri, despre cum să ne protejăm în mediul online. Subiecte precum: respectarea drepturilor de autor, respectarea dreptului la imagine, responsabilitatea creatorului de mesaj nu erau deloc sau erau foarte slab reprezentate în cursurile de formare ale profesorilor și chiar mai puțin în lecțiile elevilor.
• Formările pentru profesori în domeniul educației media se concentrau, într-o pondere covârșitoare, strict pe formarea competențelor digitale, și foarte puțini furnizori de formare, în general provenind din rândul asociațiilor de jurnaliști, aduceau în discuție componenta etică și cea de analiză critică. De asemenea, educația interculturală, acolo unde era abordată bine, era abordată separat de alfabetizarea media și de gândirea critică.
• Dacă ne uităm spre conținutul programelor de formare, spre ceea ce se face la școală în activitățile cu elevii, remarcăm faptul că, acolo unde și când se mai face așa ceva, se învață despre a utiliza internetul, despre a utiliza diferite canale de comunicare, despre a face neapărat, despre a face frumos (emoție, metaforă, figuri de stil), despre curajul de a face și despre estetica făcutului, insistându-se din ce în ce mai puțin pe conținut. Forma aproape că a înlocuit conținuturile.
• Cât se învață în școală despre responsabilitatea creatorului de produse media?: Ce este permis să spunem? Cum este permis să o facem? Cine este receptorul? Cum ne raportăm la receptorul mesajului? – Un produs, și instrumentele media intră în această categorie, trebuie furnizat cu tot cu instrucțiunile de utilizare... Or asta nu s-a prea făcut la noi.
2. Al doilea aspect care s-a relevat în analize a fost separarea domeniilor, abordarea feliată. Acolo unde și când erau atinse elemente necesare ale educației media se făcea fragmentar, la discipline diferite, pe componente paralele, ca și cum nu ar avea vreo legătură între ele. Digitalizarea, educația pentru valori democratice, educația etică își țineau liniștite discursurile lor paralele, părând că totul merge bine.
3. Al treilea aspect, care s-a relevat în reflecțiile la clasă, are în vedere greșeli în abordarea educațională a gândirii critice: Conceptul de gândire critică nu era și nu este nici astăzi înțeles corect de toată lumea, unii confundându-l cu critica, și ducându-l la extrem în critică agresivă, deșănțată, la limita umilirii interlocutorului; neînțelegerea diferenței dintre fapte și opinii.
... Și a venit pandemia...
• Aruncați pe internet, să utilizăm – de formatorii în domeniul digital, aruncați în societate să fim liberi - de către profesorii de socio-umane, stimulați să spunem ce gândim, liber, în spirit aparent democratic am fost puși în situația să gestionăm o situație dificilă și complexă (afectiv, politic, economic) fără a avea cu noi și scutul de apărare potrivit: cum analizezi? Cum receptezi un mesaj media? Cum distingi între fapte și opinii și cum le procesezi pe fiecare în parte? Cum menții respectul față de celălalt, față de valori diferite de ale tale și totodată respectul față de propria persoană?
Am pus o sumedenie de întrebări, dar nu am de gând să dau și răspunsuri. Nu suntem încă în momentul acela de limpezire în care să se poată spune exact cum s-a ajuns la nevoia de acum de a ne închide urechile, ca să nu mai auzim informațiile și de a ne închide gura, ca să nu mai intrăm în conflict cu nimeni.
Analizele premergătoare eforturilor noastre de a crea resurse pentru educație media ne-au indicat diferențe semnificative între modul și amploarea cu care aceste aspecte sunt abordate în școlile din lume și modul de abordare sau anvergura din școala românească. Înțelegând că instrumentele media au nevoie nu doar să fie utilizate, dar și normate pe considerente de etică și prevenire a impactului personal sau social negativ, școala românească are nevoie să se repoziționeze față de acest subiect important.
Concluzia cu care rămânem după această experiență Erasmus este aceea că educația media în școală este o necesitate și că resursele educaționale pentru această componentă educațională necesită optimizări semnificative în vederea poziționării lor în acord cu o corectă receptare a ceea ce înseamnă alfabetizare media, gândire critică și învățare culturală.
DISCLAIMER
Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.
]]>
Publicat în 07. 07. 2022 de Petruța Lostun
Categorie: experienţe pedagogice
La 30 iunie 2022 s-a încheiat proiectul Journalism as Learning Tool (Jurnalismul ca instrument de învățare), proiect care a fost derulat în Colegiul Național Calistrat Hogaș începând de la 1 octombrie 2019, fiind inițiat și coordonat de o firmă privată din Steinkjer - Norvegia, Prios Kompetanse, care s-a specializat pe realizarea de resurse web pentru mediul educațional. Din acest parteneriat au făcut parte alături de coordonator: Vienna Association of Education Volunteers, o asociație non-profit care are ca obiectiv să sprijine mediul educațional cu resurse specifice, precum și 4 licee din Sofia – Bulgaria, Trabzon –Turcia, Bruxelles – Belgia și Piatra Neamț – România.
Proiectul a primit finanțare prin programul Erasmus+, Acțiunea Parteneriate strategice în domeniul educației şcolare, cu scopul principal de a crea instrumente educaționale, resurse și metodologii pentru educația media, de a promova jurnalismul ca instrument de învățare, astfel încât tinerii să fie sensibilizați față de problemele societății și să fie dotați cu acele competențe care să-i stimuleze să se implice mai mult și mai eficient în dezbaterea publică.
Ideea de bază de la care s-a plecat a fost aceea că jurnalismul oferă un pretext pentru ca școlile să poată fi mai eficiente în realizarea educației pe componentele: alfabetizare media, gândire critică și învățare culturală.
Derularea proiectului a fost afectată de situația de forță majoră Covid-19. Două întâlniri internaționale s-au desfășurat înainte de blocarea mobilităților și transferarea cursurilor în online, după care a intervenit pandemia, iar sistarea cursurilor față în față a creat și în proiect o perioadă de blocaj care ne-a obligat să transferăm schimburile de experiență în mediul online, pe platforma eTwinning, iar activitățile de pilotare pe platformele Zoom, Classroom și pe orice alt canal de comunicare care se întâmplă să mai fi funcționat ca școală. Termenul de finalizare al proiectului a fost prelungit cu 10 luni, până la 30 iunie 2022. Două mobilități cu elevi s-au realizat după ce școlile și mobilitățile europene s-au redeschis. La final, ne aflăm în situația de a ne dori să facem auzite într-un mediu mai larg mesajele pe care le-am considerat importante cu privire la ceea ce ar trebui să fie educația media.
Ne permitem să începem mai întâi cu prezentarea unor aspecte pe care le considerăm importante cu privire la educația media, rezultate din reflecțiile, analizele și activitățile pedagogice desfășurate în proiectul nostru.
Când ne-am implicat ca instituție în acest proiect european, nu aveam decât perspectiva aceasta idealistă a compatibilității dintre nevoile de formare ale elevilor de la clasele umaniste, interesul lor pentru producția literară, nevoia ca ei să-și găsească un context în care să poată afla mai multe despre acest domeniu și să se pregătească pentru o eventuală carieră în jurnalism… Dar, pandemia, pe care am pomenit-o deja, precum și interacțiunea cu alte culturi și abordări ale educației media, ne-au schimbat pe parcurs reflecțiile, așteptările s-au nuanțat diferit față de punctul de pornire, precum și perspectivele noastre asupra educației media.
Aș porni de la 3 constatări făcute în rapoartele de analiză efectuate la începutul proiectului, când căutam exemple de bună practică în mediul local/ național:
1. Un prim moment de uimire a fost trăit atunci când, cercetarea efectuată asupra exemplelor de bună practică românești în domeniul media literacy (alfabetizare media), am descoperit că educația media în România era frecvent confundată cu alfabetizarea digitală: să învățăm să folosim suporturi digitale, să ne formăm competențe digitale. Să fim utilizatori. Nimic sau prea puțin despre cum să le folosim corect, etic, cum să le folosim astfel încât să nu devină dușmanii noștri, despre cum să ne protejăm în mediul online. Subiecte precum: respectarea drepturilor de autor, respectarea dreptului la imagine, responsabilitatea creatorului de mesaj nu erau deloc sau erau foarte slab reprezentate în cursurile de formare ale profesorilor și chiar mai puțin în lecțiile elevilor.
• Formările pentru profesori în domeniul educației media se concentrau, într-o pondere covârșitoare, strict pe formarea competențelor digitale, și foarte puțini furnizori de formare, în general provenind din rândul asociațiilor de jurnaliști, aduceau în discuție componenta etică și cea de analiză critică. De asemenea, educația interculturală, acolo unde era abordată bine, era abordată separat de alfabetizarea media și de gândirea critică.
• Dacă ne uităm spre conținutul programelor de formare, spre ceea ce se face la școală în activitățile cu elevii, remarcăm faptul că, acolo unde și când se mai face așa ceva, se învață despre a utiliza internetul, despre a utiliza diferite canale de comunicare, despre a face neapărat, despre a face frumos (emoție, metaforă, figuri de stil), despre curajul de a face și despre estetica făcutului, insistându-se din ce în ce mai puțin pe conținut. Forma aproape că a înlocuit conținuturile.
• Cât se învață în școală despre responsabilitatea creatorului de produse media?: Ce este permis să spunem? Cum este permis să o facem? Cine este receptorul? Cum ne raportăm la receptorul mesajului? – Un produs, și instrumentele media intră în această categorie, trebuie furnizat cu tot cu instrucțiunile de utilizare... Or asta nu s-a prea făcut la noi.
2. Al doilea aspect care s-a relevat în analize a fost separarea domeniilor, abordarea feliată. Acolo unde și când erau atinse elemente necesare ale educației media se făcea fragmentar, la discipline diferite, pe componente paralele, ca și cum nu ar avea vreo legătură între ele. Digitalizarea, educația pentru valori democratice, educația etică își țineau liniștite discursurile lor paralele, părând că totul merge bine.
3. Al treilea aspect, care s-a relevat în reflecțiile la clasă, are în vedere greșeli în abordarea educațională a gândirii critice: Conceptul de gândire critică nu era și nu este nici astăzi înțeles corect de toată lumea, unii confundându-l cu critica, și ducându-l la extrem în critică agresivă, deșănțată, la limita umilirii interlocutorului; neînțelegerea diferenței dintre fapte și opinii.
... Și a venit pandemia...
• Aruncați pe internet, să utilizăm – de formatorii în domeniul digital, aruncați în societate să fim liberi - de către profesorii de socio-umane, stimulați să spunem ce gândim, liber, în spirit aparent democratic am fost puși în situația să gestionăm o situație dificilă și complexă (afectiv, politic, economic) fără a avea cu noi și scutul de apărare potrivit: cum analizezi? Cum receptezi un mesaj media? Cum distingi între fapte și opinii și cum le procesezi pe fiecare în parte? Cum menții respectul față de celălalt, față de valori diferite de ale tale și totodată respectul față de propria persoană?
Am pus o sumedenie de întrebări, dar nu am de gând să dau și răspunsuri. Nu suntem încă în momentul acela de limpezire în care să se poată spune exact cum s-a ajuns la nevoia de acum de a ne închide urechile, ca să nu mai auzim informațiile și de a ne închide gura, ca să nu mai intrăm în conflict cu nimeni.
Analizele premergătoare eforturilor noastre de a crea resurse pentru educație media ne-au indicat diferențe semnificative între modul și amploarea cu care aceste aspecte sunt abordate în școlile din lume și modul de abordare sau anvergura din școala românească. Înțelegând că instrumentele media au nevoie nu doar să fie utilizate, dar și normate pe considerente de etică și prevenire a impactului personal sau social negativ, școala românească are nevoie să se repoziționeze față de acest subiect important.
Concluzia cu care rămânem după această experiență Erasmus este aceea că educația media în școală este o necesitate și că resursele educaționale pentru această componentă educațională necesită optimizări semnificative în vederea poziționării lor în acord cu o corectă receptare a ceea ce înseamnă alfabetizare media, gândire critică și învățare culturală.
DISCLAIMER
Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.
]]>
La 30 iunie 2022 s-a încheiat proiectul Journalism as Learning Tool (Jurnalismul ca instrument de învățare), proiect care a fost derulat în Colegiul Național Calistrat Hogaș începând de la 1 octombrie 2019, fiind inițiat și coordonat de o firmă privată din Steinkjer - Norvegia, Prios Kompetanse, care s-a specializat pe realizarea de resurse web pentru mediul educațional. Din acest parteneriat au făcut parte alături de coordonator: Vienna Association of Education Volunteers, o asociație non-profit care are ca obiectiv să sprijine mediul educațional cu resurse specifice, precum și 4 licee din Sofia – Bulgaria, Trabzon –Turcia, Bruxelles – Belgia și Piatra Neamț – România.
Proiectul a primit finanțare prin programul Erasmus+, Acțiunea Parteneriate strategice în domeniul educației şcolare, cu scopul principal de a crea instrumente educaționale, resurse și metodologii pentru educația media, de a promova jurnalismul ca instrument de învățare, astfel încât tinerii să fie sensibilizați față de problemele societății și să fie dotați cu acele competențe care să-i stimuleze să se implice mai mult și mai eficient în dezbaterea publică.
Ideea de bază de la care s-a plecat a fost aceea că jurnalismul oferă un pretext pentru ca școlile să poată fi mai eficiente în realizarea educației pe componentele: alfabetizare media, gândire critică și învățare culturală.
Derularea proiectului a fost afectată de situația de forță majoră Covid-19. Două întâlniri internaționale s-au desfășurat înainte de blocarea mobilităților și transferarea cursurilor în online, după care a intervenit pandemia, iar sistarea cursurilor față în față a creat și în proiect o perioadă de blocaj care ne-a obligat să transferăm schimburile de experiență în mediul online, pe platforma eTwinning, iar activitățile de pilotare pe platformele Zoom, Classroom și pe orice alt canal de comunicare care se întâmplă să mai fi funcționat ca școală. Termenul de finalizare al proiectului a fost prelungit cu 10 luni, până la 30 iunie 2022. Două mobilități cu elevi s-au realizat după ce școlile și mobilitățile europene s-au redeschis. La final, ne aflăm în situația de a ne dori să facem auzite într-un mediu mai larg mesajele pe care le-am considerat importante cu privire la ceea ce ar trebui să fie educația media.
Ne permitem să începem mai întâi cu prezentarea unor aspecte pe care le considerăm importante cu privire la educația media, rezultate din reflecțiile, analizele și activitățile pedagogice desfășurate în proiectul nostru.
Când ne-am implicat ca instituție în acest proiect european, nu aveam decât perspectiva aceasta idealistă a compatibilității dintre nevoile de formare ale elevilor de la clasele umaniste, interesul lor pentru producția literară, nevoia ca ei să-și găsească un context în care să poată afla mai multe despre acest domeniu și să se pregătească pentru o eventuală carieră în jurnalism… Dar, pandemia, pe care am pomenit-o deja, precum și interacțiunea cu alte culturi și abordări ale educației media, ne-au schimbat pe parcurs reflecțiile, așteptările s-au nuanțat diferit față de punctul de pornire, precum și perspectivele noastre asupra educației media.
Aș porni de la 3 constatări făcute în rapoartele de analiză efectuate la începutul proiectului, când căutam exemple de bună practică în mediul local/ național:
1. Un prim moment de uimire a fost trăit atunci când, cercetarea efectuată asupra exemplelor de bună practică românești în domeniul media literacy (alfabetizare media), am descoperit că educația media în România era frecvent confundată cu alfabetizarea digitală: să învățăm să folosim suporturi digitale, să ne formăm competențe digitale. Să fim utilizatori. Nimic sau prea puțin despre cum să le folosim corect, etic, cum să le folosim astfel încât să nu devină dușmanii noștri, despre cum să ne protejăm în mediul online. Subiecte precum: respectarea drepturilor de autor, respectarea dreptului la imagine, responsabilitatea creatorului de mesaj nu erau deloc sau erau foarte slab reprezentate în cursurile de formare ale profesorilor și chiar mai puțin în lecțiile elevilor.
• Formările pentru profesori în domeniul educației media se concentrau, într-o pondere covârșitoare, strict pe formarea competențelor digitale, și foarte puțini furnizori de formare, în general provenind din rândul asociațiilor de jurnaliști, aduceau în discuție componenta etică și cea de analiză critică. De asemenea, educația interculturală, acolo unde era abordată bine, era abordată separat de alfabetizarea media și de gândirea critică.
• Dacă ne uităm spre conținutul programelor de formare, spre ceea ce se face la școală în activitățile cu elevii, remarcăm faptul că, acolo unde și când se mai face așa ceva, se învață despre a utiliza internetul, despre a utiliza diferite canale de comunicare, despre a face neapărat, despre a face frumos (emoție, metaforă, figuri de stil), despre curajul de a face și despre estetica făcutului, insistându-se din ce în ce mai puțin pe conținut. Forma aproape că a înlocuit conținuturile.
• Cât se învață în școală despre responsabilitatea creatorului de produse media?: Ce este permis să spunem? Cum este permis să o facem? Cine este receptorul? Cum ne raportăm la receptorul mesajului? – Un produs, și instrumentele media intră în această categorie, trebuie furnizat cu tot cu instrucțiunile de utilizare... Or asta nu s-a prea făcut la noi.
