Publicat în 23. 07. 2026 de Dănuț-Alexandru Nuță
Categorie: experienţe pedagogice
Incluziunea începe cu o poveste.
Noul nostru proiect european, desfășurat în toate școlile participante, își propune să aducă în prim‑plan experiențele reale ale elevilor – momente în care s-au simțit acceptați, sprijiniți și valorizați. Coordonat de România și Grecia, proiectul creează un cadru sigur, creativ și accesibil pentru elevi de toate vârstele, inclusiv CES/SEN.
Scopul proiectului
Proiectul urmărește să promoveze incluziunea și respectul pentru diversitate, să dezvolte competențe digitale și să întărească dialogul intercultural. Elevii vor lucra individual și în echipe internaționale, împărtășind povești, imagini, materiale audio și video care reflectă bunătate, empatie și sprijin reciproc.
Cine participă?
Toate școlile partenere din proiect contribuie activ la fiecare etapă.
România și Grecia au rol de coordonare pentru activitățile de fotografie, editare, evaluare și prezentare finală.
Participă elevi din:
• Preșcolar (3–6 ani)
• Primar (6–11 ani)
• Gimnazial (11–14 ani)
• Liceal (14–19 ani)
• CES/SEN (toate vârstele)
Calendarul activităților (Septembrie–Decembrie)
SEPTEMBRIE – Lansare & Identitate vizuală
Prima activitate obligatorie: crearea logo‑ului proiectului de către elevii tuturor școlilor participante.
Urmează întâlnirea profesorilor, activități de tip „Who am I?” și un Padlet comun: „Ce înseamnă incluziunea pentru mine?”.
OCTOMBRIE – Producție creativă
Elevii creează materiale adaptate vârstei:
• Desene, colaje foto
• Postere digitale, povești audio, videoclipuri
• Activități simplificate pentru CES/SEN
România și Grecia coordonează sesiunile foto și sprijinul pentru captarea momentelor de incluziune.
NOIEMBRIE – Colaborare europeană
Toate școlile contribuie la:
• European Inclusion Map
• Kindness Chain – acțiuni săptămânale de bunătate
• Crearea unui booklet digital comun în echipe mixte România–Grecia–alte școli participante
Materialele sunt trimise coordonatorilor pentru editare.
DECEMBRIE – Prezentare & Închidere
Grecia publică prezentarea finală pe eTwinning.
România coordonează evaluarea.
Toate școlile organizează expoziții locale și contribuie la raportul final.
Instrumente digitale folosite
Canva, PicsArt, PiZap, StoryJumper, StoryboardThat, Calameo, Issuu, Wordwall, Google Forms, Removal.ai, OurBoox, Padlet, eTwinning – platforme care transformă creativitatea elevilor în produse digitale atractive.
💡 De ce este important acest proiect?
Pentru că fiecare copil merită să fie ascultat.
Prin poveștile lor, elevii descoperă că incluziunea nu are granițe.
Proiectul devine astfel o punte între școli, culturi și experiențe, promovând empatia și respectul într-o comunitate europeană unită.
]]>
Publicat în 23. 07. 2026 de Dănuț-Alexandru Nuță
Categorie: experienţe pedagogice
Incluziunea începe cu o poveste.
Noul nostru proiect european, desfășurat în toate școlile participante, își propune să aducă în prim‑plan experiențele reale ale elevilor – momente în care s-au simțit acceptați, sprijiniți și valorizați. Coordonat de România și Grecia, proiectul creează un cadru sigur, creativ și accesibil pentru elevi de toate vârstele, inclusiv CES/SEN.
Scopul proiectului
Proiectul urmărește să promoveze incluziunea și respectul pentru diversitate, să dezvolte competențe digitale și să întărească dialogul intercultural. Elevii vor lucra individual și în echipe internaționale, împărtășind povești, imagini, materiale audio și video care reflectă bunătate, empatie și sprijin reciproc.
Cine participă?
Toate școlile partenere din proiect contribuie activ la fiecare etapă.
România și Grecia au rol de coordonare pentru activitățile de fotografie, editare, evaluare și prezentare finală.
Participă elevi din:
• Preșcolar (3–6 ani)
• Primar (6–11 ani)
• Gimnazial (11–14 ani)
• Liceal (14–19 ani)
• CES/SEN (toate vârstele)
Calendarul activităților (Septembrie–Decembrie)
SEPTEMBRIE – Lansare & Identitate vizuală
Prima activitate obligatorie: crearea logo‑ului proiectului de către elevii tuturor școlilor participante.
Urmează întâlnirea profesorilor, activități de tip „Who am I?” și un Padlet comun: „Ce înseamnă incluziunea pentru mine?”.
OCTOMBRIE – Producție creativă
Elevii creează materiale adaptate vârstei:
• Desene, colaje foto
• Postere digitale, povești audio, videoclipuri
• Activități simplificate pentru CES/SEN
România și Grecia coordonează sesiunile foto și sprijinul pentru captarea momentelor de incluziune.
NOIEMBRIE – Colaborare europeană
Toate școlile contribuie la:
• European Inclusion Map
• Kindness Chain – acțiuni săptămânale de bunătate
• Crearea unui booklet digital comun în echipe mixte România–Grecia–alte școli participante
Materialele sunt trimise coordonatorilor pentru editare.
DECEMBRIE – Prezentare & Închidere
Grecia publică prezentarea finală pe eTwinning.
România coordonează evaluarea.
Toate școlile organizează expoziții locale și contribuie la raportul final.
Instrumente digitale folosite
Canva, PicsArt, PiZap, StoryJumper, StoryboardThat, Calameo, Issuu, Wordwall, Google Forms, Removal.ai, OurBoox, Padlet, eTwinning – platforme care transformă creativitatea elevilor în produse digitale atractive.
💡 De ce este important acest proiect?
Pentru că fiecare copil merită să fie ascultat.
Prin poveștile lor, elevii descoperă că incluziunea nu are granițe.
Proiectul devine astfel o punte între școli, culturi și experiențe, promovând empatia și respectul într-o comunitate europeană unită.
]]>
Starea de bine a profesorului ca premisă a intervenției educaționale eficiente în lucrul cu elevii cu tulburări din spectrul autist
Experiență de formare profesională în cadrul Programului Erasmus+ – Cursul „Wellbeing for Working with Autism”, Alghero, Italia
Filimon Mihaela, Dobre Monica, Udrică Cristina
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Sf. Vasile” Craiova
Proiect de acreditare nr. 2025-1-RO01-KA121-SCH-000331969, Cod acreditare: 2024-1-RO01-KA120-SCH-000285800
Rezumat
Prezentul articol analizează impactul participării la cursul „Wellbeing for Working with Autism”, desfășurat în cadrul Programului Erasmus+, asupra dezvoltării competențelor profesionale necesare lucrului cu elevii cu tulburări din spectrul autist (TSA). Formarea a avut loc în perioada 18–23 august 2025, în Alghero, Italia, și a vizat integrarea conceptului de wellbeing în practica educațională. Articolul evidențiază relația dintre autoreglarea emoțională a cadrului didactic, prevenirea burnout-ului și eficiența intervenției educaționale în contexte incluzive. Sunt prezentate direcții metodologice concrete și modalități de transfer al competențelor dobândite în activitatea didactică.
Educația incluzivă presupune nu doar adaptări curriculare și intervenții specializate, ci și o profundă transformare a modului în care cadrul didactic își înțelege propriul rol. În lucrul cu elevii cu TSA, profesorul devine facilitator al comunicării, mediator emoțional și susținător al dezvoltării socio-emoționale. În acest context, starea de bine a profesorului nu mai poate fi considerată un aspect secundar, ci o componentă structurală a procesului educațional.
Programul Erasmus+ oferă cadrul necesar pentru dezvoltare profesională continuă, facilitând schimbul de bune practici și accesul la formări inovatoare. Participarea la cursul „Wellbeing for Working with Autism” a reprezentat o oportunitate de aprofundare a relației dintre echilibrul interior al profesorului și calitatea actului educațional.
Conceptul de wellbeing educațional include dimensiuni emoționale, cognitive, sociale și fizice. Cercetările recente evidențiază faptul că nivelul ridicat de stres profesional influențează negativ climatul clasei și relația profesor–elev. În cazul elevilor cu TSA, predictibilitatea, calmul și coerența emoțională a adultului sunt factori esențiali pentru reglarea comportamentală.
Modelul PERMA (Positive Emotions, Engagement, Relationships, Meaning, Accomplishment) oferă un cadru aplicabil în mediul educațional. Integrarea principiilor psihologiei pozitive în școală contribuie la crearea unui climat incluziv și la dezvoltarea rezilienței atât la nivelul elevilor, cât și al profesorilor.
Descrierea programului de formare
Cursul a fost structurat pe parcursul a șase zile și a combinat sesiuni teoretice cu activități experiențiale. Au fost abordate teme precum: mindfulness aplicat în educație, tehnici de reducere a stresului, art-terapie, alfabetizare emoțională și consolidarea relațiilor pozitive.
Exercițiile de mindfulness au inclus tehnici de respirație conștientă, scanarea corporală și practici de ancorare în prezent. Componenta de art-terapie (acuarelă, colaj, neurographic art) a oferit modalități alternative de exprimare emoțională. Activitățile de tip „Gratitude Web”, „Empathy Circle” și „Emotion Charades” au evidențiat importanța dezvoltării empatiei și a apartenenței la grup.
Analiza impactului profesional
Participarea la formare a condus la conștientizarea necesității introducerii unor rutine zilnice de autoreglare emoțională în activitatea didactică. Integrarea unor momente scurte de mindfulness la începutul orei poate reduce anxietatea elevilor și poate facilita tranzițiile între activități.
Art-terapia poate fi utilizată ca instrument de evaluare formativă a stării emoționale a elevilor cu dificultăți de comunicare verbală. De asemenea, strategiile de consolidare a relațiilor pozitive contribuie la crearea unui climat de siguranță psihologică, esențial pentru progresul copiilor cu TSA.
Dimensiunea interculturală
Mobilitatea desfășurată în Alghero a oferit oportunitatea dialogului cu profesori din diferite sisteme educaționale europene. Schimbul de experiență a evidențiat caracterul universal al provocărilor legate de incluziune și necesitatea colaborării internaționale.
Contextul cultural italian a favorizat reflecția și reconectarea cu valorile profesionale fundamentale. Experiența interculturală a consolidat sentimentul apartenenței la o comunitate educațională europeană.
Concluzii și direcții de dezvoltare
Starea de bine a profesorului reprezintă un factor determinant al calității intervenției educaționale în lucrul cu elevii cu TSA. Investiția în formare continuă, autoreflecție și dezvoltare personală contribuie la crearea unui mediu educațional echilibrat și incluziv.
Experiența Erasmus+ din Alghero a demonstrat că strategiile de mindfulness, art-terapie și psihologie pozitivă pot fi integrate eficient în practica didactică. Implementarea acestora la nivel instituțional poate susține dezvoltarea unei culturi organizaționale centrate pe echilibru, empatie și colaborare.
]]>
Publicat în 24. 02. 2026 de Raluca Monica Dobre
Categorie: dezvoltare profesională
Starea de bine a profesorului ca premisă a intervenției educaționale eficiente în lucrul cu elevii cu tulburări din spectrul autist
Experiență de formare profesională în cadrul Programului Erasmus+ – Cursul „Wellbeing for Working with Autism”, Alghero, Italia
Filimon Mihaela, Dobre Monica, Udrică Cristina
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Sf. Vasile” Craiova
Proiect de acreditare nr. 2025-1-RO01-KA121-SCH-000331969, Cod acreditare: 2024-1-RO01-KA120-SCH-000285800
Rezumat
Prezentul articol analizează impactul participării la cursul „Wellbeing for Working with Autism”, desfășurat în cadrul Programului Erasmus+, asupra dezvoltării competențelor profesionale necesare lucrului cu elevii cu tulburări din spectrul autist (TSA). Formarea a avut loc în perioada 18–23 august 2025, în Alghero, Italia, și a vizat integrarea conceptului de wellbeing în practica educațională. Articolul evidențiază relația dintre autoreglarea emoțională a cadrului didactic, prevenirea burnout-ului și eficiența intervenției educaționale în contexte incluzive. Sunt prezentate direcții metodologice concrete și modalități de transfer al competențelor dobândite în activitatea didactică.
Educația incluzivă presupune nu doar adaptări curriculare și intervenții specializate, ci și o profundă transformare a modului în care cadrul didactic își înțelege propriul rol. În lucrul cu elevii cu TSA, profesorul devine facilitator al comunicării, mediator emoțional și susținător al dezvoltării socio-emoționale. În acest context, starea de bine a profesorului nu mai poate fi considerată un aspect secundar, ci o componentă structurală a procesului educațional.
Programul Erasmus+ oferă cadrul necesar pentru dezvoltare profesională continuă, facilitând schimbul de bune practici și accesul la formări inovatoare. Participarea la cursul „Wellbeing for Working with Autism” a reprezentat o oportunitate de aprofundare a relației dintre echilibrul interior al profesorului și calitatea actului educațional.
Conceptul de wellbeing educațional include dimensiuni emoționale, cognitive, sociale și fizice. Cercetările recente evidențiază faptul că nivelul ridicat de stres profesional influențează negativ climatul clasei și relația profesor–elev. În cazul elevilor cu TSA, predictibilitatea, calmul și coerența emoțională a adultului sunt factori esențiali pentru reglarea comportamentală.
