Experiență de formare profesională în cadrul Programului Erasmus+ – Cursul „Wellbeing for Working with Autism”, Alghero, Italia
Filimon Mihaela, Dobre Monica, Udrică Cristina
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Sf. Vasile” Craiova
Proiect de acreditare nr. 2025-1-RO01-KA121-SCH-000331969, Cod acreditare: 2024-1-RO01-KA120-SCH-000285800
Rezumat
Prezentul articol analizează impactul participării la cursul „Wellbeing for Working with Autism”, desfășurat în cadrul Programului Erasmus+, asupra dezvoltării competențelor profesionale necesare lucrului cu elevii cu tulburări din spectrul autist (TSA). Formarea a avut loc în perioada 18–23 august 2025, în Alghero, Italia, și a vizat integrarea conceptului de wellbeing în practica educațională. Articolul evidențiază relația dintre autoreglarea emoțională a cadrului didactic, prevenirea burnout-ului și eficiența intervenției educaționale în contexte incluzive. Sunt prezentate direcții metodologice concrete și modalități de transfer al competențelor dobândite în activitatea didactică.
Educația incluzivă presupune nu doar adaptări curriculare și intervenții specializate, ci și o profundă transformare a modului în care cadrul didactic își înțelege propriul rol. În lucrul cu elevii cu TSA, profesorul devine facilitator al comunicării, mediator emoțional și susținător al dezvoltării socio-emoționale. În acest context, starea de bine a profesorului nu mai poate fi considerată un aspect secundar, ci o componentă structurală a procesului educațional.
Programul Erasmus+ oferă cadrul necesar pentru dezvoltare profesională continuă, facilitând schimbul de bune practici și accesul la formări inovatoare. Participarea la cursul „Wellbeing for Working with Autism” a reprezentat o oportunitate de aprofundare a relației dintre echilibrul interior al profesorului și calitatea actului educațional.
Conceptul de wellbeing educațional include dimensiuni emoționale, cognitive, sociale și fizice. Cercetările recente evidențiază faptul că nivelul ridicat de stres profesional influențează negativ climatul clasei și relația profesor–elev. În cazul elevilor cu TSA, predictibilitatea, calmul și coerența emoțională a adultului sunt factori esențiali pentru reglarea comportamentală.
Modelul PERMA (Positive Emotions, Engagement, Relationships, Meaning, Accomplishment) oferă un cadru aplicabil în mediul educațional. Integrarea principiilor psihologiei pozitive în școală contribuie la crearea unui climat incluziv și la dezvoltarea rezilienței atât la nivelul elevilor, cât și al profesorilor.
Descrierea programului de formare
Cursul a fost structurat pe parcursul a șase zile și a combinat sesiuni teoretice cu activități experiențiale. Au fost abordate teme precum: mindfulness aplicat în educație, tehnici de reducere a stresului, art-terapie, alfabetizare emoțională și consolidarea relațiilor pozitive.
Exercițiile de mindfulness au inclus tehnici de respirație conștientă, scanarea corporală și practici de ancorare în prezent. Componenta de art-terapie (acuarelă, colaj, neurographic art) a oferit modalități alternative de exprimare emoțională. Activitățile de tip „Gratitude Web”, „Empathy Circle” și „Emotion Charades” au evidențiat importanța dezvoltării empatiei și a apartenenței la grup.
Analiza impactului profesional
Participarea la formare a condus la conștientizarea necesității introducerii unor rutine zilnice de autoreglare emoțională în activitatea didactică. Integrarea unor momente scurte de mindfulness la începutul orei poate reduce anxietatea elevilor și poate facilita tranzițiile între activități.
Art-terapia poate fi utilizată ca instrument de evaluare formativă a stării emoționale a elevilor cu dificultăți de comunicare verbală. De asemenea, strategiile de consolidare a relațiilor pozitive contribuie la crearea unui climat de siguranță psihologică, esențial pentru progresul copiilor cu TSA.
Dimensiunea interculturală
Mobilitatea desfășurată în Alghero a oferit oportunitatea dialogului cu profesori din diferite sisteme educaționale europene. Schimbul de experiență a evidențiat caracterul universal al provocărilor legate de incluziune și necesitatea colaborării internaționale.
Contextul cultural italian a favorizat reflecția și reconectarea cu valorile profesionale fundamentale. Experiența interculturală a consolidat sentimentul apartenenței la o comunitate educațională europeană.
Concluzii și direcții de dezvoltare
Starea de bine a profesorului reprezintă un factor determinant al calității intervenției educaționale în lucrul cu elevii cu TSA. Investiția în formare continuă, autoreflecție și dezvoltare personală contribuie la crearea unui mediu educațional echilibrat și incluziv.
Experiența Erasmus+ din Alghero a demonstrat că strategiile de mindfulness, art-terapie și psihologie pozitivă pot fi integrate eficient în practica didactică. Implementarea acestora la nivel instituțional poate susține dezvoltarea unei culturi organizaționale centrate pe echilibru, empatie și colaborare.
]]>