2. Al doilea aspect care s-a relevat în analize a fost separarea domeniilor, abordarea feliată. Acolo unde și când erau atinse elemente necesare ale educației media se făcea fragmentar, la discipline diferite, pe componente paralele, ca și cum nu ar avea vreo legătură între ele. Digitalizarea, educația pentru valori democratice, educația etică își țineau liniștite discursurile lor paralele, părând că totul merge bine.
3. Al treilea aspect, care s-a relevat în reflecțiile la clasă, are în vedere greșeli în abordarea educațională a gândirii critice: Conceptul de gândire critică nu era și nu este nici astăzi înțeles corect de toată lumea, unii confundându-l cu critica, și ducându-l la extrem în critică agresivă, deșănțată, la limita umilirii interlocutorului; neînțelegerea diferenței dintre fapte și opinii.
... Și a venit pandemia...
• Aruncați pe internet, să utilizăm – de formatorii în domeniul digital, aruncați în societate să fim liberi - de către profesorii de socio-umane, stimulați să spunem ce gândim, liber, în spirit aparent democratic am fost puși în situația să gestionăm o situație dificilă și complexă (afectiv, politic, economic) fără a avea cu noi și scutul de apărare potrivit: cum analizezi? Cum receptezi un mesaj media? Cum distingi între fapte și opinii și cum le procesezi pe fiecare în parte? Cum menții respectul față de celălalt, față de valori diferite de ale tale și totodată respectul față de propria persoană?
Am pus o sumedenie de întrebări, dar nu am de gând să dau și răspunsuri. Nu suntem încă în momentul acela de limpezire în care să se poată spune exact cum s-a ajuns la nevoia de acum de a ne închide urechile, ca să nu mai auzim informațiile și de a ne închide gura, ca să nu mai intrăm în conflict cu nimeni.
Analizele premergătoare eforturilor noastre de a crea resurse pentru educație media ne-au indicat diferențe semnificative între modul și amploarea cu care aceste aspecte sunt abordate în școlile din lume și modul de abordare sau anvergura din școala românească. Înțelegând că instrumentele media au nevoie nu doar să fie utilizate, dar și normate pe considerente de etică și prevenire a impactului personal sau social negativ, școala românească are nevoie să se repoziționeze față de acest subiect important.
Concluzia cu care rămânem după această experiență Erasmus este aceea că educația media în școală este o necesitate și că resursele educaționale pentru această componentă educațională necesită optimizări semnificative în vederea poziționării lor în acord cu o corectă receptare a ceea ce înseamnă alfabetizare media, gândire critică și învățare culturală.
DISCLAIMER
Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.
]]>
Publicat în 07. 07. 2022 de Petruța Lostun
Categorie: experienţe pedagogice
La 30 iunie 2022 s-a încheiat proiectul Journalism as Learning Tool (Jurnalismul ca instrument de învățare), proiect care a fost derulat în Colegiul Național Calistrat Hogaș începând de la 1 octombrie 2019, fiind inițiat și coordonat de o firmă privată din Steinkjer - Norvegia, Prios Kompetanse, care s-a specializat pe realizarea de resurse web pentru mediul educațional. Din acest parteneriat au făcut parte alături de coordonator: Vienna Association of Education Volunteers, o asociație non-profit care are ca obiectiv să sprijine mediul educațional cu resurse specifice, precum și 4 licee din Sofia – Bulgaria, Trabzon –Turcia, Bruxelles – Belgia și Piatra Neamț – România.
Proiectul a primit finanțare prin programul Erasmus+, Acțiunea Parteneriate strategice în domeniul educației şcolare, cu scopul principal de a crea instrumente educaționale, resurse și metodologii pentru educația media, de a promova jurnalismul ca instrument de învățare, astfel încât tinerii să fie sensibilizați față de problemele societății și să fie dotați cu acele competențe care să-i stimuleze să se implice mai mult și mai eficient în dezbaterea publică.
Ideea de bază de la care s-a plecat a fost aceea că jurnalismul oferă un pretext pentru ca școlile să poată fi mai eficiente în realizarea educației pe componentele: alfabetizare media, gândire critică și învățare culturală.
Derularea proiectului a fost afectată de situația de forță majoră Covid-19. Două întâlniri internaționale s-au desfășurat înainte de blocarea mobilităților și transferarea cursurilor în online, după care a intervenit pandemia, iar sistarea cursurilor față în față a creat și în proiect o perioadă de blocaj care ne-a obligat să transferăm schimburile de experiență în mediul online, pe platforma eTwinning, iar activitățile de pilotare pe platformele Zoom, Classroom și pe orice alt canal de comunicare care se întâmplă să mai fi funcționat ca școală. Termenul de finalizare al proiectului a fost prelungit cu 10 luni, până la 30 iunie 2022. Două mobilități cu elevi s-au realizat după ce școlile și mobilitățile europene s-au redeschis. La final, ne aflăm în situația de a ne dori să facem auzite într-un mediu mai larg mesajele pe care le-am considerat importante cu privire la ceea ce ar trebui să fie educația media.
Ne permitem să începem mai întâi cu prezentarea unor aspecte pe care le considerăm importante cu privire la educația media, rezultate din reflecțiile, analizele și activitățile pedagogice desfășurate în proiectul nostru.
Când ne-am implicat ca instituție în acest proiect european, nu aveam decât perspectiva aceasta idealistă a compatibilității dintre nevoile de formare ale elevilor de la clasele umaniste, interesul lor pentru producția literară, nevoia ca ei să-și găsească un context în care să poată afla mai multe despre acest domeniu și să se pregătească pentru o eventuală carieră în jurnalism… Dar, pandemia, pe care am pomenit-o deja, precum și interacțiunea cu alte culturi și abordări ale educației media, ne-au schimbat pe parcurs reflecțiile, așteptările s-au nuanțat diferit față de punctul de pornire, precum și perspectivele noastre asupra educației media.
Aș porni de la 3 constatări făcute în rapoartele de analiză efectuate la începutul proiectului, când căutam exemple de bună practică în mediul local/ național:
1. Un prim moment de uimire a fost trăit atunci când, cercetarea efectuată asupra exemplelor de bună practică românești în domeniul media literacy (alfabetizare media), am descoperit că educația media în România era frecvent confundată cu alfabetizarea digitală: să învățăm să folosim suporturi digitale, să ne formăm competențe digitale. Să fim utilizatori. Nimic sau prea puțin despre cum să le folosim corect, etic, cum să le folosim astfel încât să nu devină dușmanii noștri, despre cum să ne protejăm în mediul online. Subiecte precum: respectarea drepturilor de autor, respectarea dreptului la imagine, responsabilitatea creatorului de mesaj nu erau deloc sau erau foarte slab reprezentate în cursurile de formare ale profesorilor și chiar mai puțin în lecțiile elevilor.
• Formările pentru profesori în domeniul educației media se concentrau, într-o pondere covârșitoare, strict pe formarea competențelor digitale, și foarte puțini furnizori de formare, în general provenind din rândul asociațiilor de jurnaliști, aduceau în discuție componenta etică și cea de analiză critică. De asemenea, educația interculturală, acolo unde era abordată bine, era abordată separat de alfabetizarea media și de gândirea critică.
• Dacă ne uităm spre conținutul programelor de formare, spre ceea ce se face la școală în activitățile cu elevii, remarcăm faptul că, acolo unde și când se mai face așa ceva, se învață despre a utiliza internetul, despre a utiliza diferite canale de comunicare, despre a face neapărat, despre a face frumos (emoție, metaforă, figuri de stil), despre curajul de a face și despre estetica făcutului, insistându-se din ce în ce mai puțin pe conținut. Forma aproape că a înlocuit conținuturile.
• Cât se învață în școală despre responsabilitatea creatorului de produse media?: Ce este permis să spunem? Cum este permis să o facem? Cine este receptorul? Cum ne raportăm la receptorul mesajului? – Un produs, și instrumentele media intră în această categorie, trebuie furnizat cu tot cu instrucțiunile de utilizare... Or asta nu s-a prea făcut la noi.
2. Al doilea aspect care s-a relevat în analize a fost separarea domeniilor, abordarea feliată. Acolo unde și când erau atinse elemente necesare ale educației media se făcea fragmentar, la discipline diferite, pe componente paralele, ca și cum nu ar avea vreo legătură între ele. Digitalizarea, educația pentru valori democratice, educația etică își țineau liniștite discursurile lor paralele, părând că totul merge bine.
3. Al treilea aspect, care s-a relevat în reflecțiile la clasă, are în vedere greșeli în abordarea educațională a gândirii critice: Conceptul de gândire critică nu era și nu este nici astăzi înțeles corect de toată lumea, unii confundându-l cu critica, și ducându-l la extrem în critică agresivă, deșănțată, la limita umilirii interlocutorului; neînțelegerea diferenței dintre fapte și opinii.
... Și a venit pandemia...
• Aruncați pe internet, să utilizăm – de formatorii în domeniul digital, aruncați în societate să fim liberi - de către profesorii de socio-umane, stimulați să spunem ce gândim, liber, în spirit aparent democratic am fost puși în situația să gestionăm o situație dificilă și complexă (afectiv, politic, economic) fără a avea cu noi și scutul de apărare potrivit: cum analizezi? Cum receptezi un mesaj media? Cum distingi între fapte și opinii și cum le procesezi pe fiecare în parte? Cum menții respectul față de celălalt, față de valori diferite de ale tale și totodată respectul față de propria persoană?
Am pus o sumedenie de întrebări, dar nu am de gând să dau și răspunsuri. Nu suntem încă în momentul acela de limpezire în care să se poată spune exact cum s-a ajuns la nevoia de acum de a ne închide urechile, ca să nu mai auzim informațiile și de a ne închide gura, ca să nu mai intrăm în conflict cu nimeni.
Analizele premergătoare eforturilor noastre de a crea resurse pentru educație media ne-au indicat diferențe semnificative între modul și amploarea cu care aceste aspecte sunt abordate în școlile din lume și modul de abordare sau anvergura din școala românească. Înțelegând că instrumentele media au nevoie nu doar să fie utilizate, dar și normate pe considerente de etică și prevenire a impactului personal sau social negativ, școala românească are nevoie să se repoziționeze față de acest subiect important.
Concluzia cu care rămânem după această experiență Erasmus este aceea că educația media în școală este o necesitate și că resursele educaționale pentru această componentă educațională necesită optimizări semnificative în vederea poziționării lor în acord cu o corectă receptare a ceea ce înseamnă alfabetizare media, gândire critică și învățare culturală.
DISCLAIMER
Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.
]]>
În perioada 1 septembrie 2017 – 31 august 2018, Colegiul Național „Calistrat Hogaș” Piatra-Neamț va implementa proiectul "AngajabilitatE+ prin practică la locul de muncă" (E+ 4Employability Through Practice, Acronim E+4E), finanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+, acțiunea KA102 - Proiecte de mobilitate în domeniul VET. Deși colegiul care beneficiază de această finanțare implementează în mod curent diferite proiecte în parteneriat european, este pentru prima dată când oferă elevilor săi oportunitatea de a participa la un program de formare profesională. În acest fel, instituția dorește să sporească șansele elevilor săi de a se adapta pe viitor la piața muncii, de a-și construi o carieră de succes în domeniul IT.
Proiectul se fundamentează pe un parteneriat încheiat între Colegiul Național "Calistrat Hogaș" și 4 firme de IT private din Granada, Spania. La nivelul instituției, proiectul este coordonat de prof. Petruța Lostun și prof. Alina Mihaela Zaharia.
Fiind un proiect de formare profesională, proiectul are beneficiari bine definiți, el se adresează exclusiv elevilor de la profilul matematică-informatică aflați în anul școlar 2017-2018 în clasa a X-a, pentru care se va organiza un stagiu de practică de 3 săptămâni în firme din Granada - Spania. Cei 21 de elevi participanți vor fi însoțiți pe durata efectuării practicii de 3 profesori din instituția de trimitere, vor beneficia de consiliere și mentorat din partea instituțiilor de primire. Perioada estimată pentru efectuarea stagiului de practică și a mobilității externe este 1 – 21 aprilie 2018.
Proiectul "AngajabilitatE+ prin practică la locul de muncă" a identificat nevoia creării unui context în care elevii de la specializarea matematică-informatică să-și exerseze de timpuriu, în cadrul unui plasament în firme mici și mijlocii de IT&C europene, competențe profesionale asociate ocupațiilor concrete din domeniul pregătirii lor de bază, precum și competențe transversale, transferabile către piața muncii.
Scopul proiectului "AngajabilitatE+ prin practică la locul de muncă" îl reprezintă creșterea calității și atractivității pregătirii profesionale în specialitate, precum și îmbunătățirea șanselor de acces pe piața forței de muncă pentru elevi, pe baza dezvoltării competențelor profesionale în domeniul informaticii, a exersării competențelor antreprenoriale, sociale, interculturale, de colaborare și comunicare profesională, de comunicare în limbi străine, în contextul participării la un stagiu de practică în firme de IT&C din Europa.
Domeniul de formare pentru care se realizează stagiul este Tehnologia informației și a comunicațiilor și are 2 componente: practică la angajatori pentru achiziția de cunoștințe, deprinderi și competențe în calificarea "Tehnician pentru asigurarea suportului tehnic pentru utilizatori", cod COR 2017: 3512, precum și consolidarea competenței curriculare "Furnizarea facilităților de procesare a datelor, inclusiv a serviciilor suport" (competență evaluată la examenul de atestat profesional de la finalul clasei a XII-a).
Dintre obiectivele proiectului, reținem: organizarea, în parteneriat cu angajatori europeni, a unui stagiu de practică la locul de muncă elevii să exerseze și să dezvolte cunoștințe și abilități specifice calificării "Tehnician pentru asigurarea suportului tehnic pentru utilizatori"; consolidarea competențelor curriculare, a abilităților personale și profesionale care susțin efectuarea eficientă a tranziției de la școală la viața activă și facilitează accesul pe piața națională și europeană a muncii; familiarizarea cu responsabilitățile pe care le presupune un loc de muncă în contextul autentic al unor firme care activează în domeniul prestării de servicii IT&C; sporirea adaptabilității participanților la un mediu socio-economic dinamic, prin achiziția elementelor specifice unei culturi europene a muncii, fundamentată pe valori precum: respect, colaborare, lucru in echipă, deschidere față de nevoile celorlalți (comunitate, colegi, clienți, angajatori); dezvoltarea competențelor lingvistice și de comunicare interculturală ale participanților, prin utilizarea limbii engleze și a limbii spaniole în comunicarea profesională.
Programul general al stagiului de formare profesională va include plasament la locul de muncă, realizarea de operații de lucru și produse specifice domeniului de formare, reflecții, evaluări intermediare și finale, sesiuni de pregătire pentru integrarea la locul de muncă, program intercultural, având durata totală de 125 de ore. Metodologia de bază a programului propus este de tip work-based learning.
Beneficiile proiectului pe termen scurt și lung sunt multiple: competențe, experiență practică dobândite în domeniul de formare (operarea și monitorizarea sistemelor, a echipamentelor informatice și a celor periferice, hardware și software; diagnosticarea și rezolvarea problemelor privind software și hardware-ul, echipamentul informatic periferic pentru computere, rețele, baze de date și internet; asigurarea suportului pentru activități de procesare a informației; implementarea de produse software; întreținerea, asamblarea, depanarea, modernizarea echipamentelor; oferirea de asistență tehnică pentru utilizatori); rezultate ale învățării consolidate prin practică, pregătire optimizată a beneficiarilor pentru obținerea atestatului profesional; pregătire profesională de calitate sporită; profesionalizare de calitate europeană, în domeniul IT&C; șanse sporite de angajare, inițiativă și integrare pe piața forței de muncă; competențe transversale, de comunicare și colaborare profesională, dezvoltate în context intercultural; capacității îmbunătățite de adaptare la noi valori culturale și profesionale, în spiritul pieței europene a muncii; competențe îmbunătățite de acțiune antreprenorială în IT&C; multiplicarea interesului de profesionalizare în domeniul serviciilor IT&C la nivelul întregului grup țintă și al instituției.
Noutatea proiectului "AngajabilitatE+ prin practică la locul de muncă" este aceea că propune o depășire a granițelor dintre competențele vizate de curriculumul școlar și cele căutate efectiv pe piața muncii, oferind complementaritate în formarea profesională a tinerilor.
NOTĂ:
Informațiile din acest articol reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale sau Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru nicio utilizare care poate fi dată acestor informații.
]]>
Publicat în 01. 09. 2017 de Petruța Lostun
| Etichetat cu: erasmus+
Categorie: dezvoltare profesională
În perioada 1 septembrie 2017 – 31 august 2018, Colegiul Național „Calistrat Hogaș” Piatra-Neamț va implementa proiectul "AngajabilitatE+ prin practică la locul de muncă" (E+ 4Employability Through Practice, Acronim E+4E), finanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+, acțiunea KA102 - Proiecte de mobilitate în domeniul VET. Deși colegiul care beneficiază de această finanțare implementează în mod curent diferite proiecte în parteneriat european, este pentru prima dată când oferă elevilor săi oportunitatea de a participa la un program de formare profesională. În acest fel, instituția dorește să sporească șansele elevilor săi de a se adapta pe viitor la piața muncii, de a-și construi o carieră de succes în domeniul IT.
Proiectul se fundamentează pe un parteneriat încheiat între Colegiul Național "Calistrat Hogaș" și 4 firme de IT private din Granada, Spania. La nivelul instituției, proiectul este coordonat de prof. Petruța Lostun și prof. Alina Mihaela Zaharia.