Modelul PERMA (Positive Emotions, Engagement, Relationships, Meaning, Accomplishment) oferă un cadru aplicabil în mediul educațional. Integrarea principiilor psihologiei pozitive în școală contribuie la crearea unui climat incluziv și la dezvoltarea rezilienței atât la nivelul elevilor, cât și al profesorilor.
Descrierea programului de formare
Cursul a fost structurat pe parcursul a șase zile și a combinat sesiuni teoretice cu activități experiențiale. Au fost abordate teme precum: mindfulness aplicat în educație, tehnici de reducere a stresului, art-terapie, alfabetizare emoțională și consolidarea relațiilor pozitive.
Exercițiile de mindfulness au inclus tehnici de respirație conștientă, scanarea corporală și practici de ancorare în prezent. Componenta de art-terapie (acuarelă, colaj, neurographic art) a oferit modalități alternative de exprimare emoțională. Activitățile de tip „Gratitude Web”, „Empathy Circle” și „Emotion Charades” au evidențiat importanța dezvoltării empatiei și a apartenenței la grup.
Analiza impactului profesional
Participarea la formare a condus la conștientizarea necesității introducerii unor rutine zilnice de autoreglare emoțională în activitatea didactică. Integrarea unor momente scurte de mindfulness la începutul orei poate reduce anxietatea elevilor și poate facilita tranzițiile între activități.
Art-terapia poate fi utilizată ca instrument de evaluare formativă a stării emoționale a elevilor cu dificultăți de comunicare verbală. De asemenea, strategiile de consolidare a relațiilor pozitive contribuie la crearea unui climat de siguranță psihologică, esențial pentru progresul copiilor cu TSA.
Dimensiunea interculturală
Mobilitatea desfășurată în Alghero a oferit oportunitatea dialogului cu profesori din diferite sisteme educaționale europene. Schimbul de experiență a evidențiat caracterul universal al provocărilor legate de incluziune și necesitatea colaborării internaționale.
Contextul cultural italian a favorizat reflecția și reconectarea cu valorile profesionale fundamentale. Experiența interculturală a consolidat sentimentul apartenenței la o comunitate educațională europeană.
Concluzii și direcții de dezvoltare
Starea de bine a profesorului reprezintă un factor determinant al calității intervenției educaționale în lucrul cu elevii cu TSA. Investiția în formare continuă, autoreflecție și dezvoltare personală contribuie la crearea unui mediu educațional echilibrat și incluziv.
Experiența Erasmus+ din Alghero a demonstrat că strategiile de mindfulness, art-terapie și psihologie pozitivă pot fi integrate eficient în practica didactică. Implementarea acestora la nivel instituțional poate susține dezvoltarea unei culturi organizaționale centrate pe echilibru, empatie și colaborare.
]]>
Starea de bine a profesorului ca premisă a intervenției educaționale eficiente în lucrul cu elevii cu tulburări din spectrul autist
Experiență de formare profesională în cadrul Programului Erasmus+ – Cursul „Wellbeing for Working with Autism”, Alghero, Italia
Filimon Mihaela, Dobre Monica, Udrică Cristina
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Sf. Vasile” Craiova
Proiect de acreditare nr. 2025-1-RO01-KA121-SCH-000331969, Cod acreditare: 2024-1-RO01-KA120-SCH-000285800
Rezumat
Prezentul articol analizează impactul participării la cursul „Wellbeing for Working with Autism”, desfășurat în cadrul Programului Erasmus+, asupra dezvoltării competențelor profesionale necesare lucrului cu elevii cu tulburări din spectrul autist (TSA). Formarea a avut loc în perioada 18–23 august 2025, în Alghero, Italia, și a vizat integrarea conceptului de wellbeing în practica educațională. Articolul evidențiază relația dintre autoreglarea emoțională a cadrului didactic, prevenirea burnout-ului și eficiența intervenției educaționale în contexte incluzive. Sunt prezentate direcții metodologice concrete și modalități de transfer al competențelor dobândite în activitatea didactică.
Educația incluzivă presupune nu doar adaptări curriculare și intervenții specializate, ci și o profundă transformare a modului în care cadrul didactic își înțelege propriul rol. În lucrul cu elevii cu TSA, profesorul devine facilitator al comunicării, mediator emoțional și susținător al dezvoltării socio-emoționale. În acest context, starea de bine a profesorului nu mai poate fi considerată un aspect secundar, ci o componentă structurală a procesului educațional.
Programul Erasmus+ oferă cadrul necesar pentru dezvoltare profesională continuă, facilitând schimbul de bune practici și accesul la formări inovatoare. Participarea la cursul „Wellbeing for Working with Autism” a reprezentat o oportunitate de aprofundare a relației dintre echilibrul interior al profesorului și calitatea actului educațional.
Conceptul de wellbeing educațional include dimensiuni emoționale, cognitive, sociale și fizice. Cercetările recente evidențiază faptul că nivelul ridicat de stres profesional influențează negativ climatul clasei și relația profesor–elev. În cazul elevilor cu TSA, predictibilitatea, calmul și coerența emoțională a adultului sunt factori esențiali pentru reglarea comportamentală.
Modelul PERMA (Positive Emotions, Engagement, Relationships, Meaning, Accomplishment) oferă un cadru aplicabil în mediul educațional. Integrarea principiilor psihologiei pozitive în școală contribuie la crearea unui climat incluziv și la dezvoltarea rezilienței atât la nivelul elevilor, cât și al profesorilor.
Descrierea programului de formare
Cursul a fost structurat pe parcursul a șase zile și a combinat sesiuni teoretice cu activități experiențiale. Au fost abordate teme precum: mindfulness aplicat în educație, tehnici de reducere a stresului, art-terapie, alfabetizare emoțională și consolidarea relațiilor pozitive.
Exercițiile de mindfulness au inclus tehnici de respirație conștientă, scanarea corporală și practici de ancorare în prezent. Componenta de art-terapie (acuarelă, colaj, neurographic art) a oferit modalități alternative de exprimare emoțională. Activitățile de tip „Gratitude Web”, „Empathy Circle” și „Emotion Charades” au evidențiat importanța dezvoltării empatiei și a apartenenței la grup.
Analiza impactului profesional
Participarea la formare a condus la conștientizarea necesității introducerii unor rutine zilnice de autoreglare emoțională în activitatea didactică. Integrarea unor momente scurte de mindfulness la începutul orei poate reduce anxietatea elevilor și poate facilita tranzițiile între activități.
Art-terapia poate fi utilizată ca instrument de evaluare formativă a stării emoționale a elevilor cu dificultăți de comunicare verbală. De asemenea, strategiile de consolidare a relațiilor pozitive contribuie la crearea unui climat de siguranță psihologică, esențial pentru progresul copiilor cu TSA.
Dimensiunea interculturală
Mobilitatea desfășurată în Alghero a oferit oportunitatea dialogului cu profesori din diferite sisteme educaționale europene. Schimbul de experiență a evidențiat caracterul universal al provocărilor legate de incluziune și necesitatea colaborării internaționale.
Contextul cultural italian a favorizat reflecția și reconectarea cu valorile profesionale fundamentale. Experiența interculturală a consolidat sentimentul apartenenței la o comunitate educațională europeană.
Concluzii și direcții de dezvoltare
Starea de bine a profesorului reprezintă un factor determinant al calității intervenției educaționale în lucrul cu elevii cu TSA. Investiția în formare continuă, autoreflecție și dezvoltare personală contribuie la crearea unui mediu educațional echilibrat și incluziv.
Experiența Erasmus+ din Alghero a demonstrat că strategiile de mindfulness, art-terapie și psihologie pozitivă pot fi integrate eficient în practica didactică. Implementarea acestora la nivel instituțional poate susține dezvoltarea unei culturi organizaționale centrate pe echilibru, empatie și colaborare.
]]>
Publicat în 24. 02. 2026 de Raluca Monica Dobre
Categorie: dezvoltare profesională
Starea de bine a profesorului ca premisă a intervenției educaționale eficiente în lucrul cu elevii cu tulburări din spectrul autist
Experiență de formare profesională în cadrul Programului Erasmus+ – Cursul „Wellbeing for Working with Autism”, Alghero, Italia
Filimon Mihaela, Dobre Monica, Udrică Cristina
Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Sf. Vasile” Craiova
Proiect de acreditare nr. 2025-1-RO01-KA121-SCH-000331969, Cod acreditare: 2024-1-RO01-KA120-SCH-000285800
Rezumat
Prezentul articol analizează impactul participării la cursul „Wellbeing for Working with Autism”, desfășurat în cadrul Programului Erasmus+, asupra dezvoltării competențelor profesionale necesare lucrului cu elevii cu tulburări din spectrul autist (TSA). Formarea a avut loc în perioada 18–23 august 2025, în Alghero, Italia, și a vizat integrarea conceptului de wellbeing în practica educațională. Articolul evidențiază relația dintre autoreglarea emoțională a cadrului didactic, prevenirea burnout-ului și eficiența intervenției educaționale în contexte incluzive. Sunt prezentate direcții metodologice concrete și modalități de transfer al competențelor dobândite în activitatea didactică.
Educația incluzivă presupune nu doar adaptări curriculare și intervenții specializate, ci și o profundă transformare a modului în care cadrul didactic își înțelege propriul rol. În lucrul cu elevii cu TSA, profesorul devine facilitator al comunicării, mediator emoțional și susținător al dezvoltării socio-emoționale. În acest context, starea de bine a profesorului nu mai poate fi considerată un aspect secundar, ci o componentă structurală a procesului educațional.
Programul Erasmus+ oferă cadrul necesar pentru dezvoltare profesională continuă, facilitând schimbul de bune practici și accesul la formări inovatoare. Participarea la cursul „Wellbeing for Working with Autism” a reprezentat o oportunitate de aprofundare a relației dintre echilibrul interior al profesorului și calitatea actului educațional.
Conceptul de wellbeing educațional include dimensiuni emoționale, cognitive, sociale și fizice. Cercetările recente evidențiază faptul că nivelul ridicat de stres profesional influențează negativ climatul clasei și relația profesor–elev. În cazul elevilor cu TSA, predictibilitatea, calmul și coerența emoțională a adultului sunt factori esențiali pentru reglarea comportamentală.
Modelul PERMA (Positive Emotions, Engagement, Relationships, Meaning, Accomplishment) oferă un cadru aplicabil în mediul educațional. Integrarea principiilor psihologiei pozitive în școală contribuie la crearea unui climat incluziv și la dezvoltarea rezilienței atât la nivelul elevilor, cât și al profesorilor.
Descrierea programului de formare
Cursul a fost structurat pe parcursul a șase zile și a combinat sesiuni teoretice cu activități experiențiale. Au fost abordate teme precum: mindfulness aplicat în educație, tehnici de reducere a stresului, art-terapie, alfabetizare emoțională și consolidarea relațiilor pozitive.
Exercițiile de mindfulness au inclus tehnici de respirație conștientă, scanarea corporală și practici de ancorare în prezent. Componenta de art-terapie (acuarelă, colaj, neurographic art) a oferit modalități alternative de exprimare emoțională. Activitățile de tip „Gratitude Web”, „Empathy Circle” și „Emotion Charades” au evidențiat importanța dezvoltării empatiei și a apartenenței la grup.
Analiza impactului profesional
Participarea la formare a condus la conștientizarea necesității introducerii unor rutine zilnice de autoreglare emoțională în activitatea didactică. Integrarea unor momente scurte de mindfulness la începutul orei poate reduce anxietatea elevilor și poate facilita tranzițiile între activități.
Art-terapia poate fi utilizată ca instrument de evaluare formativă a stării emoționale a elevilor cu dificultăți de comunicare verbală. De asemenea, strategiile de consolidare a relațiilor pozitive contribuie la crearea unui climat de siguranță psihologică, esențial pentru progresul copiilor cu TSA.
Dimensiunea interculturală
Mobilitatea desfășurată în Alghero a oferit oportunitatea dialogului cu profesori din diferite sisteme educaționale europene. Schimbul de experiență a evidențiat caracterul universal al provocărilor legate de incluziune și necesitatea colaborării internaționale.
Contextul cultural italian a favorizat reflecția și reconectarea cu valorile profesionale fundamentale. Experiența interculturală a consolidat sentimentul apartenenței la o comunitate educațională europeană.
Concluzii și direcții de dezvoltare
Starea de bine a profesorului reprezintă un factor determinant al calității intervenției educaționale în lucrul cu elevii cu TSA. Investiția în formare continuă, autoreflecție și dezvoltare personală contribuie la crearea unui mediu educațional echilibrat și incluziv.
Experiența Erasmus+ din Alghero a demonstrat că strategiile de mindfulness, art-terapie și psihologie pozitivă pot fi integrate eficient în practica didactică. Implementarea acestora la nivel instituțional poate susține dezvoltarea unei culturi organizaționale centrate pe echilibru, empatie și colaborare.
]]>
Erasmus+ KA122-ADU ISKILLS_Accelerator: Un demers strategic pentru învățarea pe tot parcursul vieții
Nr. 2025-1-RO01-KA122-ADU-000341554
Dobre Monica, Budihală Ramona
Asociația Sellification4Education anunță lansarea proiectului Erasmus+ KA122-ADU ISKILLS_Accelerator, nr. 2025-1-RO01-KA122-ADU-000341554, intitulat „Accelerator de Competențe: Învățare pe Tot Parcursul Vieții”, cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul Apelului 2025 – Acțiunea Cheie 1 (KA122-ADU) pentru proiecte de mobilitate de scurtă durată în domeniul Educației Adulților.