Fiind un proiect de formare profesională, proiectul are beneficiari bine definiți, el se adresează exclusiv elevilor de la profilul matematică-informatică aflați în anul școlar 2017-2018 în clasa a X-a, pentru care se va organiza un stagiu de practică de 3 săptămâni în firme din Granada - Spania. Cei 21 de elevi participanți vor fi însoțiți pe durata efectuării practicii de 3 profesori din instituția de trimitere, vor beneficia de consiliere și mentorat din partea instituțiilor de primire. Perioada estimată pentru efectuarea stagiului de practică și a mobilității externe este 1 – 21 aprilie 2018.
Proiectul "AngajabilitatE+ prin practică la locul de muncă" a identificat nevoia creării unui context în care elevii de la specializarea matematică-informatică să-și exerseze de timpuriu, în cadrul unui plasament în firme mici și mijlocii de IT&C europene, competențe profesionale asociate ocupațiilor concrete din domeniul pregătirii lor de bază, precum și competențe transversale, transferabile către piața muncii.
Scopul proiectului "AngajabilitatE+ prin practică la locul de muncă" îl reprezintă creșterea calității și atractivității pregătirii profesionale în specialitate, precum și îmbunătățirea șanselor de acces pe piața forței de muncă pentru elevi, pe baza dezvoltării competențelor profesionale în domeniul informaticii, a exersării competențelor antreprenoriale, sociale, interculturale, de colaborare și comunicare profesională, de comunicare în limbi străine, în contextul participării la un stagiu de practică în firme de IT&C din Europa.
Domeniul de formare pentru care se realizează stagiul este Tehnologia informației și a comunicațiilor și are 2 componente: practică la angajatori pentru achiziția de cunoștințe, deprinderi și competențe în calificarea "Tehnician pentru asigurarea suportului tehnic pentru utilizatori", cod COR 2017: 3512, precum și consolidarea competenței curriculare "Furnizarea facilităților de procesare a datelor, inclusiv a serviciilor suport" (competență evaluată la examenul de atestat profesional de la finalul clasei a XII-a).
Dintre obiectivele proiectului, reținem: organizarea, în parteneriat cu angajatori europeni, a unui stagiu de practică la locul de muncă elevii să exerseze și să dezvolte cunoștințe și abilități specifice calificării "Tehnician pentru asigurarea suportului tehnic pentru utilizatori"; consolidarea competențelor curriculare, a abilităților personale și profesionale care susțin efectuarea eficientă a tranziției de la școală la viața activă și facilitează accesul pe piața națională și europeană a muncii; familiarizarea cu responsabilitățile pe care le presupune un loc de muncă în contextul autentic al unor firme care activează în domeniul prestării de servicii IT&C; sporirea adaptabilității participanților la un mediu socio-economic dinamic, prin achiziția elementelor specifice unei culturi europene a muncii, fundamentată pe valori precum: respect, colaborare, lucru in echipă, deschidere față de nevoile celorlalți (comunitate, colegi, clienți, angajatori); dezvoltarea competențelor lingvistice și de comunicare interculturală ale participanților, prin utilizarea limbii engleze și a limbii spaniole în comunicarea profesională.
Programul general al stagiului de formare profesională va include plasament la locul de muncă, realizarea de operații de lucru și produse specifice domeniului de formare, reflecții, evaluări intermediare și finale, sesiuni de pregătire pentru integrarea la locul de muncă, program intercultural, având durata totală de 125 de ore. Metodologia de bază a programului propus este de tip work-based learning.
Beneficiile proiectului pe termen scurt și lung sunt multiple: competențe, experiență practică dobândite în domeniul de formare (operarea și monitorizarea sistemelor, a echipamentelor informatice și a celor periferice, hardware și software; diagnosticarea și rezolvarea problemelor privind software și hardware-ul, echipamentul informatic periferic pentru computere, rețele, baze de date și internet; asigurarea suportului pentru activități de procesare a informației; implementarea de produse software; întreținerea, asamblarea, depanarea, modernizarea echipamentelor; oferirea de asistență tehnică pentru utilizatori); rezultate ale învățării consolidate prin practică, pregătire optimizată a beneficiarilor pentru obținerea atestatului profesional; pregătire profesională de calitate sporită; profesionalizare de calitate europeană, în domeniul IT&C; șanse sporite de angajare, inițiativă și integrare pe piața forței de muncă; competențe transversale, de comunicare și colaborare profesională, dezvoltate în context intercultural; capacității îmbunătățite de adaptare la noi valori culturale și profesionale, în spiritul pieței europene a muncii; competențe îmbunătățite de acțiune antreprenorială în IT&C; multiplicarea interesului de profesionalizare în domeniul serviciilor IT&C la nivelul întregului grup țintă și al instituției.
Noutatea proiectului "AngajabilitatE+ prin practică la locul de muncă" este aceea că propune o depășire a granițelor dintre competențele vizate de curriculumul școlar și cele căutate efectiv pe piața muncii, oferind complementaritate în formarea profesională a tinerilor.
NOTĂ:
Informațiile din acest articol reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale sau Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru nicio utilizare care poate fi dată acestor informații.
]]>
În perioada 1 septembrie 2017 – 31 august 2018, Colegiul Național „Calistrat Hogaș” Piatra-Neamț va implementa proiectul "AngajabilitatE+ prin practică la locul de muncă" (E+ 4Employability Through Practice, Acronim E+4E), finanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+, acțiunea KA102 - Proiecte de mobilitate în domeniul VET. Deși colegiul care beneficiază de această finanțare implementează în mod curent diferite proiecte în parteneriat european, este pentru prima dată când oferă elevilor săi oportunitatea de a participa la un program de formare profesională. În acest fel, instituția dorește să sporească șansele elevilor săi de a se adapta pe viitor la piața muncii, de a-și construi o carieră de succes în domeniul IT.
Proiectul se fundamentează pe un parteneriat încheiat între Colegiul Național "Calistrat Hogaș" și 4 firme de IT private din Granada, Spania. La nivelul instituției, proiectul este coordonat de prof. Petruța Lostun și prof. Alina Mihaela Zaharia.
Fiind un proiect de formare profesională, proiectul are beneficiari bine definiți, el se adresează exclusiv elevilor de la profilul matematică-informatică aflați în anul școlar 2017-2018 în clasa a X-a, pentru care se va organiza un stagiu de practică de 3 săptămâni în firme din Granada - Spania. Cei 21 de elevi participanți vor fi însoțiți pe durata efectuării practicii de 3 profesori din instituția de trimitere, vor beneficia de consiliere și mentorat din partea instituțiilor de primire. Perioada estimată pentru efectuarea stagiului de practică și a mobilității externe este 1 – 21 aprilie 2018.
Proiectul "AngajabilitatE+ prin practică la locul de muncă" a identificat nevoia creării unui context în care elevii de la specializarea matematică-informatică să-și exerseze de timpuriu, în cadrul unui plasament în firme mici și mijlocii de IT&C europene, competențe profesionale asociate ocupațiilor concrete din domeniul pregătirii lor de bază, precum și competențe transversale, transferabile către piața muncii.
Scopul proiectului "AngajabilitatE+ prin practică la locul de muncă" îl reprezintă creșterea calității și atractivității pregătirii profesionale în specialitate, precum și îmbunătățirea șanselor de acces pe piața forței de muncă pentru elevi, pe baza dezvoltării competențelor profesionale în domeniul informaticii, a exersării competențelor antreprenoriale, sociale, interculturale, de colaborare și comunicare profesională, de comunicare în limbi străine, în contextul participării la un stagiu de practică în firme de IT&C din Europa.
Domeniul de formare pentru care se realizează stagiul este Tehnologia informației și a comunicațiilor și are 2 componente: practică la angajatori pentru achiziția de cunoștințe, deprinderi și competențe în calificarea "Tehnician pentru asigurarea suportului tehnic pentru utilizatori", cod COR 2017: 3512, precum și consolidarea competenței curriculare "Furnizarea facilităților de procesare a datelor, inclusiv a serviciilor suport" (competență evaluată la examenul de atestat profesional de la finalul clasei a XII-a).
Dintre obiectivele proiectului, reținem: organizarea, în parteneriat cu angajatori europeni, a unui stagiu de practică la locul de muncă elevii să exerseze și să dezvolte cunoștințe și abilități specifice calificării "Tehnician pentru asigurarea suportului tehnic pentru utilizatori"; consolidarea competențelor curriculare, a abilităților personale și profesionale care susțin efectuarea eficientă a tranziției de la școală la viața activă și facilitează accesul pe piața națională și europeană a muncii; familiarizarea cu responsabilitățile pe care le presupune un loc de muncă în contextul autentic al unor firme care activează în domeniul prestării de servicii IT&C; sporirea adaptabilității participanților la un mediu socio-economic dinamic, prin achiziția elementelor specifice unei culturi europene a muncii, fundamentată pe valori precum: respect, colaborare, lucru in echipă, deschidere față de nevoile celorlalți (comunitate, colegi, clienți, angajatori); dezvoltarea competențelor lingvistice și de comunicare interculturală ale participanților, prin utilizarea limbii engleze și a limbii spaniole în comunicarea profesională.
Programul general al stagiului de formare profesională va include plasament la locul de muncă, realizarea de operații de lucru și produse specifice domeniului de formare, reflecții, evaluări intermediare și finale, sesiuni de pregătire pentru integrarea la locul de muncă, program intercultural, având durata totală de 125 de ore. Metodologia de bază a programului propus este de tip work-based learning.
Beneficiile proiectului pe termen scurt și lung sunt multiple: competențe, experiență practică dobândite în domeniul de formare (operarea și monitorizarea sistemelor, a echipamentelor informatice și a celor periferice, hardware și software; diagnosticarea și rezolvarea problemelor privind software și hardware-ul, echipamentul informatic periferic pentru computere, rețele, baze de date și internet; asigurarea suportului pentru activități de procesare a informației; implementarea de produse software; întreținerea, asamblarea, depanarea, modernizarea echipamentelor; oferirea de asistență tehnică pentru utilizatori); rezultate ale învățării consolidate prin practică, pregătire optimizată a beneficiarilor pentru obținerea atestatului profesional; pregătire profesională de calitate sporită; profesionalizare de calitate europeană, în domeniul IT&C; șanse sporite de angajare, inițiativă și integrare pe piața forței de muncă; competențe transversale, de comunicare și colaborare profesională, dezvoltate în context intercultural; capacității îmbunătățite de adaptare la noi valori culturale și profesionale, în spiritul pieței europene a muncii; competențe îmbunătățite de acțiune antreprenorială în IT&C; multiplicarea interesului de profesionalizare în domeniul serviciilor IT&C la nivelul întregului grup țintă și al instituției.
Noutatea proiectului "AngajabilitatE+ prin practică la locul de muncă" este aceea că propune o depășire a granițelor dintre competențele vizate de curriculumul școlar și cele căutate efectiv pe piața muncii, oferind complementaritate în formarea profesională a tinerilor.
NOTĂ:
Informațiile din acest articol reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale sau Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru nicio utilizare care poate fi dată acestor informații.
]]>
Publicat în 01. 09. 2017 de Petruța Lostun
| Etichetat cu: erasmus+
Categorie: dezvoltare profesională
În perioada 1 septembrie 2017 – 31 august 2018, Colegiul Național „Calistrat Hogaș” Piatra-Neamț va implementa proiectul "AngajabilitatE+ prin practică la locul de muncă" (E+ 4Employability Through Practice, Acronim E+4E), finanțat de Comisia Europeană prin programul Erasmus+, acțiunea KA102 - Proiecte de mobilitate în domeniul VET. Deși colegiul care beneficiază de această finanțare implementează în mod curent diferite proiecte în parteneriat european, este pentru prima dată când oferă elevilor săi oportunitatea de a participa la un program de formare profesională. În acest fel, instituția dorește să sporească șansele elevilor săi de a se adapta pe viitor la piața muncii, de a-și construi o carieră de succes în domeniul IT.
Proiectul se fundamentează pe un parteneriat încheiat între Colegiul Național "Calistrat Hogaș" și 4 firme de IT private din Granada, Spania. La nivelul instituției, proiectul este coordonat de prof. Petruța Lostun și prof. Alina Mihaela Zaharia.
Fiind un proiect de formare profesională, proiectul are beneficiari bine definiți, el se adresează exclusiv elevilor de la profilul matematică-informatică aflați în anul școlar 2017-2018 în clasa a X-a, pentru care se va organiza un stagiu de practică de 3 săptămâni în firme din Granada - Spania. Cei 21 de elevi participanți vor fi însoțiți pe durata efectuării practicii de 3 profesori din instituția de trimitere, vor beneficia de consiliere și mentorat din partea instituțiilor de primire. Perioada estimată pentru efectuarea stagiului de practică și a mobilității externe este 1 – 21 aprilie 2018.
Proiectul "AngajabilitatE+ prin practică la locul de muncă" a identificat nevoia creării unui context în care elevii de la specializarea matematică-informatică să-și exerseze de timpuriu, în cadrul unui plasament în firme mici și mijlocii de IT&C europene, competențe profesionale asociate ocupațiilor concrete din domeniul pregătirii lor de bază, precum și competențe transversale, transferabile către piața muncii.
Scopul proiectului "AngajabilitatE+ prin practică la locul de muncă" îl reprezintă creșterea calității și atractivității pregătirii profesionale în specialitate, precum și îmbunătățirea șanselor de acces pe piața forței de muncă pentru elevi, pe baza dezvoltării competențelor profesionale în domeniul informaticii, a exersării competențelor antreprenoriale, sociale, interculturale, de colaborare și comunicare profesională, de comunicare în limbi străine, în contextul participării la un stagiu de practică în firme de IT&C din Europa.
Domeniul de formare pentru care se realizează stagiul este Tehnologia informației și a comunicațiilor și are 2 componente: practică la angajatori pentru achiziția de cunoștințe, deprinderi și competențe în calificarea "Tehnician pentru asigurarea suportului tehnic pentru utilizatori", cod COR 2017: 3512, precum și consolidarea competenței curriculare "Furnizarea facilităților de procesare a datelor, inclusiv a serviciilor suport" (competență evaluată la examenul de atestat profesional de la finalul clasei a XII-a).
Dintre obiectivele proiectului, reținem: organizarea, în parteneriat cu angajatori europeni, a unui stagiu de practică la locul de muncă elevii să exerseze și să dezvolte cunoștințe și abilități specifice calificării "Tehnician pentru asigurarea suportului tehnic pentru utilizatori"; consolidarea competențelor curriculare, a abilităților personale și profesionale care susțin efectuarea eficientă a tranziției de la școală la viața activă și facilitează accesul pe piața națională și europeană a muncii; familiarizarea cu responsabilitățile pe care le presupune un loc de muncă în contextul autentic al unor firme care activează în domeniul prestării de servicii IT&C; sporirea adaptabilității participanților la un mediu socio-economic dinamic, prin achiziția elementelor specifice unei culturi europene a muncii, fundamentată pe valori precum: respect, colaborare, lucru in echipă, deschidere față de nevoile celorlalți (comunitate, colegi, clienți, angajatori); dezvoltarea competențelor lingvistice și de comunicare interculturală ale participanților, prin utilizarea limbii engleze și a limbii spaniole în comunicarea profesională.
Programul general al stagiului de formare profesională va include plasament la locul de muncă, realizarea de operații de lucru și produse specifice domeniului de formare, reflecții, evaluări intermediare și finale, sesiuni de pregătire pentru integrarea la locul de muncă, program intercultural, având durata totală de 125 de ore. Metodologia de bază a programului propus este de tip work-based learning.
Beneficiile proiectului pe termen scurt și lung sunt multiple: competențe, experiență practică dobândite în domeniul de formare (operarea și monitorizarea sistemelor, a echipamentelor informatice și a celor periferice, hardware și software; diagnosticarea și rezolvarea problemelor privind software și hardware-ul, echipamentul informatic periferic pentru computere, rețele, baze de date și internet; asigurarea suportului pentru activități de procesare a informației; implementarea de produse software; întreținerea, asamblarea, depanarea, modernizarea echipamentelor; oferirea de asistență tehnică pentru utilizatori); rezultate ale învățării consolidate prin practică, pregătire optimizată a beneficiarilor pentru obținerea atestatului profesional; pregătire profesională de calitate sporită; profesionalizare de calitate europeană, în domeniul IT&C; șanse sporite de angajare, inițiativă și integrare pe piața forței de muncă; competențe transversale, de comunicare și colaborare profesională, dezvoltate în context intercultural; capacității îmbunătățite de adaptare la noi valori culturale și profesionale, în spiritul pieței europene a muncii; competențe îmbunătățite de acțiune antreprenorială în IT&C; multiplicarea interesului de profesionalizare în domeniul serviciilor IT&C la nivelul întregului grup țintă și al instituției.
Noutatea proiectului "AngajabilitatE+ prin practică la locul de muncă" este aceea că propune o depășire a granițelor dintre competențele vizate de curriculumul școlar și cele căutate efectiv pe piața muncii, oferind complementaritate în formarea profesională a tinerilor.
NOTĂ:
Informațiile din acest articol reflectă numai punctul de vedere al autorului, iar Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale sau Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru nicio utilizare care poate fi dată acestor informații.