Activitatea de lansare a reunit facilitatorii asociației într-un cadru dinamic, în care au fost prezentate identitatea vizuală a proiectului, obiectivele, direcțiile strategice și rezultatele așteptate. Entuziasmul echipei confirmă angajamentul ferm pentru dezvoltarea unei educații a adulților moderne, incluzive și adaptate realităților actuale.
Viziune și obiective
Proiectul ISKILLS_Accelerator își propune să consolideze competențele formatorilor și să contribuie la creșterea calității programelor de educație pentru adulți, prin mobilități europene și activități de formare inovatoare.
Inițiativa se concentrează pe patru piloni esențiali pentru societatea contemporană:
• Incluziune și diversitate – pentru o educație accesibilă tuturor;
• Coaching și inteligență emoțională – pentru dezvoltare personală autentică și sprijinirea cursanților din medii vulnerabile;
• Competențe IT – pentru adaptarea la transformările digitale;
• Învățare continuă – ca fundament al unei creșteri sustenabile.
Proiectul urmărește să ofere instrumente concrete și experiențe de învățare valoroase care să sprijine dezvoltarea profesională și personală a adulților, în special a celor provenind din grupuri vulnerabile.
Activități de mobilitate și formare
În cadrul proiectului sunt planificate activități de mobilitate internațională menite să consolideze competențele echipei de formatori:
🔹 Job Shadowing – Turcia – 14-21 martie 2026
Patru formatori vor participa la o activitate de tip job shadowing în cadrul organizației Cengiz Education Project Consulting, Turcia, pentru a observa bune practici în domeniul educației adulților și al incluziunii educaționale.
🔹 Curs internațional de formare
Trei formatori ai asociației vor participa în august 2026, la cursul „Emotionally Intelligent Teaching: Engaging Disadvantaged Learners and Fostering Success”, axat pe dezvoltarea competențelor de predare empatică și sprijinirea cursanților din grupul țintă al proiectului.
Aceste mobilități vor facilita schimbul de bune practici, dezvoltarea de parteneriate europene și integrarea unor metode inovatoare în activitatea educațională desfășurată la nivel local.
Impact și valoare adăugată
Prin implementarea proiectului ISKILLS_Accelerator, Asociația Sellification4Education urmărește:
• creșterea capacității organizaționale în domeniul educației adulților;
• dezvoltarea competențelor pedagogice și digitale ale formatorilor;
• îmbunătățirea sprijinului oferit adulților din grupuri vulnerabile;
• promovarea unei culturi a învățării pe tot parcursul vieții.
Proiectul contribuie la obiectivele europene privind incluziunea socială, transformarea digitală și participarea activă a cetățenilor la viața socio-economică.
Ce urmează?
Perioada următoare va aduce:
• activități de formare inovatoare;
• experiențe internaționale relevante;
• transfer de know-how și bune practici;
• diseminarea rezultatelor către comunitatea educațională.
Prin ISKILLS_Accelerator, ne propunem să construim un cadru educațional mai adaptat nevoilor reale ale adulților și mai pregătit pentru provocările viitorului.
#ErasmusPlus #EducațiaAdulților #ÎnvățareContinuă #ISKILLS_Accelerator
]]>
Publicat în 13. 02. 2026 de Raluca Monica Dobre
Categorie: dezvoltare profesională
Erasmus+ KA122-ADU ISKILLS_Accelerator: Un demers strategic pentru învățarea pe tot parcursul vieții
Nr. 2025-1-RO01-KA122-ADU-000341554
Dobre Monica, Budihală Ramona
Asociația Sellification4Education anunță lansarea proiectului Erasmus+ KA122-ADU ISKILLS_Accelerator, nr. 2025-1-RO01-KA122-ADU-000341554, intitulat „Accelerator de Competențe: Învățare pe Tot Parcursul Vieții”, cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul Apelului 2025 – Acțiunea Cheie 1 (KA122-ADU) pentru proiecte de mobilitate de scurtă durată în domeniul Educației Adulților.
Activitatea de lansare a reunit facilitatorii asociației într-un cadru dinamic, în care au fost prezentate identitatea vizuală a proiectului, obiectivele, direcțiile strategice și rezultatele așteptate. Entuziasmul echipei confirmă angajamentul ferm pentru dezvoltarea unei educații a adulților moderne, incluzive și adaptate realităților actuale.
Viziune și obiective
Proiectul ISKILLS_Accelerator își propune să consolideze competențele formatorilor și să contribuie la creșterea calității programelor de educație pentru adulți, prin mobilități europene și activități de formare inovatoare.
Inițiativa se concentrează pe patru piloni esențiali pentru societatea contemporană:
• Incluziune și diversitate – pentru o educație accesibilă tuturor;
• Coaching și inteligență emoțională – pentru dezvoltare personală autentică și sprijinirea cursanților din medii vulnerabile;
• Competențe IT – pentru adaptarea la transformările digitale;
• Învățare continuă – ca fundament al unei creșteri sustenabile.
Proiectul urmărește să ofere instrumente concrete și experiențe de învățare valoroase care să sprijine dezvoltarea profesională și personală a adulților, în special a celor provenind din grupuri vulnerabile.
Activități de mobilitate și formare
În cadrul proiectului sunt planificate activități de mobilitate internațională menite să consolideze competențele echipei de formatori:
🔹 Job Shadowing – Turcia – 14-21 martie 2026
Patru formatori vor participa la o activitate de tip job shadowing în cadrul organizației Cengiz Education Project Consulting, Turcia, pentru a observa bune practici în domeniul educației adulților și al incluziunii educaționale.
🔹 Curs internațional de formare
Trei formatori ai asociației vor participa în august 2026, la cursul „Emotionally Intelligent Teaching: Engaging Disadvantaged Learners and Fostering Success”, axat pe dezvoltarea competențelor de predare empatică și sprijinirea cursanților din grupul țintă al proiectului.
Aceste mobilități vor facilita schimbul de bune practici, dezvoltarea de parteneriate europene și integrarea unor metode inovatoare în activitatea educațională desfășurată la nivel local.
Impact și valoare adăugată
Prin implementarea proiectului ISKILLS_Accelerator, Asociația Sellification4Education urmărește:
• creșterea capacității organizaționale în domeniul educației adulților;
• dezvoltarea competențelor pedagogice și digitale ale formatorilor;
• îmbunătățirea sprijinului oferit adulților din grupuri vulnerabile;
• promovarea unei culturi a învățării pe tot parcursul vieții.
Proiectul contribuie la obiectivele europene privind incluziunea socială, transformarea digitală și participarea activă a cetățenilor la viața socio-economică.
Ce urmează?
Perioada următoare va aduce:
• activități de formare inovatoare;
• experiențe internaționale relevante;
• transfer de know-how și bune practici;
• diseminarea rezultatelor către comunitatea educațională.
Prin ISKILLS_Accelerator, ne propunem să construim un cadru educațional mai adaptat nevoilor reale ale adulților și mai pregătit pentru provocările viitorului.
#ErasmusPlus #EducațiaAdulților #ÎnvățareContinuă #ISKILLS_Accelerator
]]>
Erasmus+ KA122-ADU ISKILLS_Accelerator: Un demers strategic pentru învățarea pe tot parcursul vieții
Nr. 2025-1-RO01-KA122-ADU-000341554
Dobre Monica, Budihală Ramona
Asociația Sellification4Education anunță lansarea proiectului Erasmus+ KA122-ADU ISKILLS_Accelerator, nr. 2025-1-RO01-KA122-ADU-000341554, intitulat „Accelerator de Competențe: Învățare pe Tot Parcursul Vieții”, cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul Apelului 2025 – Acțiunea Cheie 1 (KA122-ADU) pentru proiecte de mobilitate de scurtă durată în domeniul Educației Adulților.
Activitatea de lansare a reunit facilitatorii asociației într-un cadru dinamic, în care au fost prezentate identitatea vizuală a proiectului, obiectivele, direcțiile strategice și rezultatele așteptate. Entuziasmul echipei confirmă angajamentul ferm pentru dezvoltarea unei educații a adulților moderne, incluzive și adaptate realităților actuale.
Viziune și obiective
Proiectul ISKILLS_Accelerator își propune să consolideze competențele formatorilor și să contribuie la creșterea calității programelor de educație pentru adulți, prin mobilități europene și activități de formare inovatoare.
Inițiativa se concentrează pe patru piloni esențiali pentru societatea contemporană:
• Incluziune și diversitate – pentru o educație accesibilă tuturor;
• Coaching și inteligență emoțională – pentru dezvoltare personală autentică și sprijinirea cursanților din medii vulnerabile;
• Competențe IT – pentru adaptarea la transformările digitale;
• Învățare continuă – ca fundament al unei creșteri sustenabile.
Proiectul urmărește să ofere instrumente concrete și experiențe de învățare valoroase care să sprijine dezvoltarea profesională și personală a adulților, în special a celor provenind din grupuri vulnerabile.
Activități de mobilitate și formare
În cadrul proiectului sunt planificate activități de mobilitate internațională menite să consolideze competențele echipei de formatori:
🔹 Job Shadowing – Turcia – 14-21 martie 2026
Patru formatori vor participa la o activitate de tip job shadowing în cadrul organizației Cengiz Education Project Consulting, Turcia, pentru a observa bune practici în domeniul educației adulților și al incluziunii educaționale.
🔹 Curs internațional de formare
Trei formatori ai asociației vor participa în august 2026, la cursul „Emotionally Intelligent Teaching: Engaging Disadvantaged Learners and Fostering Success”, axat pe dezvoltarea competențelor de predare empatică și sprijinirea cursanților din grupul țintă al proiectului.
Aceste mobilități vor facilita schimbul de bune practici, dezvoltarea de parteneriate europene și integrarea unor metode inovatoare în activitatea educațională desfășurată la nivel local.
Impact și valoare adăugată
Prin implementarea proiectului ISKILLS_Accelerator, Asociația Sellification4Education urmărește:
• creșterea capacității organizaționale în domeniul educației adulților;
• dezvoltarea competențelor pedagogice și digitale ale formatorilor;
• îmbunătățirea sprijinului oferit adulților din grupuri vulnerabile;
• promovarea unei culturi a învățării pe tot parcursul vieții.
Proiectul contribuie la obiectivele europene privind incluziunea socială, transformarea digitală și participarea activă a cetățenilor la viața socio-economică.
Ce urmează?
Perioada următoare va aduce:
• activități de formare inovatoare;
• experiențe internaționale relevante;
• transfer de know-how și bune practici;
• diseminarea rezultatelor către comunitatea educațională.
Prin ISKILLS_Accelerator, ne propunem să construim un cadru educațional mai adaptat nevoilor reale ale adulților și mai pregătit pentru provocările viitorului.
#ErasmusPlus #EducațiaAdulților #ÎnvățareContinuă #ISKILLS_Accelerator
]]>
Publicat în 13. 02. 2026 de Raluca Monica Dobre
Categorie: dezvoltare profesională
Erasmus+ KA122-ADU ISKILLS_Accelerator: Un demers strategic pentru învățarea pe tot parcursul vieții
Nr. 2025-1-RO01-KA122-ADU-000341554
Dobre Monica, Budihală Ramona
Asociația Sellification4Education anunță lansarea proiectului Erasmus+ KA122-ADU ISKILLS_Accelerator, nr. 2025-1-RO01-KA122-ADU-000341554, intitulat „Accelerator de Competențe: Învățare pe Tot Parcursul Vieții”, cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul Apelului 2025 – Acțiunea Cheie 1 (KA122-ADU) pentru proiecte de mobilitate de scurtă durată în domeniul Educației Adulților.
Activitatea de lansare a reunit facilitatorii asociației într-un cadru dinamic, în care au fost prezentate identitatea vizuală a proiectului, obiectivele, direcțiile strategice și rezultatele așteptate. Entuziasmul echipei confirmă angajamentul ferm pentru dezvoltarea unei educații a adulților moderne, incluzive și adaptate realităților actuale.
Viziune și obiective
Proiectul ISKILLS_Accelerator își propune să consolideze competențele formatorilor și să contribuie la creșterea calității programelor de educație pentru adulți, prin mobilități europene și activități de formare inovatoare.
Inițiativa se concentrează pe patru piloni esențiali pentru societatea contemporană:
• Incluziune și diversitate – pentru o educație accesibilă tuturor;
• Coaching și inteligență emoțională – pentru dezvoltare personală autentică și sprijinirea cursanților din medii vulnerabile;
• Competențe IT – pentru adaptarea la transformările digitale;
• Învățare continuă – ca fundament al unei creșteri sustenabile.
Proiectul urmărește să ofere instrumente concrete și experiențe de învățare valoroase care să sprijine dezvoltarea profesională și personală a adulților, în special a celor provenind din grupuri vulnerabile.
Activități de mobilitate și formare
În cadrul proiectului sunt planificate activități de mobilitate internațională menite să consolideze competențele echipei de formatori:
🔹 Job Shadowing – Turcia – 14-21 martie 2026
Patru formatori vor participa la o activitate de tip job shadowing în cadrul organizației Cengiz Education Project Consulting, Turcia, pentru a observa bune practici în domeniul educației adulților și al incluziunii educaționale.
🔹 Curs internațional de formare
Trei formatori ai asociației vor participa în august 2026, la cursul „Emotionally Intelligent Teaching: Engaging Disadvantaged Learners and Fostering Success”, axat pe dezvoltarea competențelor de predare empatică și sprijinirea cursanților din grupul țintă al proiectului.