]]>
Miercuri, 24.02.2016, în prezența domnului Milco Duli, președinte al Asociației SFERA din Macedonia, observator extern desemnat la această activitate, a avut loc evenimentul de diseminare locală din cadrul proiectului Waves of citizenship, waves of legality (Numărul de referință EACEA: 558669-CITIZ-1-2014-1-IT-CITIZ-CIV).
În perioada ianuarie 2015 – iunie 2016, Colegiul Național „Calistrat Hogaș” și Fundația "Calistrat Hogaș - 1911” din Piatra-Neamț, implementează proiectul Waves of Citizenship, Waves of Legality, finanțat, la Apelul 2014, prin programul EUROPA PENTRU CETĂȚENI 2014 - 2020, Acțiunea centralizată 2.3 - Proiecte ale societății civile. În cadrul acestui proiect, cele două instituții din orașul Piatra-Neamț au ca parteneri școli, universități și organizații ale societății civile din 10 țări: Albania, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Italia, Macedonia, Portugalia și România.
Scopul acestui proiect a fost acela de a derula în parteneriat un set de acțiuni care să conducă la consolidarea rolului societății civile în combaterea și prevenirea crimei organizate și la promovarea cooperării dintre societatea civilă și organismele publice în vederea stimulării acțiunilor specifice democrației participative.
Proiectul, finanțat de Comisia Europeană prin Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură, a fost inițiat de Fundația Giovanni și Francesca Falcone, cu sediul în Palermo - Italia, și implică 5 seturi principale de acțiuni:
1. Cercetare desfășurată la nivel local și ciclu de dezbateri cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile implicate în prevenirea și combaterea crimei organizate. Această etapă s-a desfășurat în fiecare țară parteneră (februarie – aprilie 2015);
2. Întâlnire de proiect la Palermo, în cadrul căreia au fost organizate dezbateri și întâlniri cu diferiți reprezentanți instituționali care acționează la nivel local și internațional în domeniul combaterii crimei organizate și s-a participat la festivitățile și inițiativele legate de marcarea a 23 de ani de la asasinarea de către Mafia a judecătorului Giovanni Falcone (18-24 mai 2015).
3. Seminar internațional organizat la Bruxelles și Haga, privind posibila cooperare între instituțiile de aplicare a legii și organizații ale societății civile implicate în combaterea și prevenirea criminalității (15-17 septembrie 2015);
4. Diseminarea la nivel local a rezultatelor proiectului, în fiecare țară parteneră (octombrie 2015 – martie 2016);
5. Întâlnire de evaluare la Praga (15 – 16 aprilie 2016).
Miercuri, 24 februarie, cu începere de la ora 13.00, în Sala de Festivități a Colegiului Național „Calistrat Hogaș”, se va desfășura evenimentul de diseminare locală din cadrul acestui proiect. La eveniment va lua parte și un observator extern, domnul Milco Duli, Președinte al Asociației SFERA din localitatea Bitola, Macedonia. În acest context, vor fi prezentate rezultatele cercetării efectuate la nivel local cu privire la percepția existentă asupra fenomenului delincvenței juvenile, reflecții și concluzii pe marginea problemei cooperării interinstituționale în vederea combaterii criminalității la nivel local și național.
Anterior acestei etape a proiectului, au avut loc în cadrul proiectului acțiuni precum: cercetare efectuată la nivel local privind fenomenul criminalității și cooperarea între instituții pentru combaterea acestui fenomen; 5 reprezentanți ai celor 2 instituții românești implicate au participat în luna mai a anului trecut, la Palermo, la activitățile de comemorare a victimelor Mafiei; alți 2 reprezentanți au luat parte, în luna septembrie 2015, la întâlnirile de la Eurojust (Haga) și au vizitat Comitetul Regiunilor și Parlamenul European din Bruxelles.
Participanții la Evenimentul de diseminare de miercuri vor fi introduși în problematica proiectelor europene cu finanțare centralizată, vor discuta despre posibilitățile de a întări la nivel local acțiunile societății civile și manifestările de democrație participativă, vor analiza importanța implicării societății civile în prevenirea și combaterea formelor de criminalitate specifice mediului local și național.
Proiectul a fost premiat în cadrul Galei EduManager 2015 și a fost inclus în Anuarul Edu Manager (pp. 84-85) http://www.edumanager.ro/docs/anuar_edu_2015.pdf
prof. Petruța Lostun
Coordonator local proiect Waves of citizenship, waves of legality
Alte apariții ale evenimentului în presă:
]]>
Publicat în 09. 03. 2016 de Petruța Lostun
| Etichetat cu: cnch, eacea, waves of citizenship, waves of legality
Categorie: cultură – societate – educaţie
Miercuri, 24.02.2016, în prezența domnului Milco Duli, președinte al Asociației SFERA din Macedonia, observator extern desemnat la această activitate, a avut loc evenimentul de diseminare locală din cadrul proiectului Waves of citizenship, waves of legality (Numărul de referință EACEA: 558669-CITIZ-1-2014-1-IT-CITIZ-CIV).
În perioada ianuarie 2015 – iunie 2016, Colegiul Național „Calistrat Hogaș” și Fundația "Calistrat Hogaș - 1911” din Piatra-Neamț, implementează proiectul Waves of Citizenship, Waves of Legality, finanțat, la Apelul 2014, prin programul EUROPA PENTRU CETĂȚENI 2014 - 2020, Acțiunea centralizată 2.3 - Proiecte ale societății civile. În cadrul acestui proiect, cele două instituții din orașul Piatra-Neamț au ca parteneri școli, universități și organizații ale societății civile din 10 țări: Albania, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Italia, Macedonia, Portugalia și România.
Scopul acestui proiect a fost acela de a derula în parteneriat un set de acțiuni care să conducă la consolidarea rolului societății civile în combaterea și prevenirea crimei organizate și la promovarea cooperării dintre societatea civilă și organismele publice în vederea stimulării acțiunilor specifice democrației participative.
Proiectul, finanțat de Comisia Europeană prin Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură, a fost inițiat de Fundația Giovanni și Francesca Falcone, cu sediul în Palermo - Italia, și implică 5 seturi principale de acțiuni:
1. Cercetare desfășurată la nivel local și ciclu de dezbateri cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile implicate în prevenirea și combaterea crimei organizate. Această etapă s-a desfășurat în fiecare țară parteneră (februarie – aprilie 2015);
2. Întâlnire de proiect la Palermo, în cadrul căreia au fost organizate dezbateri și întâlniri cu diferiți reprezentanți instituționali care acționează la nivel local și internațional în domeniul combaterii crimei organizate și s-a participat la festivitățile și inițiativele legate de marcarea a 23 de ani de la asasinarea de către Mafia a judecătorului Giovanni Falcone (18-24 mai 2015).
3. Seminar internațional organizat la Bruxelles și Haga, privind posibila cooperare între instituțiile de aplicare a legii și organizații ale societății civile implicate în combaterea și prevenirea criminalității (15-17 septembrie 2015);
4. Diseminarea la nivel local a rezultatelor proiectului, în fiecare țară parteneră (octombrie 2015 – martie 2016);
5. Întâlnire de evaluare la Praga (15 – 16 aprilie 2016).
Miercuri, 24 februarie, cu începere de la ora 13.00, în Sala de Festivități a Colegiului Național „Calistrat Hogaș”, se va desfășura evenimentul de diseminare locală din cadrul acestui proiect. La eveniment va lua parte și un observator extern, domnul Milco Duli, Președinte al Asociației SFERA din localitatea Bitola, Macedonia. În acest context, vor fi prezentate rezultatele cercetării efectuate la nivel local cu privire la percepția existentă asupra fenomenului delincvenței juvenile, reflecții și concluzii pe marginea problemei cooperării interinstituționale în vederea combaterii criminalității la nivel local și național.
Anterior acestei etape a proiectului, au avut loc în cadrul proiectului acțiuni precum: cercetare efectuată la nivel local privind fenomenul criminalității și cooperarea între instituții pentru combaterea acestui fenomen; 5 reprezentanți ai celor 2 instituții românești implicate au participat în luna mai a anului trecut, la Palermo, la activitățile de comemorare a victimelor Mafiei; alți 2 reprezentanți au luat parte, în luna septembrie 2015, la întâlnirile de la Eurojust (Haga) și au vizitat Comitetul Regiunilor și Parlamenul European din Bruxelles.
Participanții la Evenimentul de diseminare de miercuri vor fi introduși în problematica proiectelor europene cu finanțare centralizată, vor discuta despre posibilitățile de a întări la nivel local acțiunile societății civile și manifestările de democrație participativă, vor analiza importanța implicării societății civile în prevenirea și combaterea formelor de criminalitate specifice mediului local și național.
Proiectul a fost premiat în cadrul Galei EduManager 2015 și a fost inclus în Anuarul Edu Manager (pp. 84-85) http://www.edumanager.ro/docs/anuar_edu_2015.pdf
prof. Petruța Lostun
Coordonator local proiect Waves of citizenship, waves of legality
Alte apariții ale evenimentului în presă:
]]>
Miercuri, 24.02.2016, în prezența domnului Milco Duli, președinte al Asociației SFERA din Macedonia, observator extern desemnat la această activitate, a avut loc evenimentul de diseminare locală din cadrul proiectului Waves of citizenship, waves of legality (Numărul de referință EACEA: 558669-CITIZ-1-2014-1-IT-CITIZ-CIV).
În perioada ianuarie 2015 – iunie 2016, Colegiul Național „Calistrat Hogaș” și Fundația "Calistrat Hogaș - 1911” din Piatra-Neamț, implementează proiectul Waves of Citizenship, Waves of Legality, finanțat, la Apelul 2014, prin programul EUROPA PENTRU CETĂȚENI 2014 - 2020, Acțiunea centralizată 2.3 - Proiecte ale societății civile. În cadrul acestui proiect, cele două instituții din orașul Piatra-Neamț au ca parteneri școli, universități și organizații ale societății civile din 10 țări: Albania, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Italia, Macedonia, Portugalia și România.
Scopul acestui proiect a fost acela de a derula în parteneriat un set de acțiuni care să conducă la consolidarea rolului societății civile în combaterea și prevenirea crimei organizate și la promovarea cooperării dintre societatea civilă și organismele publice în vederea stimulării acțiunilor specifice democrației participative.
Proiectul, finanțat de Comisia Europeană prin Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură, a fost inițiat de Fundația Giovanni și Francesca Falcone, cu sediul în Palermo - Italia, și implică 5 seturi principale de acțiuni:
1. Cercetare desfășurată la nivel local și ciclu de dezbateri cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile implicate în prevenirea și combaterea crimei organizate. Această etapă s-a desfășurat în fiecare țară parteneră (februarie – aprilie 2015);
2. Întâlnire de proiect la Palermo, în cadrul căreia au fost organizate dezbateri și întâlniri cu diferiți reprezentanți instituționali care acționează la nivel local și internațional în domeniul combaterii crimei organizate și s-a participat la festivitățile și inițiativele legate de marcarea a 23 de ani de la asasinarea de către Mafia a judecătorului Giovanni Falcone (18-24 mai 2015).
3. Seminar internațional organizat la Bruxelles și Haga, privind posibila cooperare între instituțiile de aplicare a legii și organizații ale societății civile implicate în combaterea și prevenirea criminalității (15-17 septembrie 2015);
4. Diseminarea la nivel local a rezultatelor proiectului, în fiecare țară parteneră (octombrie 2015 – martie 2016);
5. Întâlnire de evaluare la Praga (15 – 16 aprilie 2016).
Miercuri, 24 februarie, cu începere de la ora 13.00, în Sala de Festivități a Colegiului Național „Calistrat Hogaș”, se va desfășura evenimentul de diseminare locală din cadrul acestui proiect. La eveniment va lua parte și un observator extern, domnul Milco Duli, Președinte al Asociației SFERA din localitatea Bitola, Macedonia. În acest context, vor fi prezentate rezultatele cercetării efectuate la nivel local cu privire la percepția existentă asupra fenomenului delincvenței juvenile, reflecții și concluzii pe marginea problemei cooperării interinstituționale în vederea combaterii criminalității la nivel local și național.
Anterior acestei etape a proiectului, au avut loc în cadrul proiectului acțiuni precum: cercetare efectuată la nivel local privind fenomenul criminalității și cooperarea între instituții pentru combaterea acestui fenomen; 5 reprezentanți ai celor 2 instituții românești implicate au participat în luna mai a anului trecut, la Palermo, la activitățile de comemorare a victimelor Mafiei; alți 2 reprezentanți au luat parte, în luna septembrie 2015, la întâlnirile de la Eurojust (Haga) și au vizitat Comitetul Regiunilor și Parlamenul European din Bruxelles.
Participanții la Evenimentul de diseminare de miercuri vor fi introduși în problematica proiectelor europene cu finanțare centralizată, vor discuta despre posibilitățile de a întări la nivel local acțiunile societății civile și manifestările de democrație participativă, vor analiza importanța implicării societății civile în prevenirea și combaterea formelor de criminalitate specifice mediului local și național.
Proiectul a fost premiat în cadrul Galei EduManager 2015 și a fost inclus în Anuarul Edu Manager (pp. 84-85) http://www.edumanager.ro/docs/anuar_edu_2015.pdf
prof. Petruța Lostun
Coordonator local proiect Waves of citizenship, waves of legality
Alte apariții ale evenimentului în presă:
]]>
Publicat în 09. 03. 2016 de Petruța Lostun
| Etichetat cu: cnch, eacea, waves of citizenship, waves of legality
Categorie: cultură – societate – educaţie
Miercuri, 24.02.2016, în prezența domnului Milco Duli, președinte al Asociației SFERA din Macedonia, observator extern desemnat la această activitate, a avut loc evenimentul de diseminare locală din cadrul proiectului Waves of citizenship, waves of legality (Numărul de referință EACEA: 558669-CITIZ-1-2014-1-IT-CITIZ-CIV).
În perioada ianuarie 2015 – iunie 2016, Colegiul Național „Calistrat Hogaș” și Fundația "Calistrat Hogaș - 1911” din Piatra-Neamț, implementează proiectul Waves of Citizenship, Waves of Legality, finanțat, la Apelul 2014, prin programul EUROPA PENTRU CETĂȚENI 2014 - 2020, Acțiunea centralizată 2.3 - Proiecte ale societății civile. În cadrul acestui proiect, cele două instituții din orașul Piatra-Neamț au ca parteneri școli, universități și organizații ale societății civile din 10 țări: Albania, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Italia, Macedonia, Portugalia și România.
Scopul acestui proiect a fost acela de a derula în parteneriat un set de acțiuni care să conducă la consolidarea rolului societății civile în combaterea și prevenirea crimei organizate și la promovarea cooperării dintre societatea civilă și organismele publice în vederea stimulării acțiunilor specifice democrației participative.
Proiectul, finanțat de Comisia Europeană prin Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură, a fost inițiat de Fundația Giovanni și Francesca Falcone, cu sediul în Palermo - Italia, și implică 5 seturi principale de acțiuni:
1. Cercetare desfășurată la nivel local și ciclu de dezbateri cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile implicate în prevenirea și combaterea crimei organizate. Această etapă s-a desfășurat în fiecare țară parteneră (februarie – aprilie 2015);
2. Întâlnire de proiect la Palermo, în cadrul căreia au fost organizate dezbateri și întâlniri cu diferiți reprezentanți instituționali care acționează la nivel local și internațional în domeniul combaterii crimei organizate și s-a participat la festivitățile și inițiativele legate de marcarea a 23 de ani de la asasinarea de către Mafia a judecătorului Giovanni Falcone (18-24 mai 2015).
3. Seminar internațional organizat la Bruxelles și Haga, privind posibila cooperare între instituțiile de aplicare a legii și organizații ale societății civile implicate în combaterea și prevenirea criminalității (15-17 septembrie 2015);
4. Diseminarea la nivel local a rezultatelor proiectului, în fiecare țară parteneră (octombrie 2015 – martie 2016);
5. Întâlnire de evaluare la Praga (15 – 16 aprilie 2016).
Miercuri, 24 februarie, cu începere de la ora 13.00, în Sala de Festivități a Colegiului Național „Calistrat Hogaș”, se va desfășura evenimentul de diseminare locală din cadrul acestui proiect. La eveniment va lua parte și un observator extern, domnul Milco Duli, Președinte al Asociației SFERA din localitatea Bitola, Macedonia. În acest context, vor fi prezentate rezultatele cercetării efectuate la nivel local cu privire la percepția existentă asupra fenomenului delincvenței juvenile, reflecții și concluzii pe marginea problemei cooperării interinstituționale în vederea combaterii criminalității la nivel local și național.
Anterior acestei etape a proiectului, au avut loc în cadrul proiectului acțiuni precum: cercetare efectuată la nivel local privind fenomenul criminalității și cooperarea între instituții pentru combaterea acestui fenomen; 5 reprezentanți ai celor 2 instituții românești implicate au participat în luna mai a anului trecut, la Palermo, la activitățile de comemorare a victimelor Mafiei; alți 2 reprezentanți au luat parte, în luna septembrie 2015, la întâlnirile de la Eurojust (Haga) și au vizitat Comitetul Regiunilor și Parlamenul European din Bruxelles.
Participanții la Evenimentul de diseminare de miercuri vor fi introduși în problematica proiectelor europene cu finanțare centralizată, vor discuta despre posibilitățile de a întări la nivel local acțiunile societății civile și manifestările de democrație participativă, vor analiza importanța implicării societății civile în prevenirea și combaterea formelor de criminalitate specifice mediului local și național.
Proiectul a fost premiat în cadrul Galei EduManager 2015 și a fost inclus în Anuarul Edu Manager (pp. 84-85) http://www.edumanager.ro/docs/anuar_edu_2015.pdf
prof. Petruța Lostun
Coordonator local proiect Waves of citizenship, waves of legality
Alte apariții ale evenimentului în presă:
]]>
ES
No hay otra orilla, no,
igual que no sabe el corazón
latir distinto.
Es una, una sola,
un solo río circular,
océano que late abierto, en redondo,
buscándose, buscándote, alma
o mente, vida, corazón,
con la fuerza que pone la piel
en el abrazo, que emplea tembloroso
el animal humano para recogerse entero,
para girarse y mirar, para encontrarse
- Adanes cansados y Evas - al amor cálido,
materno, de aquella cueva original
que espera siempre y que acoge.
Y de fondo, mar de fondo,
la misma costa, el mismo sol
mirándose de sur a norte,
la misma luz.
* În imagine, participanții, împreună cu autorul altui poem devenit laitmotiv la acest curs - Saludare (poetul și activistul social Esteban Tabares)
RO
Nu există un alt țărm,
doar inima mea care nu-l cunoaște,
inima mea care bate în alt ritm.
Există unul, doar unul,
un singur râu care ne înconjoară,
un ocean deschis, cuprinzător,
care se caută, care te caută,
un suflet, o minte, o viață, o inimă
cu puterea de a îmbrățișa infinitul alterității,
de a se pierde și regăsi,
de a retrăi începutul adamic,
de a se întoarce la Sinele
mereu primitor, mereu în așteptare,
la maternul Sine.
Iar din adâncul mării învolburate,
aceeași coastă, același soare
străjuiesc sudul și nordul acestui suflet,
cu aceeași lumină.
(traducere în limba română de Petruța Lostun)
Traducerea acestei poezii a fost parte componentă a evaluării finale pentru participanții la cursul Las Otras Orillas, desfășurat la Sevilla (Andaluzia, Spania) în perioada 19 - 28 noiembrie 2015. În cadrul cursului, participanții l-au întâlnit pe autorul poemului, căruia i-au recitat traducerile în toate limbile participanților (spaniolă, olandeză, franceză, flamandă, greacă, română, engleză, letonă, germană, poloneză, portugheză) și, de asemenea, i-au prezentat varianta muzicală a acestui poem (compoziție realizată de Daniel Zappi, director Oxford World Theatre). Toate variantele de traducere realizate sunt disponibile la adresa web: http://chain.eu/?m3=39929
Partea frumoasă a acestei experiențe de învățare, prilejuită de Fundația CHAIN Olanda, sub coordonarea lui Fokko Dijkstra, a fost aceea că, într-un format travelling learning, a propus reflecții asupra problematicii actuale și istorice a migrațiilor Europa-Africa, analize ale influențelor culturale și istorice trans-continentale și trans-religioase, o incursiune geografico-istorico-artistică în spațiul influențelor reciproce dintre cultura spaniolă și marocană, dintre religia creștină și cea musulmană. Nicio abordare a patrimoniului cultural în scopul cunoașterii ei mai profunde nu poate fi mai eficientă, mai expresivă, mai încărcată de emoție decât aceea a crearii contextului în care istoria să fie retrăită sub forma dramatizării, cultura să fie creată și trăită în cadrul unor acte culturale obișnuite, dar deosebit de semnificative: întâlniri cu poeți și oameni de cultură, dezbateri cu participarea unor activiști sociali, momente culturale (literare, muzicale, coregrafice). O concluzie simplă, atât de simplă și tocmai prin aceasta uimitoare: apropierea de cultură se face prin trăirea, respirarea actului cultural, indiferent de natura lui sau de amploarea pe care o capătă. Cultura se face, civilizațiile preexistă, iar - la confluența acestora - cultura respiră. În cultură diferențele unesc, stimulează, creează spații noi, în care omul deprinde în mod natural respectul și toleranța pentru Celălalt, pentru Diferit, pentru acel Altfel-mod-de-a-fi care stărnește curiozitatea, amplifică sentimentul de libertate, potențează dorința de a cunoaște și înțelege mai mult decât Sinele.
Participarea la cursul Las Otras Orillas (The Other Shores) a fost posibilă în cadrul proiectului Training4EQuality Package (T4EQuiP), finanțat prin programul Erasmus+, Acțiunea K101. Numărul de referință al proiectului: 2014-1-RO01-KA101 – 001246. Beneficiar: Colegiul Național Calistrat Hogaș Piatra-Neamț, Proiect finanțat de Comisia Europeană prin PROGRAMUL: Erasmus+, ACȚIUNEA CHEIE: K1 - Mobilitatea persoanelor în scop educațional, TIPUL ACȚIUNII: Mobilitate pentru personalul din învățământul școlar.
NOTĂ: Acest material reflectă numai punctele de vedere ale autorilor, iar Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale sau Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru nicio utilizare care poate fi dată acestor informații.
]]>
Publicat în 08. 03. 2016 de Petruța Lostun
| Etichetat cu: t4equip, training4equality package
Categorie: cultură – societate – educaţie
ES
No hay otra orilla, no,
igual que no sabe el corazón
latir distinto.
Es una, una sola,
un solo río circular,
océano que late abierto, en redondo,
buscándose, buscándote, alma
o mente, vida, corazón,
con la fuerza que pone la piel
en el abrazo, que emplea tembloroso
el animal humano para recogerse entero,
para girarse y mirar, para encontrarse
- Adanes cansados y Evas - al amor cálido,
materno, de aquella cueva original
que espera siempre y que acoge.
Y de fondo, mar de fondo,
la misma costa, el mismo sol
mirándose de sur a norte,
la misma luz.
* În imagine, participanții, împreună cu autorul altui poem devenit laitmotiv la acest curs - Saludare (poetul și activistul social Esteban Tabares)
RO
Nu există un alt țărm,
doar inima mea care nu-l cunoaște,
inima mea care bate în alt ritm.
Există unul, doar unul,
un singur râu care ne înconjoară,
un ocean deschis, cuprinzător,
care se caută, care te caută,
un suflet, o minte, o viață, o inimă
cu puterea de a îmbrățișa infinitul alterității,
de a se pierde și regăsi,
de a retrăi începutul adamic,
de a se întoarce la Sinele
mereu primitor, mereu în așteptare,
la maternul Sine.
Iar din adâncul mării învolburate,
aceeași coastă, același soare
străjuiesc sudul și nordul acestui suflet,
cu aceeași lumină.
(traducere în limba română de Petruța Lostun)
Traducerea acestei poezii a fost parte componentă a evaluării finale pentru participanții la cursul Las Otras Orillas, desfășurat la Sevilla (Andaluzia, Spania) în perioada 19 - 28 noiembrie 2015. În cadrul cursului, participanții l-au întâlnit pe autorul poemului, căruia i-au recitat traducerile în toate limbile participanților (spaniolă, olandeză, franceză, flamandă, greacă, română, engleză, letonă, germană, poloneză, portugheză) și, de asemenea, i-au prezentat varianta muzicală a acestui poem (compoziție realizată de Daniel Zappi, director Oxford World Theatre). Toate variantele de traducere realizate sunt disponibile la adresa web: http://chain.eu/?m3=39929
Partea frumoasă a acestei experiențe de învățare, prilejuită de Fundația CHAIN Olanda, sub coordonarea lui Fokko Dijkstra, a fost aceea că, într-un format travelling learning, a propus reflecții asupra problematicii actuale și istorice a migrațiilor Europa-Africa, analize ale influențelor culturale și istorice trans-continentale și trans-religioase, o incursiune geografico-istorico-artistică în spațiul influențelor reciproce dintre cultura spaniolă și marocană, dintre religia creștină și cea musulmană. Nicio abordare a patrimoniului cultural în scopul cunoașterii ei mai profunde nu poate fi mai eficientă, mai expresivă, mai încărcată de emoție decât aceea a crearii contextului în care istoria să fie retrăită sub forma dramatizării, cultura să fie creată și trăită în cadrul unor acte culturale obișnuite, dar deosebit de semnificative: întâlniri cu poeți și oameni de cultură, dezbateri cu participarea unor activiști sociali, momente culturale (literare, muzicale, coregrafice). O concluzie simplă, atât de simplă și tocmai prin aceasta uimitoare: apropierea de cultură se face prin trăirea, respirarea actului cultural, indiferent de natura lui sau de amploarea pe care o capătă. Cultura se face, civilizațiile preexistă, iar - la confluența acestora - cultura respiră. În cultură diferențele unesc, stimulează, creează spații noi, în care omul deprinde în mod natural respectul și toleranța pentru Celălalt, pentru Diferit, pentru acel Altfel-mod-de-a-fi care stărnește curiozitatea, amplifică sentimentul de libertate, potențează dorința de a cunoaște și înțelege mai mult decât Sinele.
Participarea la cursul Las Otras Orillas (The Other Shores) a fost posibilă în cadrul proiectului Training4EQuality Package (T4EQuiP), finanțat prin programul Erasmus+, Acțiunea K101. Numărul de referință al proiectului: 2014-1-RO01-KA101 – 001246. Beneficiar: Colegiul Național Calistrat Hogaș Piatra-Neamț, Proiect finanțat de Comisia Europeană prin PROGRAMUL: Erasmus+, ACȚIUNEA CHEIE: K1 - Mobilitatea persoanelor în scop educațional, TIPUL ACȚIUNII: Mobilitate pentru personalul din învățământul școlar.
NOTĂ: Acest material reflectă numai punctele de vedere ale autorilor, iar Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale sau Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru nicio utilizare care poate fi dată acestor informații.
]]>
ES
No hay otra orilla, no,
igual que no sabe el corazón
latir distinto.
Es una, una sola,
un solo río circular,
océano que late abierto, en redondo,
buscándose, buscándote, alma
o mente, vida, corazón,
con la fuerza que pone la piel
en el abrazo, que emplea tembloroso
el animal humano para recogerse entero,
para girarse y mirar, para encontrarse
- Adanes cansados y Evas - al amor cálido,
materno, de aquella cueva original
que espera siempre y que acoge.
Y de fondo, mar de fondo,
la misma costa, el mismo sol
mirándose de sur a norte,
la misma luz.
* În imagine, participanții, împreună cu autorul altui poem devenit laitmotiv la acest curs - Saludare (poetul și activistul social Esteban Tabares)
RO
Nu există un alt țărm,
doar inima mea care nu-l cunoaște,
inima mea care bate în alt ritm.
Există unul, doar unul,
un singur râu care ne înconjoară,
un ocean deschis, cuprinzător,
care se caută, care te caută,
un suflet, o minte, o viață, o inimă
cu puterea de a îmbrățișa infinitul alterității,
de a se pierde și regăsi,
de a retrăi începutul adamic,
de a se întoarce la Sinele
mereu primitor, mereu în așteptare,
la maternul Sine.
Iar din adâncul mării învolburate,
aceeași coastă, același soare
străjuiesc sudul și nordul acestui suflet,
cu aceeași lumină.
(traducere în limba română de Petruța Lostun)
Traducerea acestei poezii a fost parte componentă a evaluării finale pentru participanții la cursul Las Otras Orillas, desfășurat la Sevilla (Andaluzia, Spania) în perioada 19 - 28 noiembrie 2015. În cadrul cursului, participanții l-au întâlnit pe autorul poemului, căruia i-au recitat traducerile în toate limbile participanților (spaniolă, olandeză, franceză, flamandă, greacă, română, engleză, letonă, germană, poloneză, portugheză) și, de asemenea, i-au prezentat varianta muzicală a acestui poem (compoziție realizată de Daniel Zappi, director Oxford World Theatre). Toate variantele de traducere realizate sunt disponibile la adresa web: http://chain.eu/?m3=39929
Partea frumoasă a acestei experiențe de învățare, prilejuită de Fundația CHAIN Olanda, sub coordonarea lui Fokko Dijkstra, a fost aceea că, într-un format travelling learning, a propus reflecții asupra problematicii actuale și istorice a migrațiilor Europa-Africa, analize ale influențelor culturale și istorice trans-continentale și trans-religioase, o incursiune geografico-istorico-artistică în spațiul influențelor reciproce dintre cultura spaniolă și marocană, dintre religia creștină și cea musulmană. Nicio abordare a patrimoniului cultural în scopul cunoașterii ei mai profunde nu poate fi mai eficientă, mai expresivă, mai încărcată de emoție decât aceea a crearii contextului în care istoria să fie retrăită sub forma dramatizării, cultura să fie creată și trăită în cadrul unor acte culturale obișnuite, dar deosebit de semnificative: întâlniri cu poeți și oameni de cultură, dezbateri cu participarea unor activiști sociali, momente culturale (literare, muzicale, coregrafice). O concluzie simplă, atât de simplă și tocmai prin aceasta uimitoare: apropierea de cultură se face prin trăirea, respirarea actului cultural, indiferent de natura lui sau de amploarea pe care o capătă. Cultura se face, civilizațiile preexistă, iar - la confluența acestora - cultura respiră. În cultură diferențele unesc, stimulează, creează spații noi, în care omul deprinde în mod natural respectul și toleranța pentru Celălalt, pentru Diferit, pentru acel Altfel-mod-de-a-fi care stărnește curiozitatea, amplifică sentimentul de libertate, potențează dorința de a cunoaște și înțelege mai mult decât Sinele.
Participarea la cursul Las Otras Orillas (The Other Shores) a fost posibilă în cadrul proiectului Training4EQuality Package (T4EQuiP), finanțat prin programul Erasmus+, Acțiunea K101. Numărul de referință al proiectului: 2014-1-RO01-KA101 – 001246. Beneficiar: Colegiul Național Calistrat Hogaș Piatra-Neamț, Proiect finanțat de Comisia Europeană prin PROGRAMUL: Erasmus+, ACȚIUNEA CHEIE: K1 - Mobilitatea persoanelor în scop educațional, TIPUL ACȚIUNII: Mobilitate pentru personalul din învățământul școlar.
NOTĂ: Acest material reflectă numai punctele de vedere ale autorilor, iar Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale sau Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru nicio utilizare care poate fi dată acestor informații.
]]>
Publicat în 08. 03. 2016 de Petruța Lostun
| Etichetat cu: t4equip, training4equality package
Categorie: cultură – societate – educaţie
ES
No hay otra orilla, no,
igual que no sabe el corazón
latir distinto.
Es una, una sola,
un solo río circular,
océano que late abierto, en redondo,
buscándose, buscándote, alma
o mente, vida, corazón,
con la fuerza que pone la piel
en el abrazo, que emplea tembloroso
el animal humano para recogerse entero,
para girarse y mirar, para encontrarse
- Adanes cansados y Evas - al amor cálido,
materno, de aquella cueva original
que espera siempre y que acoge.
Y de fondo, mar de fondo,
la misma costa, el mismo sol
mirándose de sur a norte,
la misma luz.
* În imagine, participanții, împreună cu autorul altui poem devenit laitmotiv la acest curs - Saludare (poetul și activistul social Esteban Tabares)
RO
Nu există un alt țărm,
doar inima mea care nu-l cunoaște,
inima mea care bate în alt ritm.
Există unul, doar unul,
un singur râu care ne înconjoară,
un ocean deschis, cuprinzător,
care se caută, care te caută,
un suflet, o minte, o viață, o inimă
cu puterea de a îmbrățișa infinitul alterității,
de a se pierde și regăsi,
de a retrăi începutul adamic,
de a se întoarce la Sinele
mereu primitor, mereu în așteptare,
la maternul Sine.
Iar din adâncul mării învolburate,
aceeași coastă, același soare
străjuiesc sudul și nordul acestui suflet,
cu aceeași lumină.
(traducere în limba română de Petruța Lostun)
Traducerea acestei poezii a fost parte componentă a evaluării finale pentru participanții la cursul Las Otras Orillas, desfășurat la Sevilla (Andaluzia, Spania) în perioada 19 - 28 noiembrie 2015. În cadrul cursului, participanții l-au întâlnit pe autorul poemului, căruia i-au recitat traducerile în toate limbile participanților (spaniolă, olandeză, franceză, flamandă, greacă, română, engleză, letonă, germană, poloneză, portugheză) și, de asemenea, i-au prezentat varianta muzicală a acestui poem (compoziție realizată de Daniel Zappi, director Oxford World Theatre). Toate variantele de traducere realizate sunt disponibile la adresa web: http://chain.eu/?m3=39929
Partea frumoasă a acestei experiențe de învățare, prilejuită de Fundația CHAIN Olanda, sub coordonarea lui Fokko Dijkstra, a fost aceea că, într-un format travelling learning, a propus reflecții asupra problematicii actuale și istorice a migrațiilor Europa-Africa, analize ale influențelor culturale și istorice trans-continentale și trans-religioase, o incursiune geografico-istorico-artistică în spațiul influențelor reciproce dintre cultura spaniolă și marocană, dintre religia creștină și cea musulmană. Nicio abordare a patrimoniului cultural în scopul cunoașterii ei mai profunde nu poate fi mai eficientă, mai expresivă, mai încărcată de emoție decât aceea a crearii contextului în care istoria să fie retrăită sub forma dramatizării, cultura să fie creată și trăită în cadrul unor acte culturale obișnuite, dar deosebit de semnificative: întâlniri cu poeți și oameni de cultură, dezbateri cu participarea unor activiști sociali, momente culturale (literare, muzicale, coregrafice). O concluzie simplă, atât de simplă și tocmai prin aceasta uimitoare: apropierea de cultură se face prin trăirea, respirarea actului cultural, indiferent de natura lui sau de amploarea pe care o capătă. Cultura se face, civilizațiile preexistă, iar - la confluența acestora - cultura respiră. În cultură diferențele unesc, stimulează, creează spații noi, în care omul deprinde în mod natural respectul și toleranța pentru Celălalt, pentru Diferit, pentru acel Altfel-mod-de-a-fi care stărnește curiozitatea, amplifică sentimentul de libertate, potențează dorința de a cunoaște și înțelege mai mult decât Sinele.