Aceste mobilități vor facilita schimbul de bune practici, dezvoltarea de parteneriate europene și integrarea unor metode inovatoare în activitatea educațională desfășurată la nivel local.
Impact și valoare adăugată
Prin implementarea proiectului ISKILLS_Accelerator, Asociația Sellification4Education urmărește:
• creșterea capacității organizaționale în domeniul educației adulților;
• dezvoltarea competențelor pedagogice și digitale ale formatorilor;
• îmbunătățirea sprijinului oferit adulților din grupuri vulnerabile;
• promovarea unei culturi a învățării pe tot parcursul vieții.
Proiectul contribuie la obiectivele europene privind incluziunea socială, transformarea digitală și participarea activă a cetățenilor la viața socio-economică.
Ce urmează?
Perioada următoare va aduce:
• activități de formare inovatoare;
• experiențe internaționale relevante;
• transfer de know-how și bune practici;
• diseminarea rezultatelor către comunitatea educațională.
Prin ISKILLS_Accelerator, ne propunem să construim un cadru educațional mai adaptat nevoilor reale ale adulților și mai pregătit pentru provocările viitorului.
#ErasmusPlus #EducațiaAdulților #ÎnvățareContinuă #ISKILLS_Accelerator
]]>
INVITAȚIE PENTRU COMPLETAREA CHESTIONARULUI
Stimați colegi,
Vă invit să participați la un studiu privind identificarea cauzelor eșecului școlar la elevi, realizat în scop educațional și științific, lucrare de licență. Contribuția dumneavoastră este esențială pentru a înțelege mai bine provocările cu care se confruntă elevii și pentru a identifica soluții eficiente de sprijin educațional.
Chestionarul este anonim, iar toate informațiile furnizate vor fi tratate cu maximă confidențialitate, în conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) – Regulamentul UE 2016/679. Răspunsurile colectate vor fi utilizate exclusiv în scop de cercetare și nu vor fi partajate cu terți.
Durata completării: Aproximativ 10 minute.
Mod de completare: Puteți completa chestionarul accesând următorul link: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScHkQ2omd9mfwoGUt3NNtXjt5HLJiG9rocAqQ4o0DQu0outGA/viewform?usp=sharing
Participarea dumneavoastră este voluntară, însă răspunsurile oferite ne sunt de un real ajutor în analiza și îmbunătățirea strategiilor educaționale. Nu există răspunsuri corecte sau greșite, ci doar opinii valoroase care ne vor sprijini în această cercetare.
Vă mulțumim pentru timpul și implicarea dumneavoastră în sprijinirea educației!
Cu respect,
Gabriela Nuță]]>
Publicat în 25. 03. 2025 de Dănuț-Alexandru Nuță
| Etichetat cu: delincvență juvenilă, eșec școlar, cercetare
Categorie: cercetare educaţională
INVITAȚIE PENTRU COMPLETAREA CHESTIONARULUI
Stimați colegi,
Vă invit să participați la un studiu privind identificarea cauzelor eșecului școlar la elevi, realizat în scop educațional și științific, lucrare de licență. Contribuția dumneavoastră este esențială pentru a înțelege mai bine provocările cu care se confruntă elevii și pentru a identifica soluții eficiente de sprijin educațional.
Chestionarul este anonim, iar toate informațiile furnizate vor fi tratate cu maximă confidențialitate, în conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) – Regulamentul UE 2016/679. Răspunsurile colectate vor fi utilizate exclusiv în scop de cercetare și nu vor fi partajate cu terți.
Durata completării: Aproximativ 10 minute.
Mod de completare: Puteți completa chestionarul accesând următorul link: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScHkQ2omd9mfwoGUt3NNtXjt5HLJiG9rocAqQ4o0DQu0outGA/viewform?usp=sharing
Participarea dumneavoastră este voluntară, însă răspunsurile oferite ne sunt de un real ajutor în analiza și îmbunătățirea strategiilor educaționale. Nu există răspunsuri corecte sau greșite, ci doar opinii valoroase care ne vor sprijini în această cercetare.
Vă mulțumim pentru timpul și implicarea dumneavoastră în sprijinirea educației!
Cu respect,
Gabriela Nuță
]]>
INVITAȚIE PENTRU COMPLETAREA CHESTIONARULUI
Stimați colegi,
Vă invit să participați la un studiu privind identificarea cauzelor eșecului școlar la elevi, realizat în scop educațional și științific, lucrare de licență. Contribuția dumneavoastră este esențială pentru a înțelege mai bine provocările cu care se confruntă elevii și pentru a identifica soluții eficiente de sprijin educațional.
Chestionarul este anonim, iar toate informațiile furnizate vor fi tratate cu maximă confidențialitate, în conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) – Regulamentul UE 2016/679. Răspunsurile colectate vor fi utilizate exclusiv în scop de cercetare și nu vor fi partajate cu terți.
Durata completării: Aproximativ 10 minute.
Mod de completare: Puteți completa chestionarul accesând următorul link: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScHkQ2omd9mfwoGUt3NNtXjt5HLJiG9rocAqQ4o0DQu0outGA/viewform?usp=sharing
Participarea dumneavoastră este voluntară, însă răspunsurile oferite ne sunt de un real ajutor în analiza și îmbunătățirea strategiilor educaționale. Nu există răspunsuri corecte sau greșite, ci doar opinii valoroase care ne vor sprijini în această cercetare.
Vă mulțumim pentru timpul și implicarea dumneavoastră în sprijinirea educației!
Cu respect,
Gabriela Nuță]]>
Publicat în 25. 03. 2025 de Dănuț-Alexandru Nuță
| Etichetat cu: delincvență juvenilă, eșec școlar, cercetare
Categorie: cercetare educaţională
INVITAȚIE PENTRU COMPLETAREA CHESTIONARULUI
Stimați colegi,
Vă invit să participați la un studiu privind identificarea cauzelor eșecului școlar la elevi, realizat în scop educațional și științific, lucrare de licență. Contribuția dumneavoastră este esențială pentru a înțelege mai bine provocările cu care se confruntă elevii și pentru a identifica soluții eficiente de sprijin educațional.
Chestionarul este anonim, iar toate informațiile furnizate vor fi tratate cu maximă confidențialitate, în conformitate cu Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) – Regulamentul UE 2016/679. Răspunsurile colectate vor fi utilizate exclusiv în scop de cercetare și nu vor fi partajate cu terți.
Durata completării: Aproximativ 10 minute.
Mod de completare: Puteți completa chestionarul accesând următorul link: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLScHkQ2omd9mfwoGUt3NNtXjt5HLJiG9rocAqQ4o0DQu0outGA/viewform?usp=sharing
Participarea dumneavoastră este voluntară, însă răspunsurile oferite ne sunt de un real ajutor în analiza și îmbunătățirea strategiilor educaționale. Nu există răspunsuri corecte sau greșite, ci doar opinii valoroase care ne vor sprijini în această cercetare.
Vă mulțumim pentru timpul și implicarea dumneavoastră în sprijinirea educației!
Cu respect,
Gabriela Nuță
]]>
Planul de Servicii Personalizat (PSP) reprezintă un instrument esențial în integrarea elevilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) în învățământul de masă. Acesta asigură că fiecare elev beneficiază de o educație adaptată nevoilor sale specifice, contribuind la dezvoltarea sa academică, socială și emoțională.
Premisele psihopedagogice
• Individualitatea elevului: Fiecare elev cu CES este unic, cu nevoi și potențial distinct. PSP trebuie să reflecte acest lucru, oferind o abordare personalizată.
• Educația incluzivă: Integrarea elevilor cu CES în clasele obișnuite promovează diversitatea și echitatea, contribuind la dezvoltarea empatiei și a respectului reciproc.
• Abordarea multidimensională: PSP trebuie să includă strategii care vizează dezvoltarea abilităților academice, sociale și emoționale, având în vedere întregul context al vieții elevului.
Importanța integrării elevilor cu CES
a. Beneficii pentru elevii cu CES:
• Acces la o educație de calitate.
• Dezvoltarea abilităților sociale și emoționale.
• Creșterea independenței și încrederii în sine.
b. Beneficii pentru colectivul de clasă:
• Promovarea diversității și incluziunii.
• Învățarea valorilor de empatie și respect.
Ce este un Plan de Servicii Personalizat (PSP)?
Definiție: Un document detaliat care specifică nevoile educaționale și suportul necesar pentru un elev cu CES.
Obiective:
• Asigurarea unei educații echitabile și de calitate.
• Stabilirea unor strategii adaptate pentru succesul educațional.
Elemente cheie ale PSP
1. Evaluarea inițială:
• Evaluarea nevoilor specifice ale elevului.
• Consultarea cu părinții, cadrele didactice și specialiștii.
2. Obiective educaționale personalizate:
• Stabilirea unor obiective clare, măsurabile și realiste.
3. Strategii de intervenție:
• Metode și tehnici adaptate pentru a răspunde nevoilor elevului.
4. Suporturi și resurse:
• Resurse materiale și umane necesare.
5. Monitorizare și evaluare:
• Revizuirea periodică a progresului și ajustarea planului.
Procesul de elaborare a PSP
1. Identificarea nevoilor:
Colectarea de informații de la părinți, profesori și specialiști.
2. Formularea planului:
Stabilirea obiectivelor și a strategiilor de intervenție.
3. Implementarea planului:
Aplicarea strategiilor în sala de clasă și în afara acesteia.
4. Monitorizare și ajustare:
Evaluarea progresului și modificarea planului după necesitate.
Suport Educațional:
• Asistenți educaționali (profesor itinerant/de sprijn)
• Adaptarea materialelor didactice.
Suport emoțional și social:
• Consiliere școlară.
• Grupuri de suport.
Tehnologii asistive:
• Dispozitive de comunicare augmentativă.
• Softuri educaționale adaptate.
Rolurile și responsabilitățile echipei
• Cadre ddidactice: Profesori și învățători care lucrează direct cu elevul, adaptând metodele de predare și materialele didactice.
• Părinți: parteneri esențiali în proces, oferind informații despre nevoile și progresul elevului.
• Consilieri școlari: Oferă suport emoțional și social, contribuind la dezvoltarea planului de intervenție.
• Specialiști (psihologi, logopezi, terapeuți ocupaționali): Asigură evaluarea și intervenția specifică pentru nevoile speciale ale elevului.
• Asistenți educaționali: Suport direct în sala de clasă, ajutând elevul să își îndeplinească sarcinile.
Rezultate așteptate
• Progres academic: îmbunătățirea performanțelor școlare prin metode de predare adaptate.
• Integrare socială: creșterea interacțiunilor pozitive cu colegii și reducerea comportamentelor izolate.
• Îmbunătățirea abilităților emoționale: dezvoltarea unei stime de sine sănătoase și capacitatea de a gestiona stresul și emoțiile.
• Creșterea autonomiei: elevii devin mai independenți și capabili să își gestioneze propriile învățări și comportamente.
Implementarea unui plan de servicii personalizat este esențială pentru a asigura succesul educațional și social al elevilor cu CES integrați în învățământul de masă. Prin colaborare și resurse adecvate, putem crea un mediu de învățare inclusiv și suportiv pentru toți elevii.
Bibliografie
1. *** CarteaAlbă RENINCO, Integrarea/Includereacopiilor cu dizabilităţi. Studii şi Documente, Bucureşti, 1999
2. Gherguț, Alois, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii de educaţie integrate,: Editura Polirom, lasi 2001
3. https://edict.ro/integrarea-copiilor-cu-ces-provocarea-invatamantului-secolului-xxi/
4. https://cis01.central.ucv.ro/eurocomp/Scoala_incluziva.pdf
5. https://www.academia.edu/16860158/Educatia_incluziva
]]>
Publicat în 12. 07. 2024 de Dănuț-Alexandru Nuță
| Etichetat cu: integrare, incluziune, plan educațional, individualizarea învățării
Categorie: abordări teoretice
Planul de Servicii Personalizat (PSP) reprezintă un instrument esențial în integrarea elevilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) în învățământul de masă. Acesta asigură că fiecare elev beneficiază de o educație adaptată nevoilor sale specifice, contribuind la dezvoltarea sa academică, socială și emoțională.
Premisele psihopedagogice
• Individualitatea elevului: Fiecare elev cu CES este unic, cu nevoi și potențial distinct. PSP trebuie să reflecte acest lucru, oferind o abordare personalizată.
• Educația incluzivă: Integrarea elevilor cu CES în clasele obișnuite promovează diversitatea și echitatea, contribuind la dezvoltarea empatiei și a respectului reciproc.
• Abordarea multidimensională: PSP trebuie să includă strategii care vizează dezvoltarea abilităților academice, sociale și emoționale, având în vedere întregul context al vieții elevului.
Importanța integrării elevilor cu CES
a. Beneficii pentru elevii cu CES:
• Acces la o educație de calitate.
• Dezvoltarea abilităților sociale și emoționale.
• Creșterea independenței și încrederii în sine.
b. Beneficii pentru colectivul de clasă:
• Promovarea diversității și incluziunii.
• Învățarea valorilor de empatie și respect.
Ce este un Plan de Servicii Personalizat (PSP)?
Definiție: Un document detaliat care specifică nevoile educaționale și suportul necesar pentru un elev cu CES.
Obiective:
• Asigurarea unei educații echitabile și de calitate.
• Stabilirea unor strategii adaptate pentru succesul educațional.
Elemente cheie ale PSP
1. Evaluarea inițială:
• Evaluarea nevoilor specifice ale elevului.
• Consultarea cu părinții, cadrele didactice și specialiștii.
2. Obiective educaționale personalizate:
• Stabilirea unor obiective clare, măsurabile și realiste.
3. Strategii de intervenție:
• Metode și tehnici adaptate pentru a răspunde nevoilor elevului.
4. Suporturi și resurse:
• Resurse materiale și umane necesare.
5. Monitorizare și evaluare:
• Revizuirea periodică a progresului și ajustarea planului.
Procesul de elaborare a PSP
1. Identificarea nevoilor:
Colectarea de informații de la părinți, profesori și specialiști.
2. Formularea planului:
Stabilirea obiectivelor și a strategiilor de intervenție.
3. Implementarea planului:
Aplicarea strategiilor în sala de clasă și în afara acesteia.
4. Monitorizare și ajustare:
Evaluarea progresului și modificarea planului după necesitate.
Suport Educațional:
• Asistenți educaționali (profesor itinerant/de sprijn)
• Adaptarea materialelor didactice.
Suport emoțional și social:
• Consiliere școlară.
• Grupuri de suport.
Tehnologii asistive:
• Dispozitive de comunicare augmentativă.
• Softuri educaționale adaptate.
Rolurile și responsabilitățile echipei
• Cadre ddidactice: Profesori și învățători care lucrează direct cu elevul, adaptând metodele de predare și materialele didactice.
• Părinți: parteneri esențiali în proces, oferind informații despre nevoile și progresul elevului.
• Consilieri școlari: Oferă suport emoțional și social, contribuind la dezvoltarea planului de intervenție.
• Specialiști (psihologi, logopezi, terapeuți ocupaționali): Asigură evaluarea și intervenția specifică pentru nevoile speciale ale elevului.
• Asistenți educaționali: Suport direct în sala de clasă, ajutând elevul să își îndeplinească sarcinile.
Rezultate așteptate
• Progres academic: îmbunătățirea performanțelor școlare prin metode de predare adaptate.
• Integrare socială: creșterea interacțiunilor pozitive cu colegii și reducerea comportamentelor izolate.
• Îmbunătățirea abilităților emoționale: dezvoltarea unei stime de sine sănătoase și capacitatea de a gestiona stresul și emoțiile.
• Creșterea autonomiei: elevii devin mai independenți și capabili să își gestioneze propriile învățări și comportamente.
Implementarea unui plan de servicii personalizat este esențială pentru a asigura succesul educațional și social al elevilor cu CES integrați în învățământul de masă. Prin colaborare și resurse adecvate, putem crea un mediu de învățare inclusiv și suportiv pentru toți elevii.
Bibliografie
1. *** CarteaAlbă RENINCO, Integrarea/Includereacopiilor cu dizabilităţi. Studii şi Documente, Bucureşti, 1999
2. Gherguț, Alois, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii de educaţie integrate,: Editura Polirom, lasi 2001
3. https://edict.ro/integrarea-copiilor-cu-ces-provocarea-invatamantului-secolului-xxi/
4. https://cis01.central.ucv.ro/eurocomp/Scoala_incluziva.pdf
5. https://www.academia.edu/16860158/Educatia_incluziva
]]>
Planul de Servicii Personalizat (PSP) reprezintă un instrument esențial în integrarea elevilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) în învățământul de masă. Acesta asigură că fiecare elev beneficiază de o educație adaptată nevoilor sale specifice, contribuind la dezvoltarea sa academică, socială și emoțională.
Premisele psihopedagogice
• Individualitatea elevului: Fiecare elev cu CES este unic, cu nevoi și potențial distinct. PSP trebuie să reflecte acest lucru, oferind o abordare personalizată.
• Educația incluzivă: Integrarea elevilor cu CES în clasele obișnuite promovează diversitatea și echitatea, contribuind la dezvoltarea empatiei și a respectului reciproc.
• Abordarea multidimensională: PSP trebuie să includă strategii care vizează dezvoltarea abilităților academice, sociale și emoționale, având în vedere întregul context al vieții elevului.
Importanța integrării elevilor cu CES
a. Beneficii pentru elevii cu CES:
• Acces la o educație de calitate.
• Dezvoltarea abilităților sociale și emoționale.
• Creșterea independenței și încrederii în sine.
b. Beneficii pentru colectivul de clasă:
• Promovarea diversității și incluziunii.
• Învățarea valorilor de empatie și respect.
Ce este un Plan de Servicii Personalizat (PSP)?
Definiție: Un document detaliat care specifică nevoile educaționale și suportul necesar pentru un elev cu CES.
Obiective:
• Asigurarea unei educații echitabile și de calitate.
• Stabilirea unor strategii adaptate pentru succesul educațional.
Elemente cheie ale PSP
1. Evaluarea inițială:
• Evaluarea nevoilor specifice ale elevului.
• Consultarea cu părinții, cadrele didactice și specialiștii.
2. Obiective educaționale personalizate:
• Stabilirea unor obiective clare, măsurabile și realiste.
3. Strategii de intervenție:
• Metode și tehnici adaptate pentru a răspunde nevoilor elevului.
4. Suporturi și resurse:
• Resurse materiale și umane necesare.
5. Monitorizare și evaluare:
• Revizuirea periodică a progresului și ajustarea planului.
Procesul de elaborare a PSP
1. Identificarea nevoilor:
Colectarea de informații de la părinți, profesori și specialiști.
2. Formularea planului:
Stabilirea obiectivelor și a strategiilor de intervenție.
3. Implementarea planului:
Aplicarea strategiilor în sala de clasă și în afara acesteia.
4. Monitorizare și ajustare:
Evaluarea progresului și modificarea planului după necesitate.
Suport Educațional:
• Asistenți educaționali (profesor itinerant/de sprijn)
• Adaptarea materialelor didactice.
Suport emoțional și social:
• Consiliere școlară.
• Grupuri de suport.
Tehnologii asistive:
• Dispozitive de comunicare augmentativă.
• Softuri educaționale adaptate.
Rolurile și responsabilitățile echipei
• Cadre ddidactice: Profesori și învățători care lucrează direct cu elevul, adaptând metodele de predare și materialele didactice.
• Părinți: parteneri esențiali în proces, oferind informații despre nevoile și progresul elevului.
• Consilieri școlari: Oferă suport emoțional și social, contribuind la dezvoltarea planului de intervenție.
• Specialiști (psihologi, logopezi, terapeuți ocupaționali): Asigură evaluarea și intervenția specifică pentru nevoile speciale ale elevului.
• Asistenți educaționali: Suport direct în sala de clasă, ajutând elevul să își îndeplinească sarcinile.
Rezultate așteptate
• Progres academic: îmbunătățirea performanțelor școlare prin metode de predare adaptate.
• Integrare socială: creșterea interacțiunilor pozitive cu colegii și reducerea comportamentelor izolate.
• Îmbunătățirea abilităților emoționale: dezvoltarea unei stime de sine sănătoase și capacitatea de a gestiona stresul și emoțiile.
• Creșterea autonomiei: elevii devin mai independenți și capabili să își gestioneze propriile învățări și comportamente.
Implementarea unui plan de servicii personalizat este esențială pentru a asigura succesul educațional și social al elevilor cu CES integrați în învățământul de masă. Prin colaborare și resurse adecvate, putem crea un mediu de învățare inclusiv și suportiv pentru toți elevii.
Bibliografie
1. *** CarteaAlbă RENINCO, Integrarea/Includereacopiilor cu dizabilităţi. Studii şi Documente, Bucureşti, 1999
2. Gherguț, Alois, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii de educaţie integrate,: Editura Polirom, lasi 2001
3. https://edict.ro/integrarea-copiilor-cu-ces-provocarea-invatamantului-secolului-xxi/
4. https://cis01.central.ucv.ro/eurocomp/Scoala_incluziva.pdf
5. https://www.academia.edu/16860158/Educatia_incluziva
]]>
Publicat în 12. 07. 2024 de Dănuț-Alexandru Nuță
| Etichetat cu: integrare, incluziune, plan educațional, individualizarea învățării
Categorie: abordări teoretice
Planul de Servicii Personalizat (PSP) reprezintă un instrument esențial în integrarea elevilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) în învățământul de masă. Acesta asigură că fiecare elev beneficiază de o educație adaptată nevoilor sale specifice, contribuind la dezvoltarea sa academică, socială și emoțională.
Premisele psihopedagogice
• Individualitatea elevului: Fiecare elev cu CES este unic, cu nevoi și potențial distinct. PSP trebuie să reflecte acest lucru, oferind o abordare personalizată.
• Educația incluzivă: Integrarea elevilor cu CES în clasele obișnuite promovează diversitatea și echitatea, contribuind la dezvoltarea empatiei și a respectului reciproc.
• Abordarea multidimensională: PSP trebuie să includă strategii care vizează dezvoltarea abilităților academice, sociale și emoționale, având în vedere întregul context al vieții elevului.
Importanța integrării elevilor cu CES
a. Beneficii pentru elevii cu CES:
• Acces la o educație de calitate.
• Dezvoltarea abilităților sociale și emoționale.
• Creșterea independenței și încrederii în sine.
b. Beneficii pentru colectivul de clasă:
• Promovarea diversității și incluziunii.
• Învățarea valorilor de empatie și respect.
Ce este un Plan de Servicii Personalizat (PSP)?
Definiție: Un document detaliat care specifică nevoile educaționale și suportul necesar pentru un elev cu CES.
Obiective:
• Asigurarea unei educații echitabile și de calitate.
• Stabilirea unor strategii adaptate pentru succesul educațional.
Elemente cheie ale PSP
1. Evaluarea inițială:
• Evaluarea nevoilor specifice ale elevului.
• Consultarea cu părinții, cadrele didactice și specialiștii.
2. Obiective educaționale personalizate:
• Stabilirea unor obiective clare, măsurabile și realiste.
3. Strategii de intervenție:
• Metode și tehnici adaptate pentru a răspunde nevoilor elevului.
4. Suporturi și resurse:
• Resurse materiale și umane necesare.
5. Monitorizare și evaluare:
• Revizuirea periodică a progresului și ajustarea planului.
Procesul de elaborare a PSP
1. Identificarea nevoilor:
Colectarea de informații de la părinți, profesori și specialiști.
2. Formularea planului:
Stabilirea obiectivelor și a strategiilor de intervenție.
3. Implementarea planului:
Aplicarea strategiilor în sala de clasă și în afara acesteia.
4. Monitorizare și ajustare:
Evaluarea progresului și modificarea planului după necesitate.
Suport Educațional:
• Asistenți educaționali (profesor itinerant/de sprijn)
• Adaptarea materialelor didactice.
Suport emoțional și social:
• Consiliere școlară.
• Grupuri de suport.
Tehnologii asistive:
• Dispozitive de comunicare augmentativă.
• Softuri educaționale adaptate.
Rolurile și responsabilitățile echipei
• Cadre ddidactice: Profesori și învățători care lucrează direct cu elevul, adaptând metodele de predare și materialele didactice.
• Părinți: parteneri esențiali în proces, oferind informații despre nevoile și progresul elevului.
• Consilieri școlari: Oferă suport emoțional și social, contribuind la dezvoltarea planului de intervenție.
• Specialiști (psihologi, logopezi, terapeuți ocupaționali): Asigură evaluarea și intervenția specifică pentru nevoile speciale ale elevului.
• Asistenți educaționali: Suport direct în sala de clasă, ajutând elevul să își îndeplinească sarcinile.
Rezultate așteptate
• Progres academic: îmbunătățirea performanțelor școlare prin metode de predare adaptate.
• Integrare socială: creșterea interacțiunilor pozitive cu colegii și reducerea comportamentelor izolate.
• Îmbunătățirea abilităților emoționale: dezvoltarea unei stime de sine sănătoase și capacitatea de a gestiona stresul și emoțiile.
• Creșterea autonomiei: elevii devin mai independenți și capabili să își gestioneze propriile învățări și comportamente.
Implementarea unui plan de servicii personalizat este esențială pentru a asigura succesul educațional și social al elevilor cu CES integrați în învățământul de masă. Prin colaborare și resurse adecvate, putem crea un mediu de învățare inclusiv și suportiv pentru toți elevii.
Bibliografie
1. *** CarteaAlbă RENINCO, Integrarea/Includereacopiilor cu dizabilităţi. Studii şi Documente, Bucureşti, 1999
2. Gherguț, Alois, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii de educaţie integrate,: Editura Polirom, lasi 2001
3. https://edict.ro/integrarea-copiilor-cu-ces-provocarea-invatamantului-secolului-xxi/
4. https://cis01.central.ucv.ro/eurocomp/Scoala_incluziva.pdf
5. https://www.academia.edu/16860158/Educatia_incluziva
]]>
Dansul este o formă de artă care combină mișcarea, muzica și expresia corporală, având beneficii semnificative pentru dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor cu dizabilități. Acesta oferă o platformă unică pentru interacțiune, comunicare și dezvoltarea încrederii în sine. În acest raport, vom explora modul în care dansul contribuie la dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor cu dizabilități, bazându-ne pe surse bibliografice românești relevante.
1. Dezvoltarea abilităților de comunicare
Dansul permite copiilor cu dizabilități să-și exprime emoțiile și gândurile prin mișcări, facilitând astfel o formă de comunicare non-verbală. Acest lucru este esențial în special pentru copiii cu dificultăți de vorbire sau limbaj.