Participarea la cursul Las Otras Orillas (The Other Shores) a fost posibilă în cadrul proiectului Training4EQuality Package (T4EQuiP), finanțat prin programul Erasmus+, Acțiunea K101. Numărul de referință al proiectului: 2014-1-RO01-KA101 – 001246. Beneficiar: Colegiul Național Calistrat Hogaș Piatra-Neamț, Proiect finanțat de Comisia Europeană prin PROGRAMUL: Erasmus+, ACȚIUNEA CHEIE: K1 - Mobilitatea persoanelor în scop educațional, TIPUL ACȚIUNII: Mobilitate pentru personalul din învățământul școlar.
NOTĂ: Acest material reflectă numai punctele de vedere ale autorilor, iar Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale sau Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru nicio utilizare care poate fi dată acestor informații.
]]>
Prolog
În 2009 - 2010 făceam primii pași în domeniul proiectelor și parteneriatelor europene. Tot atunci… am descoperit platforma eTwinning. La început, a fost o enormă curiozitate, entuziasmul și dorința fără margini de a mă „conecta” la mediul profesional european. Au urmat numeroase provocări și o treptată re-descoperire de sine, ba – mai mult – o re-construcție a adevărului profesional și personal… Mesajul pe care doresc să-l transmit prin acest articol este acela că eTwinning nu oferă (și nici nu posedă) adevăruri absolute, ci doar emite „provocări” care, dacă sunt corect gestionate, dezvoltă importante abilități personale și profesionale.
10 provocări eTwinning
1. Mentalități – pendularea între național și european.
Provocare: ce anume din experiența profesională a colegilor din alte țări se potrivește și sistemului de educație din România? Cum pot fi aplicate achizițiile „experiențelor europene” în activitatea educațională pe care o desfășori?
Prima concluzie ar fi aceea că a împrumuta în mod forțat o atitudine necompatibilă cu sistemul educațional din care faci parte sau cu nevoile și interesele elevilor tăi… nu poate conduce decât la un lamentabil eșec.
A doua constatare se referă la faptul că trebuie să manifești toleranță la atitudinile și punctele de vedere diferite. Privite sub un alt orizont de cultură organizațională, acestea… pot căpăta un sens logic.
În al treilea rând, aș dori să arăt că, prin compararea a diferite culturi profesionale europene, am identificat – ca diferență - o anumită centrare a profesorilor români pe acțiune, în timp ce majoritatea europenilor se focalizează pe problema de rezolvat și pe rezultat, subordonând complet acestora acțiunea. Consider că identificarea acestei diferențe de mentalitate mi-a fost utilă în abordarea ulterioară a proiectelor educaționale din școală, precum și a parteneriatelor educaționale.
2. Comunicarea on-line – oportunități, reguli, limite.
Provocare: cum și cât trebuie să comunici pe o astfel de platformă, în așa fel încât să se creeze un sentiment de „apartenență”, senzația de „clasă” (iar nu de „acasă”, cum am crezut eu inițial…)? Cu ce frecvență trebuie să-ți verifici contul personal pentru a avea o comunicare efectivă și în timp real cu ceilalți?
Pentru mine, ca profesor de științe sociale, platforma eTwinning a prezentat interes și din perspectivă socială: cât de funcțională este ideea de comunitate virtuală?
Am putut observa că absența competențelor de comunicare într-o limbă străină sau a competențelor TIC… devin ab initio bariere care blochează accesul profesorilor și elevilor la o astfel de comunitate… Ca și în cazul comunităților reale, viabilitatea comunităților virtuale depinde de implicarea în comunicare, de sociabilitatea individuală a membrilor platformei. Or, în cazul comunităților virtuale, sociabilitatea este strict dependentă de stăpânirea instrumentelor presupuse de funcționarea acestui gen de comunitate: conectarea la internet, posedarea instrumentului lingvistic, cunoașterea noilor tehnologii de comunicare.
Un risc pe care îl presupune comunicarea pe platforma eTwinning îl reprezintă numărul mare de canale prin care informația poate fi vehiculată: desktop-ul are el însuși un set complet de astfel de canale mediatice (constând în bloguri, grupuri de lucru, „camere”, mail, jurnal, alerte…), dublate sau triplate de seturile de instrumente de comunicare existente pe TwinSpace-ul fiecărui proiect activ. Este de înțeles, din această perspectivă, de ce fiecare profesor care acționează pe platforma eTwinnig trebuie să-și limiteze implicarea strict la activități și grupuri de dialog cu adevărat relevante pentru el. Altfel spus, menținerea în perimetrul eficienței impune un auto-control al numărului de proiecte / spații web / casete de dialog la care profesorul se va menține conectat simultan.
3. A fi partener – compatibilități și incompatibilități.
Provocare: cum poți găsi un partener de proiect al cărui ritm eTwinning să ți se potrivească? „Potrivirea de ritm” despre care am făcut anterior vorbire a operat o selecție „naturală” a colaboratorilor mei eTwinning. Cei cu al căror ritm de lucru m-am potrivit mi-au fost nu doar „parteneri de proiect” sau „vizitatori de pagină”, ci prieteni reali. Cu unii dintre aceștia nu am putut desfășura propriu-zis un proiect în parteneriat pentru că, pur și simplu, interesele noastre curriculare sau grupele de vârstă ale elevilor noștri nu permiteau acest lucru. În schimb, a fost foarte productivă, în aceste cazuri, alternativa dialogului profesional, a schimbului de experiență. Camerele profesorilor sunt, desigur, o oportunitate din această perspectivă.
Nu toți cei care au un cont eTwinning au aceeași deschidere în comunicare sau același ritm de formulare a feedback-ului… Și atunci, iată, un important factor care reglează adeziunea la o comunitatea profesională virtuală: compatibilitatea dintre competențele de bază necesare și dintre ritmurile de lucru ale partenerilor de proiect. Disponibilitatea personală, oportunitățile de formare continuă existente la nivel național și european, precum și strategiile prin care agențiile naționale motivează implicarea profesorilor și elevilor în comunitățile de învățare virtuale – sunt și ele condiții care reglează succesul unui grup de învățare care acționează pe platformele eTwinnig și TwinSpace.
4. Mitul digital natives… un punct de vedere.
Provocare: Cum poți motiva elevii să-și perfecționeze competențele de utilizare a noilor tehnologii în comunicare și învățare?
Se tot spune că tinerii din ziua de astăzi sunt digital natives și, din anumite puncte de vedere, poate chiar sunt… Am constatat, lucrând cu elevii mei pe platforma eTwinning, că – de fapt – ei au destul de multe prejudecăți și deprinderi eronate în ceea ce privește utilizarea platformelor web în învățare. Utilizarea haotică a resurselor TIC de către tineri, mereu în alte scopuri decât în cel educațional, creează o problemă care se cere a fi corect administrată de profesorul coordonator. Focalizarea atenției elevilor pe îndeplinirea sarcinilor de proiect, monitorizarea calității și a valorii educaționale a acțiunilor întreprinse de aceștia pe platformă devin provocările principale pentru profesorul care coordonează procesul de predare-învățare pe suport web.
5. Competențele de comunicare într-o limbă străină.
Provocare: ai încredere în capacitatea ta de a comunica într-o altă limbă europeană?
Această provocare este mai mare pentru profesorii care predau alte discipline decât limbile străine, cum este și cazul meu… Când am descoperit platforma eTwinnig, „curajul” meu de a scrie în limba engleză… era aproape de cota 0. Mai precis, nu utilizasem engleza din vremea anilor de liceu… Am început timid, cu mesaje simple, dar pe care am încercat să le fac cât mai clare și inteligibile și… a funcționat. Poate să sune ca un truism, dar, da, mi-am îmbunătățit competențele de comunicare în limba engleză, mi-am actualizat și îmbunătățit vocabularul, am căpătat încrederea de a-mi exprima ideile și de a dialoga cu profesori care, mulți dintre ei, au un nivel mai bun de cunoaștere al limbii engleze decât mine… În cazul meu, chiar elevii cu care am lucrat în proiecte eTwinnig, și care frecventau clase cu studiu intensiv al limbii engleze, stăpâneau instrumentul lingvistic la un nivel superior mie. Nu mi-am creat din aceasta un obstacol, ci am considerat-o o provocare în plus, care m-a stimulat să-mi îmbunătățesc performanța…
6. Competențele TIC.
Provocare: poți utiliza / administra o varietate de aplicații web?
Cred că cel mai însemnat progres pe care mi l-a adus lucrul pe platforma eTwinning a fost cel în domeniul managementului spațiilor web. Schimbul de experiență și învățarea în domeniul administrării aplicațiilor TIC este – pe această platformă – natural. Dacă vrei să comunici, trebuie să poți utiliza instrumente de comunicare dintre cele mai diverse. Fiecare partener încearcă să te atragă spre acea aplicație web care i se pare lui mai confortabilă pentru că o cunoaște… Fiecare membru eTwinning agreează o altă aplicație, un alt soft și în felul acesta te impulsionează să-l descoperi și tu… Primul blog, prima pagină wiki, prima revistă on-line, prelucrări video și audio, photostory, transfer și împărtășire de informație pe canale transparente, accesibile… Toate acestea le înveți pe platforma eTwinning pur și simplu… făcând…
7. Integrarea curriculară – o necesitate.
Provocare: cum pot fi racordate proiectele eTwinning la activitatea educațională propriu-zisă, la obiectivele de predare-învățare pe care trebuie să le atingem?
Am desfășurat pe platformă două tipuri de proiecte: activități cross-curriculare pe teme educaționale de interes european (cetățenie activă, educație interculturală, educație ecologică, etc) și proiecte didactice focusate pe elemente curriculare specifice unei discipline anume (psihologie, sociologie, filosofie). Proiectele cross-curriculare au farmecul și utilitatea lor…, dar mult mai practice, mai simplu de gestionat și mai eficiente din punct de vedere didactic pot fi proiectele cu ancorare curriculară clară.
8. Învățarea prin colaborare cu suport web.
Provocare: cum poți transforma o platformă web în instrument colaborativ de predare-învățare?
La începutul experienței mele eTwinning, consideram sintagma învățare prin colaborare cu suport web cam… abstractă, nu-i puteam surprinde sensul… Activitatea de proiect desfășurată pe platformă, precum și două programe europene de formare în acest domeniu (unul dintre ele accesat de pe paltforma eTwinning, online), mi-au permis să mă familiarizez cu acele aplicații web care facilitează interactivitatea și colaborarea într-o măsură mai mare. Din baza de aplicații disponibile pe TwinSpace recomand, pentru activitățile de învățare care se doresc colaborative, îndeosebi aplicația wiki și blogul – care, în mod nemijlocit, permit elevilor și profesorilor din școlile partenere să colaboreze și să se „întâlnească” efectiv în realizarea unei teme comune.
9. Leadership.
Provocare: cum conduci un proiect către rezultat? Cum coordonezi acțiunile partenerilor și ale propriilor elevi?
Ipostazele de fondator de proiect și administrator TwinSpace m-au stimulat să-mi analizez și să-mi îmbunătățesc abilitățile de lider. Am învățat cum să mă implic pentru a-i implica și pe ceilalți… Proiectele on-line solicită un tip aparte de leadership, care necesită nu doar abilități legate de motivarea învățării, dar și capacitatea de a organiza spațiul virtual în așa fel încât informația să fie accesibilizată, iar activitățile să fie interactive. Această provocare mi-a permis să-mi descopăr aptitudini de lider care înainte nu-mi fuseseră solicitate. Ulterior, această experiență mi-a fost utilă și în activitatea de trainer, întrucât mi-a venit foarte ușor să administrez activitățile de învățare de pe alte platforme de învățare.
10. Managementul predării-învățării.
Provocare: care sunt diferențele dintre a coordona o activitate de învățare din clasa reală și a coordona învățarea în clasa virtuală?
Organizarea unei activități de învățare pe suport web necesită o adaptare specifică la resursele și la canalele de comunicare disponibile. Asigurarea dimensiunii colaborative stimulează imaginația profesorului. Dinamica predare – învățare – evaluare trebuie pusă în valoare prin managementul spațiului virtual, prin corelarea acestuia cu scopul și obiectivele proiectului educațional. Vizite virtuale, clasa virtuală, portofoliul digital - se pot realiza efectiv numai dacă platforma de învățare este organizată corect din punct de vedere tematic. O activitate de învățare va putea fi finalizată cu succes numai dacă este asigurat accesul participanților la resursele platformei, dacă este popularizată în timp util fiecare etapă, dacă se creează sisteme de alertă prin mail cu privire la informațiile urgente și dacă aplicațiile web cu care este dotat TwinSpace sunt adecvate activităților.
Epilog
Dacă ar fi să încep astăzi un proiect eTwinning…, aș alege ca partener un profesor din aceeași arie curriculară, o școală parteneră cu elevi ale căror vârstă, interese și preocupări curriculare să fie compatibile în grad cât mai ridicat cu cele ale elevilor mei și aș opta pentru o activitate de învățare direct corelată curriculumului…
Nu există recompensă mai mare decât aceea de a învăța să faci ceva în mod competent… Mulți câștigă diplome și par să se mulțumească cu asta…, dar ele nu înseamnă nimic în raport cu a avea o abilitate concretă de a face ceva sau nu se compară cu dobândirea unei perspective realiste asupra propriilor inițiative și demersuri…
Recomand experiența eTwinning oricărui profesor care are dorința de a se descoperi pe sine, sub aspect profesional, într-o lumină nouă, modernă, europeană.
]]>
Publicat în 10. 08. 2013 de Petruța Lostun
Prolog
În 2009 - 2010 făceam primii pași în domeniul proiectelor și parteneriatelor europene. Tot atunci… am descoperit platforma eTwinning. La început, a fost o enormă curiozitate, entuziasmul și dorința fără margini de a mă „conecta” la mediul profesional european. Au urmat numeroase provocări și o treptată re-descoperire de sine, ba – mai mult – o re-construcție a adevărului profesional și personal… Mesajul pe care doresc să-l transmit prin acest articol este acela că eTwinning nu oferă (și nici nu posedă) adevăruri absolute, ci doar emite „provocări” care, dacă sunt corect gestionate, dezvoltă importante abilități personale și profesionale.
10 provocări eTwinning
1. Mentalități – pendularea între național și european.
Provocare: ce anume din experiența profesională a colegilor din alte țări se potrivește și sistemului de educație din România? Cum pot fi aplicate achizițiile „experiențelor europene” în activitatea educațională pe care o desfășori?
Prima concluzie ar fi aceea că a împrumuta în mod forțat o atitudine necompatibilă cu sistemul educațional din care faci parte sau cu nevoile și interesele elevilor tăi… nu poate conduce decât la un lamentabil eșec.
A doua constatare se referă la faptul că trebuie să manifești toleranță la atitudinile și punctele de vedere diferite. Privite sub un alt orizont de cultură organizațională, acestea… pot căpăta un sens logic.
În al treilea rând, aș dori să arăt că, prin compararea a diferite culturi profesionale europene, am identificat – ca diferență - o anumită centrare a profesorilor români pe acțiune, în timp ce majoritatea europenilor se focalizează pe problema de rezolvat și pe rezultat, subordonând complet acestora acțiunea. Consider că identificarea acestei diferențe de mentalitate mi-a fost utilă în abordarea ulterioară a proiectelor educaționale din școală, precum și a parteneriatelor educaționale.
2. Comunicarea on-line – oportunități, reguli, limite.
Provocare: cum și cât trebuie să comunici pe o astfel de platformă, în așa fel încât să se creeze un sentiment de „apartenență”, senzația de „clasă” (iar nu de „acasă”, cum am crezut eu inițial…)? Cu ce frecvență trebuie să-ți verifici contul personal pentru a avea o comunicare efectivă și în timp real cu ceilalți?
Pentru mine, ca profesor de științe sociale, platforma eTwinning a prezentat interes și din perspectivă socială: cât de funcțională este ideea de comunitate virtuală?
Am putut observa că absența competențelor de comunicare într-o limbă străină sau a competențelor TIC… devin ab initio bariere care blochează accesul profesorilor și elevilor la o astfel de comunitate… Ca și în cazul comunităților reale, viabilitatea comunităților virtuale depinde de implicarea în comunicare, de sociabilitatea individuală a membrilor platformei. Or, în cazul comunităților virtuale, sociabilitatea este strict dependentă de stăpânirea instrumentelor presupuse de funcționarea acestui gen de comunitate: conectarea la internet, posedarea instrumentului lingvistic, cunoașterea noilor tehnologii de comunicare.