Exemple de activități didactice:
• Jocuri de imitare a mișcărilor: Profesorul execută mișcări simple pe care copiii trebuie să le imite. Acest exercițiu îi ajută să interpreteze și să răspundă la semnalele non-verbale.
• Dansuri cu tematică emoțională: Se aleg teme precum fericirea, tristețea sau furia, iar copiii sunt încurajați să exprime aceste emoții prin mișcări de dans. Profesorul poate folosi muzică adecvată pentru fiecare emoție pentru a facilita exprimarea.
• Crearea unei coregrafii proprii: Copiii sunt invitați să creeze și să prezinte o coregrafie care exprimă o poveste sau o experiență personală. Această activitate le permite să comunice poveștile lor unice prin dans.
2. Îmbunătățirea încrederii în sine
Participarea la activități de dans poate crește încrederea în sine a copiilor. Prin învățarea și executarea corectă a mișcărilor de dans, copiii capătă sentimentul de realizare și mândrie.
Exemple de activități didactice:
• Spectacole de dans: Organizarea unor spectacole de dans în fața colegilor, părinților și profesorilor. Acest lucru îi ajută pe copii să își demonstreze abilitățile și să primească feedback pozitiv.
• Concursuri amicale de dans: Crearea unor competiții amicale de dans unde fiecare copil poate participa și câștiga premii simbolice. Aceste concursuri stimulează spiritul de echipă și creșterea încrederii în sine.
• Feedback constructiv: După fiecare sesiune de dans, profesorul oferă feedback constructiv și laudă progresul fiecărui copil, subliniind realizările lor și încurajându-i să continue.
3. Stimularea interacțiunii sociale
Dansul de grup sau în perechi stimulează interacțiunea socială. Copiii învață să colaboreze, să respecte spațiul personal al celorlalți și să se coordoneze cu partenerii de dans. Aceste interacțiuni sunt esențiale pentru dezvoltarea abilităților sociale.
Exemple de activități didactice:
• Dansuri în perechi: Crearea unor exerciții de dans în perechi, unde copiii trebuie să colaboreze strâns pentru a sincroniza mișcările. Aceasta promovează cooperarea și înțelegerea reciprocă.
• Jocuri de dans în grup: Activități precum "Dansul Statuilor" sau "Ștafeta de Dans", unde copiii dansează în grup și trebuie să se coordoneze pentru a completa sarcinile. Aceste jocuri încurajează comunicarea și interacțiunea.
• Proiecte de coregrafie de grup: Grupuri mici de copii lucrează împreună pentru a crea și prezenta o coregrafie comună. Aceasta stimulează creativitatea, colaborarea și abilitățile de rezolvare a problemelor.
4. Reducerea izolării sociale
Participarea la cursuri de dans poate ajuta la reducerea sentimentului de izolare socială, oferindu-le copiilor o oportunitate de a se conecta cu alți copii care împărtășesc aceleași interese.
Exemple de Activități Didactice:
• Ateliere de dans săptămânale: Organizarea de ateliere de dans regulate, unde copiii se întâlnesc și dansează împreună într-un mediu sigur și suportiv.
• Tabere de dans: Organizarea unor tabere de dans de weekend sau de vară, unde copiii pot petrece timp împreună, învățând noi stiluri de dans și socializând.
• Parteneriate cu alte școli: Crearea de parteneriate cu alte școli pentru a organiza evenimente comune de dans, unde copiii au ocazia să întâlnească și să danseze cu noi prieteni.
Dansul reprezintă o modalitate eficientă de a sprijini dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor cu dizabilități. Prin comunicare, interacțiune și creșterea încrederii în sine, dansul contribuie semnificativ la integrarea socială și la îmbunătățirea calității vieții acestor copii. Recomandăm aprofundarea acestui subiect prin consultarea surselor bibliografice menționate, care oferă o bază solidă de informații și studii relevante.
Bibliografie:
1. *** CarteaAlbă RENINCO, Integrarea/Includereacopiilor cu dizabilităţi. Studii şi Documente, Bucureşti, 1999
2. Gherguț, Alois, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii de educaţie integrate,: Editura Polirom, lasi 2001
3. https://www.academia.edu/40999521/Incluziunea_social%C4%83_a_copilului_cu_dizabilit%C4%83%C8%9Bi_dintr_o_perspectiv%C4%83_etico_moral%C4%83
4. https://revistaprofesorului.ro/jocul-modalitate-de-integrare-a-copiilor-cu-dizabilitati-in-colectivul-de-prescolari/
5. https://www.rrttlc.ro/wp-content/uploads/2022/04/07_Serban_Hathazi-1.pdf
]]>
Publicat în 10. 07. 2024 de Dănuț-Alexandru Nuță
Categorie: abordări teoretice
Dansul este o formă de artă care combină mișcarea, muzica și expresia corporală, având beneficii semnificative pentru dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor cu dizabilități. Acesta oferă o platformă unică pentru interacțiune, comunicare și dezvoltarea încrederii în sine. În acest raport, vom explora modul în care dansul contribuie la dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor cu dizabilități, bazându-ne pe surse bibliografice românești relevante.
1. Dezvoltarea abilităților de comunicare
Dansul permite copiilor cu dizabilități să-și exprime emoțiile și gândurile prin mișcări, facilitând astfel o formă de comunicare non-verbală. Acest lucru este esențial în special pentru copiii cu dificultăți de vorbire sau limbaj.
Exemple de activități didactice:
• Jocuri de imitare a mișcărilor: Profesorul execută mișcări simple pe care copiii trebuie să le imite. Acest exercițiu îi ajută să interpreteze și să răspundă la semnalele non-verbale.
• Dansuri cu tematică emoțională: Se aleg teme precum fericirea, tristețea sau furia, iar copiii sunt încurajați să exprime aceste emoții prin mișcări de dans. Profesorul poate folosi muzică adecvată pentru fiecare emoție pentru a facilita exprimarea.
• Crearea unei coregrafii proprii: Copiii sunt invitați să creeze și să prezinte o coregrafie care exprimă o poveste sau o experiență personală. Această activitate le permite să comunice poveștile lor unice prin dans.
2. Îmbunătățirea încrederii în sine
Participarea la activități de dans poate crește încrederea în sine a copiilor. Prin învățarea și executarea corectă a mișcărilor de dans, copiii capătă sentimentul de realizare și mândrie.
Exemple de activități didactice:
• Spectacole de dans: Organizarea unor spectacole de dans în fața colegilor, părinților și profesorilor. Acest lucru îi ajută pe copii să își demonstreze abilitățile și să primească feedback pozitiv.
• Concursuri amicale de dans: Crearea unor competiții amicale de dans unde fiecare copil poate participa și câștiga premii simbolice. Aceste concursuri stimulează spiritul de echipă și creșterea încrederii în sine.
• Feedback constructiv: După fiecare sesiune de dans, profesorul oferă feedback constructiv și laudă progresul fiecărui copil, subliniind realizările lor și încurajându-i să continue.
3. Stimularea interacțiunii sociale
Dansul de grup sau în perechi stimulează interacțiunea socială. Copiii învață să colaboreze, să respecte spațiul personal al celorlalți și să se coordoneze cu partenerii de dans. Aceste interacțiuni sunt esențiale pentru dezvoltarea abilităților sociale.
Exemple de activități didactice:
• Dansuri în perechi: Crearea unor exerciții de dans în perechi, unde copiii trebuie să colaboreze strâns pentru a sincroniza mișcările. Aceasta promovează cooperarea și înțelegerea reciprocă.
• Jocuri de dans în grup: Activități precum "Dansul Statuilor" sau "Ștafeta de Dans", unde copiii dansează în grup și trebuie să se coordoneze pentru a completa sarcinile. Aceste jocuri încurajează comunicarea și interacțiunea.
• Proiecte de coregrafie de grup: Grupuri mici de copii lucrează împreună pentru a crea și prezenta o coregrafie comună. Aceasta stimulează creativitatea, colaborarea și abilitățile de rezolvare a problemelor.
4. Reducerea izolării sociale
Participarea la cursuri de dans poate ajuta la reducerea sentimentului de izolare socială, oferindu-le copiilor o oportunitate de a se conecta cu alți copii care împărtășesc aceleași interese.
Exemple de Activități Didactice:
• Ateliere de dans săptămânale: Organizarea de ateliere de dans regulate, unde copiii se întâlnesc și dansează împreună într-un mediu sigur și suportiv.
• Tabere de dans: Organizarea unor tabere de dans de weekend sau de vară, unde copiii pot petrece timp împreună, învățând noi stiluri de dans și socializând.
• Parteneriate cu alte școli: Crearea de parteneriate cu alte școli pentru a organiza evenimente comune de dans, unde copiii au ocazia să întâlnească și să danseze cu noi prieteni.
Dansul reprezintă o modalitate eficientă de a sprijini dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor cu dizabilități. Prin comunicare, interacțiune și creșterea încrederii în sine, dansul contribuie semnificativ la integrarea socială și la îmbunătățirea calității vieții acestor copii. Recomandăm aprofundarea acestui subiect prin consultarea surselor bibliografice menționate, care oferă o bază solidă de informații și studii relevante.
Bibliografie:
1. *** CarteaAlbă RENINCO, Integrarea/Includereacopiilor cu dizabilităţi. Studii şi Documente, Bucureşti, 1999
2. Gherguț, Alois, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii de educaţie integrate,: Editura Polirom, lasi 2001
3. https://www.academia.edu/40999521/Incluziunea_social%C4%83_a_copilului_cu_dizabilit%C4%83%C8%9Bi_dintr_o_perspectiv%C4%83_etico_moral%C4%83
4. https://revistaprofesorului.ro/jocul-modalitate-de-integrare-a-copiilor-cu-dizabilitati-in-colectivul-de-prescolari/
5. https://www.rrttlc.ro/wp-content/uploads/2022/04/07_Serban_Hathazi-1.pdf
]]>
Dansul este o formă de artă care combină mișcarea, muzica și expresia corporală, având beneficii semnificative pentru dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor cu dizabilități. Acesta oferă o platformă unică pentru interacțiune, comunicare și dezvoltarea încrederii în sine. În acest raport, vom explora modul în care dansul contribuie la dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor cu dizabilități, bazându-ne pe surse bibliografice românești relevante.
1. Dezvoltarea abilităților de comunicare
Dansul permite copiilor cu dizabilități să-și exprime emoțiile și gândurile prin mișcări, facilitând astfel o formă de comunicare non-verbală. Acest lucru este esențial în special pentru copiii cu dificultăți de vorbire sau limbaj.
Exemple de activități didactice:
• Jocuri de imitare a mișcărilor: Profesorul execută mișcări simple pe care copiii trebuie să le imite. Acest exercițiu îi ajută să interpreteze și să răspundă la semnalele non-verbale.
• Dansuri cu tematică emoțională: Se aleg teme precum fericirea, tristețea sau furia, iar copiii sunt încurajați să exprime aceste emoții prin mișcări de dans. Profesorul poate folosi muzică adecvată pentru fiecare emoție pentru a facilita exprimarea.
• Crearea unei coregrafii proprii: Copiii sunt invitați să creeze și să prezinte o coregrafie care exprimă o poveste sau o experiență personală. Această activitate le permite să comunice poveștile lor unice prin dans.
2. Îmbunătățirea încrederii în sine
Participarea la activități de dans poate crește încrederea în sine a copiilor. Prin învățarea și executarea corectă a mișcărilor de dans, copiii capătă sentimentul de realizare și mândrie.
Exemple de activități didactice:
• Spectacole de dans: Organizarea unor spectacole de dans în fața colegilor, părinților și profesorilor. Acest lucru îi ajută pe copii să își demonstreze abilitățile și să primească feedback pozitiv.
• Concursuri amicale de dans: Crearea unor competiții amicale de dans unde fiecare copil poate participa și câștiga premii simbolice. Aceste concursuri stimulează spiritul de echipă și creșterea încrederii în sine.
• Feedback constructiv: După fiecare sesiune de dans, profesorul oferă feedback constructiv și laudă progresul fiecărui copil, subliniind realizările lor și încurajându-i să continue.
3. Stimularea interacțiunii sociale
Dansul de grup sau în perechi stimulează interacțiunea socială. Copiii învață să colaboreze, să respecte spațiul personal al celorlalți și să se coordoneze cu partenerii de dans. Aceste interacțiuni sunt esențiale pentru dezvoltarea abilităților sociale.
Exemple de activități didactice:
• Dansuri în perechi: Crearea unor exerciții de dans în perechi, unde copiii trebuie să colaboreze strâns pentru a sincroniza mișcările. Aceasta promovează cooperarea și înțelegerea reciprocă.
• Jocuri de dans în grup: Activități precum "Dansul Statuilor" sau "Ștafeta de Dans", unde copiii dansează în grup și trebuie să se coordoneze pentru a completa sarcinile. Aceste jocuri încurajează comunicarea și interacțiunea.
• Proiecte de coregrafie de grup: Grupuri mici de copii lucrează împreună pentru a crea și prezenta o coregrafie comună. Aceasta stimulează creativitatea, colaborarea și abilitățile de rezolvare a problemelor.
4. Reducerea izolării sociale
Participarea la cursuri de dans poate ajuta la reducerea sentimentului de izolare socială, oferindu-le copiilor o oportunitate de a se conecta cu alți copii care împărtășesc aceleași interese.
Exemple de Activități Didactice:
• Ateliere de dans săptămânale: Organizarea de ateliere de dans regulate, unde copiii se întâlnesc și dansează împreună într-un mediu sigur și suportiv.
• Tabere de dans: Organizarea unor tabere de dans de weekend sau de vară, unde copiii pot petrece timp împreună, învățând noi stiluri de dans și socializând.
• Parteneriate cu alte școli: Crearea de parteneriate cu alte școli pentru a organiza evenimente comune de dans, unde copiii au ocazia să întâlnească și să danseze cu noi prieteni.
Dansul reprezintă o modalitate eficientă de a sprijini dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor cu dizabilități. Prin comunicare, interacțiune și creșterea încrederii în sine, dansul contribuie semnificativ la integrarea socială și la îmbunătățirea calității vieții acestor copii. Recomandăm aprofundarea acestui subiect prin consultarea surselor bibliografice menționate, care oferă o bază solidă de informații și studii relevante.
Bibliografie:
1. *** CarteaAlbă RENINCO, Integrarea/Includereacopiilor cu dizabilităţi. Studii şi Documente, Bucureşti, 1999
2. Gherguț, Alois, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii de educaţie integrate,: Editura Polirom, lasi 2001
3. https://www.academia.edu/40999521/Incluziunea_social%C4%83_a_copilului_cu_dizabilit%C4%83%C8%9Bi_dintr_o_perspectiv%C4%83_etico_moral%C4%83
4. https://revistaprofesorului.ro/jocul-modalitate-de-integrare-a-copiilor-cu-dizabilitati-in-colectivul-de-prescolari/
5. https://www.rrttlc.ro/wp-content/uploads/2022/04/07_Serban_Hathazi-1.pdf
]]>
Publicat în 10. 07. 2024 de Dănuț-Alexandru Nuță
Categorie: abordări teoretice
Dansul este o formă de artă care combină mișcarea, muzica și expresia corporală, având beneficii semnificative pentru dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor cu dizabilități. Acesta oferă o platformă unică pentru interacțiune, comunicare și dezvoltarea încrederii în sine. În acest raport, vom explora modul în care dansul contribuie la dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor cu dizabilități, bazându-ne pe surse bibliografice românești relevante.
1. Dezvoltarea abilităților de comunicare
Dansul permite copiilor cu dizabilități să-și exprime emoțiile și gândurile prin mișcări, facilitând astfel o formă de comunicare non-verbală. Acest lucru este esențial în special pentru copiii cu dificultăți de vorbire sau limbaj.
Exemple de activități didactice:
• Jocuri de imitare a mișcărilor: Profesorul execută mișcări simple pe care copiii trebuie să le imite. Acest exercițiu îi ajută să interpreteze și să răspundă la semnalele non-verbale.
• Dansuri cu tematică emoțională: Se aleg teme precum fericirea, tristețea sau furia, iar copiii sunt încurajați să exprime aceste emoții prin mișcări de dans. Profesorul poate folosi muzică adecvată pentru fiecare emoție pentru a facilita exprimarea.
• Crearea unei coregrafii proprii: Copiii sunt invitați să creeze și să prezinte o coregrafie care exprimă o poveste sau o experiență personală. Această activitate le permite să comunice poveștile lor unice prin dans.
2. Îmbunătățirea încrederii în sine
Participarea la activități de dans poate crește încrederea în sine a copiilor. Prin învățarea și executarea corectă a mișcărilor de dans, copiii capătă sentimentul de realizare și mândrie.
Exemple de activități didactice:
• Spectacole de dans: Organizarea unor spectacole de dans în fața colegilor, părinților și profesorilor. Acest lucru îi ajută pe copii să își demonstreze abilitățile și să primească feedback pozitiv.
• Concursuri amicale de dans: Crearea unor competiții amicale de dans unde fiecare copil poate participa și câștiga premii simbolice. Aceste concursuri stimulează spiritul de echipă și creșterea încrederii în sine.
• Feedback constructiv: După fiecare sesiune de dans, profesorul oferă feedback constructiv și laudă progresul fiecărui copil, subliniind realizările lor și încurajându-i să continue.
3. Stimularea interacțiunii sociale
Dansul de grup sau în perechi stimulează interacțiunea socială. Copiii învață să colaboreze, să respecte spațiul personal al celorlalți și să se coordoneze cu partenerii de dans. Aceste interacțiuni sunt esențiale pentru dezvoltarea abilităților sociale.
Exemple de activități didactice:
• Dansuri în perechi: Crearea unor exerciții de dans în perechi, unde copiii trebuie să colaboreze strâns pentru a sincroniza mișcările. Aceasta promovează cooperarea și înțelegerea reciprocă.
• Jocuri de dans în grup: Activități precum "Dansul Statuilor" sau "Ștafeta de Dans", unde copiii dansează în grup și trebuie să se coordoneze pentru a completa sarcinile. Aceste jocuri încurajează comunicarea și interacțiunea.
• Proiecte de coregrafie de grup: Grupuri mici de copii lucrează împreună pentru a crea și prezenta o coregrafie comună. Aceasta stimulează creativitatea, colaborarea și abilitățile de rezolvare a problemelor.
4. Reducerea izolării sociale
Participarea la cursuri de dans poate ajuta la reducerea sentimentului de izolare socială, oferindu-le copiilor o oportunitate de a se conecta cu alți copii care împărtășesc aceleași interese.
Exemple de Activități Didactice:
• Ateliere de dans săptămânale: Organizarea de ateliere de dans regulate, unde copiii se întâlnesc și dansează împreună într-un mediu sigur și suportiv.
• Tabere de dans: Organizarea unor tabere de dans de weekend sau de vară, unde copiii pot petrece timp împreună, învățând noi stiluri de dans și socializând.
• Parteneriate cu alte școli: Crearea de parteneriate cu alte școli pentru a organiza evenimente comune de dans, unde copiii au ocazia să întâlnească și să danseze cu noi prieteni.
Dansul reprezintă o modalitate eficientă de a sprijini dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor cu dizabilități. Prin comunicare, interacțiune și creșterea încrederii în sine, dansul contribuie semnificativ la integrarea socială și la îmbunătățirea calității vieții acestor copii. Recomandăm aprofundarea acestui subiect prin consultarea surselor bibliografice menționate, care oferă o bază solidă de informații și studii relevante.
Bibliografie:
1. *** CarteaAlbă RENINCO, Integrarea/Includereacopiilor cu dizabilităţi. Studii şi Documente, Bucureşti, 1999
2. Gherguț, Alois, Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii de educaţie integrate,: Editura Polirom, lasi 2001
3. https://www.academia.edu/40999521/Incluziunea_social%C4%83_a_copilului_cu_dizabilit%C4%83%C8%9Bi_dintr_o_perspectiv%C4%83_etico_moral%C4%83
4. https://revistaprofesorului.ro/jocul-modalitate-de-integrare-a-copiilor-cu-dizabilitati-in-colectivul-de-prescolari/
5. https://www.rrttlc.ro/wp-content/uploads/2022/04/07_Serban_Hathazi-1.pdf
]]>
Publicat în 23. 06. 2024 de Dănuț-Alexandru Nuță
| Etichetat cu: educație specială, curriculum special, integrare, incluziune
Categorie: abordări teoretice
Observații asupra integrării și incluziunii
Integrarea elevilor cu CES este o permanentă provocare pentru întreg sistemul educațional din Romania. Sistemul nu a fost pregătit în prealabil pentru că integrarea să fie benefică.
Integrarea, cel puțin așa cum se vede in momentul de față, nu presupune totdeauna și incluziunea.
Integrarea și incluziunea nu sunt noțiuni sinonime.
1. Integrarea presupune că elevul cu CES este înscris în școala de cartier fără însă a i se oferi și toaate resursele necesare. El învață lângă ceilalți elevi.
2. Incluziunea presupune existența resurselor de accesibilizare a învățării, elevului cu CES i se creează șanse egale la educație alaturi de ceilalți elevi ai clasei. El învață împreună cu colegii lui.
Principiile integrării și incluziunii au fost postulate în spațiul anglo-saxon iar aplicarea lor a fost inițiată în țările europene in momente diferite. In Romania inițierea integrării a început după adoptarea primei legi a educației de după revoluție (1996). Cercetătorii români, pornind de la experiențele occidentale au stabilit câteva modele ale integrării, aplicate cu mai mult sau mai puțin succes in tara noastră,
● cooperarea şcolii speciale cu şcoala obişnuită;
● modelul bazat pe organizarea unei clase speciale în şcoala obişnuită. Acest model nu am auzit să fie experimentat in România, având în vedere că este tot un model bazat pe segregare.
● modelul bazat pe utilizarea unei camere separate de instruire şi resurse în cadrul şcolii speciale. Nici acest model nu este foarte utilizat in țara noastră. Elevii în această situație participă în cadrul școlii speciale la activități terapeutice (logopedie, audiologie etc.)
● modelul bazat pe profesorul itinerant, specializat în activitatea cu handicapatul, care deserveşte şcoala obişnuită. Modelul presupune că școala publica sa scoată la concurs post/posturi de profesor de sprijin în funcție de populația școlară ce cerințe educative speciale.
● modelul comun, bazat pe profesorul itinerant specialist în activitatea cu handicapaţii, care deserveşte pe toţi copiii integraţi dintr-o anumită zonă geografică. Este modelul predominant în sistemul educațional românesc. Profesorul itinerant de sprijin este angajat al unei instituții de învățământ special și îndeplinește atribuțiile sale deservind elevii din mai multe școli dintr-o anumită zonă. (Popovici, 1998)
Din aceste modele, sistemul educațional a adoptat doar ultima variantă: profesorul itinerant/de sprijin care este salariat al unei școli speciale, centru școlar pentru educație incluzivă sau CJRAE/CMBRAE și acordă sprijin educațional elevilor dintr-o anumită zonă geografică.
Atribuțiile profesorului de sprijin decurg din metodologia specifică adoptată de minister și nu se confundă cu atribuțiile consilierului psihopedagog. Profesorul de sprijin face parte din comisia complexă care elaborează programul de servicii personalizate pentru fiecare copil cu nevoi speciale din școala respectivă. Între alte atribuții ale profesorului de sprijin este participarea la ore în funcție de activitățile prevăzute în planul de intervenție personală (PIP)întocmit pentru fiecare disciplină în parte de către profesorul de sprijin împreună cu profesorul clasei. In cazul învățământului gimnazial și liceal se alcătuiește PIP pentru fiecare disciplină în parte. Profesorul de sprijin are obligația de a participa la activitățile frontale la jumătate din orele alocate fiecărui copil. Cealaltă jumătate a timpului alocat este destinat activităților individuale care pot presupune terapii diverse: terapie cognitivă, terapie ocupațională, ludoterapie, aroma sau meloterapie etc.
Metodologia privind serviciile de sprijipopovicin prevede în privința orelor alocate fiecărui elev astfel:
● 2 ore pe săptămână pentru elevii cu deficiențe ușoare și moderate;
● 4 ore pe săptămână pentru elevii cu deficiențe grave.
Una dintre atribuțiile profesorului de sprijin este adaptarea curriculară a materiei împreună cu profesorul clasei la fiecare disciplină folosind următoaaele modalități preconizate în lucrarea din 2007 a profesorului D.V.
1) selectarea unor părţi din curriculum-ul general destinat elevilor normali, ce pot fi parcurse de elevii cu CES în activităţi individuale variate şi renunţarea la părţile mai complexe;
2) simplificarea tuturor părţilor din curriculum, pentru a putea fi accesibile, înţelese şi învăţate de elevii cu CES;
3) completarea curriculum-ului general cu elemente noi, suplimentare, constând în activităţi individuale, compensator-terapeutice şi recuperatorii elaborate în funcție de nivelul și tipul deficienței
Pornind de la observațiile de mai sus, specialiștii în educație au propus mai multe tipuri curriculumul pentru elevii cu nevoi speciale:
1. Curriculumul adaptat . Acest tip de curriculum presupune adaptări la nivelul strategiilor şi al modalităţilor de evaluare, diversificarea activităţilor de învăţare şi creşterea ocaziilor de învăţare activă a elevului cu C.E.S.. presupune, modificarea reperelor temporale prin dilatare pentru atingerea obiectivelor operaționale și formarea competențelor specifice. Acest tip de adaptare curriculară se pretează pentru elevii cu deficiențe ușoare până la moderate. Poate fi utilizat cu rezultate bune și în cazurile de elevi cu tulburări din spectrul autist, chiar dacă este încadrat cu grad grav de deficiență, dacă elevul verbalizează, comunicarea este relativ stabilă, operațiile gândirii sunt în parametri la limită.
2. Curriculum modificat presupune divizarea competențelor specifice în subcompetențe de atins și adaptarea activităților de învățare.
Profesorul itinerant împreună cu profesorul clasei realizează împreună planul de intervenție pornind de la nivelul deficienței copilului, obiectivele stabilite în PSP și competențele vizate ale disciplinei. Acest tip de adaptare este recomandată în cazul elevilor cu deficiențe moderate sau accentuate.
3. Curriculum special. Este utilizat cu predilecție în școala specială. Competențele generale sunt derivate din competențele învățământului public în funcție de tipul deficienței in care este încadrată clasa. Elevii unei clase din învățământul special au deficiențe din aceeași categorie: senzorial auditiv, senzorial vizual, senzorial multiplu, deficiențe de intelect etc.
Pentru elevii integrați în învățământul public curriculumul învățământului special poate fi un reper metodologic in gândirea planurilor de intervenție și strategiilor de învățare.