Un risc pe care îl presupune comunicarea pe platforma eTwinning îl reprezintă numărul mare de canale prin care informația poate fi vehiculată: desktop-ul are el însuși un set complet de astfel de canale mediatice (constând în bloguri, grupuri de lucru, „camere”, mail, jurnal, alerte…), dublate sau triplate de seturile de instrumente de comunicare existente pe TwinSpace-ul fiecărui proiect activ. Este de înțeles, din această perspectivă, de ce fiecare profesor care acționează pe platforma eTwinnig trebuie să-și limiteze implicarea strict la activități și grupuri de dialog cu adevărat relevante pentru el. Altfel spus, menținerea în perimetrul eficienței impune un auto-control al numărului de proiecte / spații web / casete de dialog la care profesorul se va menține conectat simultan.
3. A fi partener – compatibilități și incompatibilități.
Provocare: cum poți găsi un partener de proiect al cărui ritm eTwinning să ți se potrivească? „Potrivirea de ritm” despre care am făcut anterior vorbire a operat o selecție „naturală” a colaboratorilor mei eTwinning. Cei cu al căror ritm de lucru m-am potrivit mi-au fost nu doar „parteneri de proiect” sau „vizitatori de pagină”, ci prieteni reali. Cu unii dintre aceștia nu am putut desfășura propriu-zis un proiect în parteneriat pentru că, pur și simplu, interesele noastre curriculare sau grupele de vârstă ale elevilor noștri nu permiteau acest lucru. În schimb, a fost foarte productivă, în aceste cazuri, alternativa dialogului profesional, a schimbului de experiență. Camerele profesorilor sunt, desigur, o oportunitate din această perspectivă.
Nu toți cei care au un cont eTwinning au aceeași deschidere în comunicare sau același ritm de formulare a feedback-ului… Și atunci, iată, un important factor care reglează adeziunea la o comunitatea profesională virtuală: compatibilitatea dintre competențele de bază necesare și dintre ritmurile de lucru ale partenerilor de proiect. Disponibilitatea personală, oportunitățile de formare continuă existente la nivel național și european, precum și strategiile prin care agențiile naționale motivează implicarea profesorilor și elevilor în comunitățile de învățare virtuale – sunt și ele condiții care reglează succesul unui grup de învățare care acționează pe platformele eTwinnig și TwinSpace.
4. Mitul digital natives… un punct de vedere.
Provocare: Cum poți motiva elevii să-și perfecționeze competențele de utilizare a noilor tehnologii în comunicare și învățare?
Se tot spune că tinerii din ziua de astăzi sunt digital natives și, din anumite puncte de vedere, poate chiar sunt… Am constatat, lucrând cu elevii mei pe platforma eTwinning, că – de fapt – ei au destul de multe prejudecăți și deprinderi eronate în ceea ce privește utilizarea platformelor web în învățare. Utilizarea haotică a resurselor TIC de către tineri, mereu în alte scopuri decât în cel educațional, creează o problemă care se cere a fi corect administrată de profesorul coordonator. Focalizarea atenției elevilor pe îndeplinirea sarcinilor de proiect, monitorizarea calității și a valorii educaționale a acțiunilor întreprinse de aceștia pe platformă devin provocările principale pentru profesorul care coordonează procesul de predare-învățare pe suport web.
5. Competențele de comunicare într-o limbă străină.
Provocare: ai încredere în capacitatea ta de a comunica într-o altă limbă europeană?
Această provocare este mai mare pentru profesorii care predau alte discipline decât limbile străine, cum este și cazul meu… Când am descoperit platforma eTwinnig, „curajul” meu de a scrie în limba engleză… era aproape de cota 0. Mai precis, nu utilizasem engleza din vremea anilor de liceu… Am început timid, cu mesaje simple, dar pe care am încercat să le fac cât mai clare și inteligibile și… a funcționat. Poate să sune ca un truism, dar, da, mi-am îmbunătățit competențele de comunicare în limba engleză, mi-am actualizat și îmbunătățit vocabularul, am căpătat încrederea de a-mi exprima ideile și de a dialoga cu profesori care, mulți dintre ei, au un nivel mai bun de cunoaștere al limbii engleze decât mine… În cazul meu, chiar elevii cu care am lucrat în proiecte eTwinnig, și care frecventau clase cu studiu intensiv al limbii engleze, stăpâneau instrumentul lingvistic la un nivel superior mie. Nu mi-am creat din aceasta un obstacol, ci am considerat-o o provocare în plus, care m-a stimulat să-mi îmbunătățesc performanța…
6. Competențele TIC.
Provocare: poți utiliza / administra o varietate de aplicații web?
Cred că cel mai însemnat progres pe care mi l-a adus lucrul pe platforma eTwinning a fost cel în domeniul managementului spațiilor web. Schimbul de experiență și învățarea în domeniul administrării aplicațiilor TIC este – pe această platformă – natural. Dacă vrei să comunici, trebuie să poți utiliza instrumente de comunicare dintre cele mai diverse. Fiecare partener încearcă să te atragă spre acea aplicație web care i se pare lui mai confortabilă pentru că o cunoaște… Fiecare membru eTwinning agreează o altă aplicație, un alt soft și în felul acesta te impulsionează să-l descoperi și tu… Primul blog, prima pagină wiki, prima revistă on-line, prelucrări video și audio, photostory, transfer și împărtășire de informație pe canale transparente, accesibile… Toate acestea le înveți pe platforma eTwinning pur și simplu… făcând…
7. Integrarea curriculară – o necesitate.
Provocare: cum pot fi racordate proiectele eTwinning la activitatea educațională propriu-zisă, la obiectivele de predare-învățare pe care trebuie să le atingem?
Am desfășurat pe platformă două tipuri de proiecte: activități cross-curriculare pe teme educaționale de interes european (cetățenie activă, educație interculturală, educație ecologică, etc) și proiecte didactice focusate pe elemente curriculare specifice unei discipline anume (psihologie, sociologie, filosofie). Proiectele cross-curriculare au farmecul și utilitatea lor…, dar mult mai practice, mai simplu de gestionat și mai eficiente din punct de vedere didactic pot fi proiectele cu ancorare curriculară clară.
8. Învățarea prin colaborare cu suport web.
Provocare: cum poți transforma o platformă web în instrument colaborativ de predare-învățare?
La începutul experienței mele eTwinning, consideram sintagma învățare prin colaborare cu suport web cam… abstractă, nu-i puteam surprinde sensul… Activitatea de proiect desfășurată pe platformă, precum și două programe europene de formare în acest domeniu (unul dintre ele accesat de pe paltforma eTwinning, online), mi-au permis să mă familiarizez cu acele aplicații web care facilitează interactivitatea și colaborarea într-o măsură mai mare. Din baza de aplicații disponibile pe TwinSpace recomand, pentru activitățile de învățare care se doresc colaborative, îndeosebi aplicația wiki și blogul – care, în mod nemijlocit, permit elevilor și profesorilor din școlile partenere să colaboreze și să se „întâlnească” efectiv în realizarea unei teme comune.
9. Leadership.
Provocare: cum conduci un proiect către rezultat? Cum coordonezi acțiunile partenerilor și ale propriilor elevi?
Ipostazele de fondator de proiect și administrator TwinSpace m-au stimulat să-mi analizez și să-mi îmbunătățesc abilitățile de lider. Am învățat cum să mă implic pentru a-i implica și pe ceilalți… Proiectele on-line solicită un tip aparte de leadership, care necesită nu doar abilități legate de motivarea învățării, dar și capacitatea de a organiza spațiul virtual în așa fel încât informația să fie accesibilizată, iar activitățile să fie interactive. Această provocare mi-a permis să-mi descopăr aptitudini de lider care înainte nu-mi fuseseră solicitate. Ulterior, această experiență mi-a fost utilă și în activitatea de trainer, întrucât mi-a venit foarte ușor să administrez activitățile de învățare de pe alte platforme de învățare.
10. Managementul predării-învățării.
Provocare: care sunt diferențele dintre a coordona o activitate de învățare din clasa reală și a coordona învățarea în clasa virtuală?
Organizarea unei activități de învățare pe suport web necesită o adaptare specifică la resursele și la canalele de comunicare disponibile. Asigurarea dimensiunii colaborative stimulează imaginația profesorului. Dinamica predare – învățare – evaluare trebuie pusă în valoare prin managementul spațiului virtual, prin corelarea acestuia cu scopul și obiectivele proiectului educațional. Vizite virtuale, clasa virtuală, portofoliul digital - se pot realiza efectiv numai dacă platforma de învățare este organizată corect din punct de vedere tematic. O activitate de învățare va putea fi finalizată cu succes numai dacă este asigurat accesul participanților la resursele platformei, dacă este popularizată în timp util fiecare etapă, dacă se creează sisteme de alertă prin mail cu privire la informațiile urgente și dacă aplicațiile web cu care este dotat TwinSpace sunt adecvate activităților.
Epilog
Dacă ar fi să încep astăzi un proiect eTwinning…, aș alege ca partener un profesor din aceeași arie curriculară, o școală parteneră cu elevi ale căror vârstă, interese și preocupări curriculare să fie compatibile în grad cât mai ridicat cu cele ale elevilor mei și aș opta pentru o activitate de învățare direct corelată curriculumului…
Nu există recompensă mai mare decât aceea de a învăța să faci ceva în mod competent… Mulți câștigă diplome și par să se mulțumească cu asta…, dar ele nu înseamnă nimic în raport cu a avea o abilitate concretă de a face ceva sau nu se compară cu dobândirea unei perspective realiste asupra propriilor inițiative și demersuri…
Recomand experiența eTwinning oricărui profesor care are dorința de a se descoperi pe sine, sub aspect profesional, într-o lumină nouă, modernă, europeană.
]]>
Prolog
În 2009 - 2010 făceam primii pași în domeniul proiectelor și parteneriatelor europene. Tot atunci… am descoperit platforma eTwinning. La început, a fost o enormă curiozitate, entuziasmul și dorința fără margini de a mă „conecta” la mediul profesional european. Au urmat numeroase provocări și o treptată re-descoperire de sine, ba – mai mult – o re-construcție a adevărului profesional și personal… Mesajul pe care doresc să-l transmit prin acest articol este acela că eTwinning nu oferă (și nici nu posedă) adevăruri absolute, ci doar emite „provocări” care, dacă sunt corect gestionate, dezvoltă importante abilități personale și profesionale.
10 provocări eTwinning
1. Mentalități – pendularea între național și european.
Provocare: ce anume din experiența profesională a colegilor din alte țări se potrivește și sistemului de educație din România? Cum pot fi aplicate achizițiile „experiențelor europene” în activitatea educațională pe care o desfășori?
Prima concluzie ar fi aceea că a împrumuta în mod forțat o atitudine necompatibilă cu sistemul educațional din care faci parte sau cu nevoile și interesele elevilor tăi… nu poate conduce decât la un lamentabil eșec.
A doua constatare se referă la faptul că trebuie să manifești toleranță la atitudinile și punctele de vedere diferite. Privite sub un alt orizont de cultură organizațională, acestea… pot căpăta un sens logic.
În al treilea rând, aș dori să arăt că, prin compararea a diferite culturi profesionale europene, am identificat – ca diferență - o anumită centrare a profesorilor români pe acțiune, în timp ce majoritatea europenilor se focalizează pe problema de rezolvat și pe rezultat, subordonând complet acestora acțiunea. Consider că identificarea acestei diferențe de mentalitate mi-a fost utilă în abordarea ulterioară a proiectelor educaționale din școală, precum și a parteneriatelor educaționale.
2. Comunicarea on-line – oportunități, reguli, limite.
Provocare: cum și cât trebuie să comunici pe o astfel de platformă, în așa fel încât să se creeze un sentiment de „apartenență”, senzația de „clasă” (iar nu de „acasă”, cum am crezut eu inițial…)? Cu ce frecvență trebuie să-ți verifici contul personal pentru a avea o comunicare efectivă și în timp real cu ceilalți?
Pentru mine, ca profesor de științe sociale, platforma eTwinning a prezentat interes și din perspectivă socială: cât de funcțională este ideea de comunitate virtuală?
Am putut observa că absența competențelor de comunicare într-o limbă străină sau a competențelor TIC… devin ab initio bariere care blochează accesul profesorilor și elevilor la o astfel de comunitate… Ca și în cazul comunităților reale, viabilitatea comunităților virtuale depinde de implicarea în comunicare, de sociabilitatea individuală a membrilor platformei. Or, în cazul comunităților virtuale, sociabilitatea este strict dependentă de stăpânirea instrumentelor presupuse de funcționarea acestui gen de comunitate: conectarea la internet, posedarea instrumentului lingvistic, cunoașterea noilor tehnologii de comunicare.
Un risc pe care îl presupune comunicarea pe platforma eTwinning îl reprezintă numărul mare de canale prin care informația poate fi vehiculată: desktop-ul are el însuși un set complet de astfel de canale mediatice (constând în bloguri, grupuri de lucru, „camere”, mail, jurnal, alerte…), dublate sau triplate de seturile de instrumente de comunicare existente pe TwinSpace-ul fiecărui proiect activ. Este de înțeles, din această perspectivă, de ce fiecare profesor care acționează pe platforma eTwinnig trebuie să-și limiteze implicarea strict la activități și grupuri de dialog cu adevărat relevante pentru el. Altfel spus, menținerea în perimetrul eficienței impune un auto-control al numărului de proiecte / spații web / casete de dialog la care profesorul se va menține conectat simultan.
3. A fi partener – compatibilități și incompatibilități.
Provocare: cum poți găsi un partener de proiect al cărui ritm eTwinning să ți se potrivească? „Potrivirea de ritm” despre care am făcut anterior vorbire a operat o selecție „naturală” a colaboratorilor mei eTwinning. Cei cu al căror ritm de lucru m-am potrivit mi-au fost nu doar „parteneri de proiect” sau „vizitatori de pagină”, ci prieteni reali. Cu unii dintre aceștia nu am putut desfășura propriu-zis un proiect în parteneriat pentru că, pur și simplu, interesele noastre curriculare sau grupele de vârstă ale elevilor noștri nu permiteau acest lucru. În schimb, a fost foarte productivă, în aceste cazuri, alternativa dialogului profesional, a schimbului de experiență. Camerele profesorilor sunt, desigur, o oportunitate din această perspectivă.
Nu toți cei care au un cont eTwinning au aceeași deschidere în comunicare sau același ritm de formulare a feedback-ului… Și atunci, iată, un important factor care reglează adeziunea la o comunitatea profesională virtuală: compatibilitatea dintre competențele de bază necesare și dintre ritmurile de lucru ale partenerilor de proiect. Disponibilitatea personală, oportunitățile de formare continuă existente la nivel național și european, precum și strategiile prin care agențiile naționale motivează implicarea profesorilor și elevilor în comunitățile de învățare virtuale – sunt și ele condiții care reglează succesul unui grup de învățare care acționează pe platformele eTwinnig și TwinSpace.
4. Mitul digital natives… un punct de vedere.
Provocare: Cum poți motiva elevii să-și perfecționeze competențele de utilizare a noilor tehnologii în comunicare și învățare?
Se tot spune că tinerii din ziua de astăzi sunt digital natives și, din anumite puncte de vedere, poate chiar sunt… Am constatat, lucrând cu elevii mei pe platforma eTwinning, că – de fapt – ei au destul de multe prejudecăți și deprinderi eronate în ceea ce privește utilizarea platformelor web în învățare. Utilizarea haotică a resurselor TIC de către tineri, mereu în alte scopuri decât în cel educațional, creează o problemă care se cere a fi corect administrată de profesorul coordonator. Focalizarea atenției elevilor pe îndeplinirea sarcinilor de proiect, monitorizarea calității și a valorii educaționale a acțiunilor întreprinse de aceștia pe platformă devin provocările principale pentru profesorul care coordonează procesul de predare-învățare pe suport web.
5. Competențele de comunicare într-o limbă străină.
Provocare: ai încredere în capacitatea ta de a comunica într-o altă limbă europeană?
Această provocare este mai mare pentru profesorii care predau alte discipline decât limbile străine, cum este și cazul meu… Când am descoperit platforma eTwinnig, „curajul” meu de a scrie în limba engleză… era aproape de cota 0. Mai precis, nu utilizasem engleza din vremea anilor de liceu… Am început timid, cu mesaje simple, dar pe care am încercat să le fac cât mai clare și inteligibile și… a funcționat. Poate să sune ca un truism, dar, da, mi-am îmbunătățit competențele de comunicare în limba engleză, mi-am actualizat și îmbunătățit vocabularul, am căpătat încrederea de a-mi exprima ideile și de a dialoga cu profesori care, mulți dintre ei, au un nivel mai bun de cunoaștere al limbii engleze decât mine… În cazul meu, chiar elevii cu care am lucrat în proiecte eTwinnig, și care frecventau clase cu studiu intensiv al limbii engleze, stăpâneau instrumentul lingvistic la un nivel superior mie. Nu mi-am creat din aceasta un obstacol, ci am considerat-o o provocare în plus, care m-a stimulat să-mi îmbunătățesc performanța…
6. Competențele TIC.
Provocare: poți utiliza / administra o varietate de aplicații web?
Cred că cel mai însemnat progres pe care mi l-a adus lucrul pe platforma eTwinning a fost cel în domeniul managementului spațiilor web. Schimbul de experiență și învățarea în domeniul administrării aplicațiilor TIC este – pe această platformă – natural. Dacă vrei să comunici, trebuie să poți utiliza instrumente de comunicare dintre cele mai diverse. Fiecare partener încearcă să te atragă spre acea aplicație web care i se pare lui mai confortabilă pentru că o cunoaște… Fiecare membru eTwinning agreează o altă aplicație, un alt soft și în felul acesta te impulsionează să-l descoperi și tu… Primul blog, prima pagină wiki, prima revistă on-line, prelucrări video și audio, photostory, transfer și împărtășire de informație pe canale transparente, accesibile… Toate acestea le înveți pe platforma eTwinning pur și simplu… făcând…
7. Integrarea curriculară – o necesitate.
Provocare: cum pot fi racordate proiectele eTwinning la activitatea educațională propriu-zisă, la obiectivele de predare-învățare pe care trebuie să le atingem?
Am desfășurat pe platformă două tipuri de proiecte: activități cross-curriculare pe teme educaționale de interes european (cetățenie activă, educație interculturală, educație ecologică, etc) și proiecte didactice focusate pe elemente curriculare specifice unei discipline anume (psihologie, sociologie, filosofie). Proiectele cross-curriculare au farmecul și utilitatea lor…, dar mult mai practice, mai simplu de gestionat și mai eficiente din punct de vedere didactic pot fi proiectele cu ancorare curriculară clară.
8. Învățarea prin colaborare cu suport web.
Provocare: cum poți transforma o platformă web în instrument colaborativ de predare-învățare?
La începutul experienței mele eTwinning, consideram sintagma învățare prin colaborare cu suport web cam… abstractă, nu-i puteam surprinde sensul… Activitatea de proiect desfășurată pe platformă, precum și două programe europene de formare în acest domeniu (unul dintre ele accesat de pe paltforma eTwinning, online), mi-au permis să mă familiarizez cu acele aplicații web care facilitează interactivitatea și colaborarea într-o măsură mai mare. Din baza de aplicații disponibile pe TwinSpace recomand, pentru activitățile de învățare care se doresc colaborative, îndeosebi aplicația wiki și blogul – care, în mod nemijlocit, permit elevilor și profesorilor din școlile partenere să colaboreze și să se „întâlnească” efectiv în realizarea unei teme comune.
9. Leadership.
Provocare: cum conduci un proiect către rezultat? Cum coordonezi acțiunile partenerilor și ale propriilor elevi?
Ipostazele de fondator de proiect și administrator TwinSpace m-au stimulat să-mi analizez și să-mi îmbunătățesc abilitățile de lider. Am învățat cum să mă implic pentru a-i implica și pe ceilalți… Proiectele on-line solicită un tip aparte de leadership, care necesită nu doar abilități legate de motivarea învățării, dar și capacitatea de a organiza spațiul virtual în așa fel încât informația să fie accesibilizată, iar activitățile să fie interactive. Această provocare mi-a permis să-mi descopăr aptitudini de lider care înainte nu-mi fuseseră solicitate. Ulterior, această experiență mi-a fost utilă și în activitatea de trainer, întrucât mi-a venit foarte ușor să administrez activitățile de învățare de pe alte platforme de învățare.
10. Managementul predării-învățării.
Provocare: care sunt diferențele dintre a coordona o activitate de învățare din clasa reală și a coordona învățarea în clasa virtuală?
Organizarea unei activități de învățare pe suport web necesită o adaptare specifică la resursele și la canalele de comunicare disponibile. Asigurarea dimensiunii colaborative stimulează imaginația profesorului. Dinamica predare – învățare – evaluare trebuie pusă în valoare prin managementul spațiului virtual, prin corelarea acestuia cu scopul și obiectivele proiectului educațional. Vizite virtuale, clasa virtuală, portofoliul digital - se pot realiza efectiv numai dacă platforma de învățare este organizată corect din punct de vedere tematic. O activitate de învățare va putea fi finalizată cu succes numai dacă este asigurat accesul participanților la resursele platformei, dacă este popularizată în timp util fiecare etapă, dacă se creează sisteme de alertă prin mail cu privire la informațiile urgente și dacă aplicațiile web cu care este dotat TwinSpace sunt adecvate activităților.
Epilog
Dacă ar fi să încep astăzi un proiect eTwinning…, aș alege ca partener un profesor din aceeași arie curriculară, o școală parteneră cu elevi ale căror vârstă, interese și preocupări curriculare să fie compatibile în grad cât mai ridicat cu cele ale elevilor mei și aș opta pentru o activitate de învățare direct corelată curriculumului…
Nu există recompensă mai mare decât aceea de a învăța să faci ceva în mod competent… Mulți câștigă diplome și par să se mulțumească cu asta…, dar ele nu înseamnă nimic în raport cu a avea o abilitate concretă de a face ceva sau nu se compară cu dobândirea unei perspective realiste asupra propriilor inițiative și demersuri…
Recomand experiența eTwinning oricărui profesor care are dorința de a se descoperi pe sine, sub aspect profesional, într-o lumină nouă, modernă, europeană.
]]>
Publicat în 10. 08. 2013 de Petruța Lostun
Prolog
În 2009 - 2010 făceam primii pași în domeniul proiectelor și parteneriatelor europene. Tot atunci… am descoperit platforma eTwinning. La început, a fost o enormă curiozitate, entuziasmul și dorința fără margini de a mă „conecta” la mediul profesional european. Au urmat numeroase provocări și o treptată re-descoperire de sine, ba – mai mult – o re-construcție a adevărului profesional și personal… Mesajul pe care doresc să-l transmit prin acest articol este acela că eTwinning nu oferă (și nici nu posedă) adevăruri absolute, ci doar emite „provocări” care, dacă sunt corect gestionate, dezvoltă importante abilități personale și profesionale.
10 provocări eTwinning
1. Mentalități – pendularea între național și european.
Provocare: ce anume din experiența profesională a colegilor din alte țări se potrivește și sistemului de educație din România? Cum pot fi aplicate achizițiile „experiențelor europene” în activitatea educațională pe care o desfășori?
Prima concluzie ar fi aceea că a împrumuta în mod forțat o atitudine necompatibilă cu sistemul educațional din care faci parte sau cu nevoile și interesele elevilor tăi… nu poate conduce decât la un lamentabil eșec.
A doua constatare se referă la faptul că trebuie să manifești toleranță la atitudinile și punctele de vedere diferite. Privite sub un alt orizont de cultură organizațională, acestea… pot căpăta un sens logic.
În al treilea rând, aș dori să arăt că, prin compararea a diferite culturi profesionale europene, am identificat – ca diferență - o anumită centrare a profesorilor români pe acțiune, în timp ce majoritatea europenilor se focalizează pe problema de rezolvat și pe rezultat, subordonând complet acestora acțiunea. Consider că identificarea acestei diferențe de mentalitate mi-a fost utilă în abordarea ulterioară a proiectelor educaționale din școală, precum și a parteneriatelor educaționale.
2. Comunicarea on-line – oportunități, reguli, limite.
Provocare: cum și cât trebuie să comunici pe o astfel de platformă, în așa fel încât să se creeze un sentiment de „apartenență”, senzația de „clasă” (iar nu de „acasă”, cum am crezut eu inițial…)? Cu ce frecvență trebuie să-ți verifici contul personal pentru a avea o comunicare efectivă și în timp real cu ceilalți?
Pentru mine, ca profesor de științe sociale, platforma eTwinning a prezentat interes și din perspectivă socială: cât de funcțională este ideea de comunitate virtuală?
Am putut observa că absența competențelor de comunicare într-o limbă străină sau a competențelor TIC… devin ab initio bariere care blochează accesul profesorilor și elevilor la o astfel de comunitate… Ca și în cazul comunităților reale, viabilitatea comunităților virtuale depinde de implicarea în comunicare, de sociabilitatea individuală a membrilor platformei. Or, în cazul comunităților virtuale, sociabilitatea este strict dependentă de stăpânirea instrumentelor presupuse de funcționarea acestui gen de comunitate: conectarea la internet, posedarea instrumentului lingvistic, cunoașterea noilor tehnologii de comunicare.
Un risc pe care îl presupune comunicarea pe platforma eTwinning îl reprezintă numărul mare de canale prin care informația poate fi vehiculată: desktop-ul are el însuși un set complet de astfel de canale mediatice (constând în bloguri, grupuri de lucru, „camere”, mail, jurnal, alerte…), dublate sau triplate de seturile de instrumente de comunicare existente pe TwinSpace-ul fiecărui proiect activ. Este de înțeles, din această perspectivă, de ce fiecare profesor care acționează pe platforma eTwinnig trebuie să-și limiteze implicarea strict la activități și grupuri de dialog cu adevărat relevante pentru el. Altfel spus, menținerea în perimetrul eficienței impune un auto-control al numărului de proiecte / spații web / casete de dialog la care profesorul se va menține conectat simultan.
3. A fi partener – compatibilități și incompatibilități.
Provocare: cum poți găsi un partener de proiect al cărui ritm eTwinning să ți se potrivească? „Potrivirea de ritm” despre care am făcut anterior vorbire a operat o selecție „naturală” a colaboratorilor mei eTwinning. Cei cu al căror ritm de lucru m-am potrivit mi-au fost nu doar „parteneri de proiect” sau „vizitatori de pagină”, ci prieteni reali. Cu unii dintre aceștia nu am putut desfășura propriu-zis un proiect în parteneriat pentru că, pur și simplu, interesele noastre curriculare sau grupele de vârstă ale elevilor noștri nu permiteau acest lucru. În schimb, a fost foarte productivă, în aceste cazuri, alternativa dialogului profesional, a schimbului de experiență. Camerele profesorilor sunt, desigur, o oportunitate din această perspectivă.
Nu toți cei care au un cont eTwinning au aceeași deschidere în comunicare sau același ritm de formulare a feedback-ului… Și atunci, iată, un important factor care reglează adeziunea la o comunitatea profesională virtuală: compatibilitatea dintre competențele de bază necesare și dintre ritmurile de lucru ale partenerilor de proiect. Disponibilitatea personală, oportunitățile de formare continuă existente la nivel național și european, precum și strategiile prin care agențiile naționale motivează implicarea profesorilor și elevilor în comunitățile de învățare virtuale – sunt și ele condiții care reglează succesul unui grup de învățare care acționează pe platformele eTwinnig și TwinSpace.
4. Mitul digital natives… un punct de vedere.
Provocare: Cum poți motiva elevii să-și perfecționeze competențele de utilizare a noilor tehnologii în comunicare și învățare?
Se tot spune că tinerii din ziua de astăzi sunt digital natives și, din anumite puncte de vedere, poate chiar sunt… Am constatat, lucrând cu elevii mei pe platforma eTwinning, că – de fapt – ei au destul de multe prejudecăți și deprinderi eronate în ceea ce privește utilizarea platformelor web în învățare. Utilizarea haotică a resurselor TIC de către tineri, mereu în alte scopuri decât în cel educațional, creează o problemă care se cere a fi corect administrată de profesorul coordonator. Focalizarea atenției elevilor pe îndeplinirea sarcinilor de proiect, monitorizarea calității și a valorii educaționale a acțiunilor întreprinse de aceștia pe platformă devin provocările principale pentru profesorul care coordonează procesul de predare-învățare pe suport web.
5. Competențele de comunicare într-o limbă străină.
Provocare: ai încredere în capacitatea ta de a comunica într-o altă limbă europeană?
Această provocare este mai mare pentru profesorii care predau alte discipline decât limbile străine, cum este și cazul meu… Când am descoperit platforma eTwinnig, „curajul” meu de a scrie în limba engleză… era aproape de cota 0. Mai precis, nu utilizasem engleza din vremea anilor de liceu… Am început timid, cu mesaje simple, dar pe care am încercat să le fac cât mai clare și inteligibile și… a funcționat. Poate să sune ca un truism, dar, da, mi-am îmbunătățit competențele de comunicare în limba engleză, mi-am actualizat și îmbunătățit vocabularul, am căpătat încrederea de a-mi exprima ideile și de a dialoga cu profesori care, mulți dintre ei, au un nivel mai bun de cunoaștere al limbii engleze decât mine… În cazul meu, chiar elevii cu care am lucrat în proiecte eTwinnig, și care frecventau clase cu studiu intensiv al limbii engleze, stăpâneau instrumentul lingvistic la un nivel superior mie. Nu mi-am creat din aceasta un obstacol, ci am considerat-o o provocare în plus, care m-a stimulat să-mi îmbunătățesc performanța…
6. Competențele TIC.
Provocare: poți utiliza / administra o varietate de aplicații web?
Cred că cel mai însemnat progres pe care mi l-a adus lucrul pe platforma eTwinning a fost cel în domeniul managementului spațiilor web. Schimbul de experiență și învățarea în domeniul administrării aplicațiilor TIC este – pe această platformă – natural. Dacă vrei să comunici, trebuie să poți utiliza instrumente de comunicare dintre cele mai diverse. Fiecare partener încearcă să te atragă spre acea aplicație web care i se pare lui mai confortabilă pentru că o cunoaște… Fiecare membru eTwinning agreează o altă aplicație, un alt soft și în felul acesta te impulsionează să-l descoperi și tu… Primul blog, prima pagină wiki, prima revistă on-line, prelucrări video și audio, photostory, transfer și împărtășire de informație pe canale transparente, accesibile… Toate acestea le înveți pe platforma eTwinning pur și simplu… făcând…
7. Integrarea curriculară – o necesitate.
Provocare: cum pot fi racordate proiectele eTwinning la activitatea educațională propriu-zisă, la obiectivele de predare-învățare pe care trebuie să le atingem?
Am desfășurat pe platformă două tipuri de proiecte: activități cross-curriculare pe teme educaționale de interes european (cetățenie activă, educație interculturală, educație ecologică, etc) și proiecte didactice focusate pe elemente curriculare specifice unei discipline anume (psihologie, sociologie, filosofie). Proiectele cross-curriculare au farmecul și utilitatea lor…, dar mult mai practice, mai simplu de gestionat și mai eficiente din punct de vedere didactic pot fi proiectele cu ancorare curriculară clară.
8. Învățarea prin colaborare cu suport web.
Provocare: cum poți transforma o platformă web în instrument colaborativ de predare-învățare?
La începutul experienței mele eTwinning, consideram sintagma învățare prin colaborare cu suport web cam… abstractă, nu-i puteam surprinde sensul… Activitatea de proiect desfășurată pe platformă, precum și două programe europene de formare în acest domeniu (unul dintre ele accesat de pe paltforma eTwinning, online), mi-au permis să mă familiarizez cu acele aplicații web care facilitează interactivitatea și colaborarea într-o măsură mai mare. Din baza de aplicații disponibile pe TwinSpace recomand, pentru activitățile de învățare care se doresc colaborative, îndeosebi aplicația wiki și blogul – care, în mod nemijlocit, permit elevilor și profesorilor din școlile partenere să colaboreze și să se „întâlnească” efectiv în realizarea unei teme comune.
9. Leadership.
Provocare: cum conduci un proiect către rezultat? Cum coordonezi acțiunile partenerilor și ale propriilor elevi?
Ipostazele de fondator de proiect și administrator TwinSpace m-au stimulat să-mi analizez și să-mi îmbunătățesc abilitățile de lider. Am învățat cum să mă implic pentru a-i implica și pe ceilalți… Proiectele on-line solicită un tip aparte de leadership, care necesită nu doar abilități legate de motivarea învățării, dar și capacitatea de a organiza spațiul virtual în așa fel încât informația să fie accesibilizată, iar activitățile să fie interactive. Această provocare mi-a permis să-mi descopăr aptitudini de lider care înainte nu-mi fuseseră solicitate. Ulterior, această experiență mi-a fost utilă și în activitatea de trainer, întrucât mi-a venit foarte ușor să administrez activitățile de învățare de pe alte platforme de învățare.
10. Managementul predării-învățării.
Provocare: care sunt diferențele dintre a coordona o activitate de învățare din clasa reală și a coordona învățarea în clasa virtuală?
Organizarea unei activități de învățare pe suport web necesită o adaptare specifică la resursele și la canalele de comunicare disponibile. Asigurarea dimensiunii colaborative stimulează imaginația profesorului. Dinamica predare – învățare – evaluare trebuie pusă în valoare prin managementul spațiului virtual, prin corelarea acestuia cu scopul și obiectivele proiectului educațional. Vizite virtuale, clasa virtuală, portofoliul digital - se pot realiza efectiv numai dacă platforma de învățare este organizată corect din punct de vedere tematic. O activitate de învățare va putea fi finalizată cu succes numai dacă este asigurat accesul participanților la resursele platformei, dacă este popularizată în timp util fiecare etapă, dacă se creează sisteme de alertă prin mail cu privire la informațiile urgente și dacă aplicațiile web cu care este dotat TwinSpace sunt adecvate activităților.
Epilog
Dacă ar fi să încep astăzi un proiect eTwinning…, aș alege ca partener un profesor din aceeași arie curriculară, o școală parteneră cu elevi ale căror vârstă, interese și preocupări curriculare să fie compatibile în grad cât mai ridicat cu cele ale elevilor mei și aș opta pentru o activitate de învățare direct corelată curriculumului…
Nu există recompensă mai mare decât aceea de a învăța să faci ceva în mod competent… Mulți câștigă diplome și par să se mulțumească cu asta…, dar ele nu înseamnă nimic în raport cu a avea o abilitate concretă de a face ceva sau nu se compară cu dobândirea unei perspective realiste asupra propriilor inițiative și demersuri…
Recomand experiența eTwinning oricărui profesor care are dorința de a se descoperi pe sine, sub aspect profesional, într-o lumină nouă, modernă, europeană.
]]>