Am făcut aceste observații teoretice pentru a clarifica conținutul și obiectivele intgrării/incluziunii elevilor cu CES.
Cercetarea cuprinde două sondaje realizate în medii online. Chestionarele au fost adresate colegilor din învățământul public care au integrați elevi cu CES în clasele la care predau.
Primul sondaj a fost lansat pe pagina personală de facebook.
Concluzii
”Noțiunea de incluziune are un statut paradoxal: pe de o parte, are un scop democratic și emancipator, oferind fiecarăuia, indiferent de caracteristicile sale, un adevărat loc al drepturilor și egalității în societate; pe de altă parte, ea apare în bagajul unei societăți inegal şi normativ, care pledează performanță, concurență și este mulțumit de numărul de excluderi sau dezafilieri.” (Le Capitaine, p.131)
Bibiografie
1. Popovici, Doru Vlad, (1998), "Educaţia integrată, o strategie de recuperare a elevilor handicapaţi", Ed. ProHumanitate, Bucureşti,, p. 4
2. Popovici, D. V. (2007). Orientări teoretice şi practice în educaţia integrată, Arad, Editura Universităţii Aurel Vlaicu
3. Jean-Yves Le Capitaine (2013), L'inclusion n'est pas un plus d'intégration : l'exemple des jeunes sourds, în Empan, 2013/1 n° 89 | pages 125 à 131, URL: DOI 10.3917/empa.089.0125
]]>
Publicat în 23. 06. 2024 de Dănuț-Alexandru Nuță
| Etichetat cu: educație specială, curriculum special, integrare, incluziune
Categorie: abordări teoretice
Observații asupra integrării și incluziunii
Integrarea elevilor cu CES este o permanentă provocare pentru întreg sistemul educațional din Romania. Sistemul nu a fost pregătit în prealabil pentru că integrarea să fie benefică.
Integrarea, cel puțin așa cum se vede in momentul de față, nu presupune totdeauna și incluziunea.
Integrarea și incluziunea nu sunt noțiuni sinonime.
1. Integrarea presupune că elevul cu CES este înscris în școala de cartier fără însă a i se oferi și toaate resursele necesare. El învață lângă ceilalți elevi.
2. Incluziunea presupune existența resurselor de accesibilizare a învățării, elevului cu CES i se creează șanse egale la educație alaturi de ceilalți elevi ai clasei. El învață împreună cu colegii lui.
Principiile integrării și incluziunii au fost postulate în spațiul anglo-saxon iar aplicarea lor a fost inițiată în țările europene in momente diferite. In Romania inițierea integrării a început după adoptarea primei legi a educației de după revoluție (1996). Cercetătorii români, pornind de la experiențele occidentale au stabilit câteva modele ale integrării, aplicate cu mai mult sau mai puțin succes in tara noastră,
● cooperarea şcolii speciale cu şcoala obişnuită;
● modelul bazat pe organizarea unei clase speciale în şcoala obişnuită. Acest model nu am auzit să fie experimentat in România, având în vedere că este tot un model bazat pe segregare.
● modelul bazat pe utilizarea unei camere separate de instruire şi resurse în cadrul şcolii speciale. Nici acest model nu este foarte utilizat in țara noastră. Elevii în această situație participă în cadrul școlii speciale la activități terapeutice (logopedie, audiologie etc.)
● modelul bazat pe profesorul itinerant, specializat în activitatea cu handicapatul, care deserveşte şcoala obişnuită. Modelul presupune că școala publica sa scoată la concurs post/posturi de profesor de sprijin în funcție de populația școlară ce cerințe educative speciale.
● modelul comun, bazat pe profesorul itinerant specialist în activitatea cu handicapaţii, care deserveşte pe toţi copiii integraţi dintr-o anumită zonă geografică. Este modelul predominant în sistemul educațional românesc. Profesorul itinerant de sprijin este angajat al unei instituții de învățământ special și îndeplinește atribuțiile sale deservind elevii din mai multe școli dintr-o anumită zonă. (Popovici, 1998)
Din aceste modele, sistemul educațional a adoptat doar ultima variantă: profesorul itinerant/de sprijin care este salariat al unei școli speciale, centru școlar pentru educație incluzivă sau CJRAE/CMBRAE și acordă sprijin educațional elevilor dintr-o anumită zonă geografică.
Atribuțiile profesorului de sprijin decurg din metodologia specifică adoptată de minister și nu se confundă cu atribuțiile consilierului psihopedagog. Profesorul de sprijin face parte din comisia complexă care elaborează programul de servicii personalizate pentru fiecare copil cu nevoi speciale din școala respectivă. Între alte atribuții ale profesorului de sprijin este participarea la ore în funcție de activitățile prevăzute în planul de intervenție personală (PIP)întocmit pentru fiecare disciplină în parte de către profesorul de sprijin împreună cu profesorul clasei. In cazul învățământului gimnazial și liceal se alcătuiește PIP pentru fiecare disciplină în parte. Profesorul de sprijin are obligația de a participa la activitățile frontale la jumătate din orele alocate fiecărui copil. Cealaltă jumătate a timpului alocat este destinat activităților individuale care pot presupune terapii diverse: terapie cognitivă, terapie ocupațională, ludoterapie, aroma sau meloterapie etc.
Metodologia privind serviciile de sprijipopovicin prevede în privința orelor alocate fiecărui elev astfel:
● 2 ore pe săptămână pentru elevii cu deficiențe ușoare și moderate;
● 4 ore pe săptămână pentru elevii cu deficiențe grave.
Una dintre atribuțiile profesorului de sprijin este adaptarea curriculară a materiei împreună cu profesorul clasei la fiecare disciplină folosind următoaaele modalități preconizate în lucrarea din 2007 a profesorului D.V.
1) selectarea unor părţi din curriculum-ul general destinat elevilor normali, ce pot fi parcurse de elevii cu CES în activităţi individuale variate şi renunţarea la părţile mai complexe;
2) simplificarea tuturor părţilor din curriculum, pentru a putea fi accesibile, înţelese şi învăţate de elevii cu CES;
3) completarea curriculum-ului general cu elemente noi, suplimentare, constând în activităţi individuale, compensator-terapeutice şi recuperatorii elaborate în funcție de nivelul și tipul deficienței
Pornind de la observațiile de mai sus, specialiștii în educație au propus mai multe tipuri curriculumul pentru elevii cu nevoi speciale:
1. Curriculumul adaptat . Acest tip de curriculum presupune adaptări la nivelul strategiilor şi al modalităţilor de evaluare, diversificarea activităţilor de învăţare şi creşterea ocaziilor de învăţare activă a elevului cu C.E.S.. presupune, modificarea reperelor temporale prin dilatare pentru atingerea obiectivelor operaționale și formarea competențelor specifice. Acest tip de adaptare curriculară se pretează pentru elevii cu deficiențe ușoare până la moderate. Poate fi utilizat cu rezultate bune și în cazurile de elevi cu tulburări din spectrul autist, chiar dacă este încadrat cu grad grav de deficiență, dacă elevul verbalizează, comunicarea este relativ stabilă, operațiile gândirii sunt în parametri la limită.
2. Curriculum modificat presupune divizarea competențelor specifice în subcompetențe de atins și adaptarea activităților de învățare.
Profesorul itinerant împreună cu profesorul clasei realizează împreună planul de intervenție pornind de la nivelul deficienței copilului, obiectivele stabilite în PSP și competențele vizate ale disciplinei. Acest tip de adaptare este recomandată în cazul elevilor cu deficiențe moderate sau accentuate.
3. Curriculum special. Este utilizat cu predilecție în școala specială. Competențele generale sunt derivate din competențele învățământului public în funcție de tipul deficienței in care este încadrată clasa. Elevii unei clase din învățământul special au deficiențe din aceeași categorie: senzorial auditiv, senzorial vizual, senzorial multiplu, deficiențe de intelect etc.
Pentru elevii integrați în învățământul public curriculumul învățământului special poate fi un reper metodologic in gândirea planurilor de intervenție și strategiilor de învățare.
Am făcut aceste observații teoretice pentru a clarifica conținutul și obiectivele intgrării/incluziunii elevilor cu CES.
Cercetarea cuprinde două sondaje realizate în medii online. Chestionarele au fost adresate colegilor din învățământul public care au integrați elevi cu CES în clasele la care predau.
Primul sondaj a fost lansat pe pagina personală de facebook.
Concluzii
”Noțiunea de incluziune are un statut paradoxal: pe de o parte, are un scop democratic și emancipator, oferind fiecarăuia, indiferent de caracteristicile sale, un adevărat loc al drepturilor și egalității în societate; pe de altă parte, ea apare în bagajul unei societăți inegal şi normativ, care pledează performanță, concurență și este mulțumit de numărul de excluderi sau dezafilieri.” (Le Capitaine, p.131)
Bibiografie
1. Popovici, Doru Vlad, (1998), "Educaţia integrată, o strategie de recuperare a elevilor handicapaţi", Ed. ProHumanitate, Bucureşti,, p. 4
2. Popovici, D. V. (2007). Orientări teoretice şi practice în educaţia integrată, Arad, Editura Universităţii Aurel Vlaicu
3. Jean-Yves Le Capitaine (2013), L'inclusion n'est pas un plus d'intégration : l'exemple des jeunes sourds, în Empan, 2013/1 n° 89 | pages 125 à 131, URL: DOI 10.3917/empa.089.0125
]]>
Există mijloace adecvate de tip soft sa care oferă educatorilor și cadrelor didactice abilitățile și cunoștințele necesare pentru a oferi accesul la tehnologiile informaționale și de comunicații pentru toți elevii cu nevoi speciale, indiferent de nivelul de abilitate. Educatorii învață modalități specifice prin care pot ajuta elevii cu nevoi speciale să folosească tehnologia, atât care poate fi folosită la școală, cât și care poate fi folosită acasă. Aceste mijloace oferă, de asemenea, cunoștințele și abilitățile necesare pentru a asigura că toți elevii pot participa activ la instruirea lor. Utilizând aceste mijloace, educatorii pot face uz de instrumente diferite, cum ar fi calculatoare sau alte tehnologii specifice nevoilor lor, ceea ce poate face mai ușoară și mai eficientă activitatea educațională a tuturor elevilor cu nevoi speciale
1. Software de asistență personalizată: Software-ul de asistență personalizată ajută elevii cu nevoi speciale să învețe și să interpreteze informații. Acest software este personalizat pentru fiecare elev și poate include un sistem de instruire specializat.
2. Sintetizatoare de voce: Sintetizatoarele de voce permit elevilor cu nevoi speciale cu dificultăți de vorbire să se expună în mod fluid și să învețe pe termen lung.
3. Stimulatoare tactile: Stimulatoarele tactile folosesc ofertele tactile și garnituri motrice, cum ar fi curele, mâini de sprijin și alte tactici de reaprovizionare pentru a ajuta elevii cu nevoi speciale să înțeleagă mai bine informația.
4. Tablete și tablete tactilo-conectate: Aceste tehnologii permit elevilor cu nevoi speciale să experimenteze informația prin intermediul unor programe interactive, chiar și în cazul în care nu au capacități de scriere sau citire a informției.
5. Interfețe online: Elevii cu nevoi speciale se pot conecta la alte oportunități de învățare prin intermediul de aplicații mobile și interfețe video. Aceste servicii permit acestora să afle lucruri noi și să se conecteze cu profesorii și alți elevi în câmpul educativ.
6. Imprimante specializate: Imprimantele specializate sunt foarte utile pentru elevii cu deficiențe de vedere sau învațare. Acestea pot imprima imagini și documente cu litere mari, astfel încât elevul să poată citi materialul cu mai puțin efort.
7. Software de comunicare: Software-ul de comunicare este esențial pentru elevii cu dizabilități de vorbire. Acesta poate fi utilizat pentru a traduce atât cuvinte cât și a cuvinte pe care elevul le poate pronunța. De asemenea, acesta poate include un sistem de comunicare non-verbală.
8. Dispozitive audio difuzoare: Dispozitivele audio difuzoare sunt proiectate pentru a ajuta elevii cu deficiențe de auz să înțeleagă informațiile învățate. Acestea sunt, de asemenea, utile pentru a ajuta elevii care preferă un mediu mai calm pentru a învăța.
9. Interfețe dedicate: Interfețele dedicate sunt proiectate pentru a ajuta elevii care au dificultăți de comunicare și control. Aceste interfețe pot fi controlate fie prin vorbire, fie prin gesturi sau atingerea unor butoane speciale.]]>
Publicat în 05. 04. 2024 de Dănuț-Alexandru Nuță
| Etichetat cu: software/hardware asistiv, dizabilitate, ces, tehologie it
Categorie: cultură – societate – educaţie
Există mijloace adecvate de tip soft sa care oferă educatorilor și cadrelor didactice abilitățile și cunoștințele necesare pentru a oferi accesul la tehnologiile informaționale și de comunicații pentru toți elevii cu nevoi speciale, indiferent de nivelul de abilitate. Educatorii învață modalități specifice prin care pot ajuta elevii cu nevoi speciale să folosească tehnologia, atât care poate fi folosită la școală, cât și care poate fi folosită acasă. Aceste mijloace oferă, de asemenea, cunoștințele și abilitățile necesare pentru a asigura că toți elevii pot participa activ la instruirea lor. Utilizând aceste mijloace, educatorii pot face uz de instrumente diferite, cum ar fi calculatoare sau alte tehnologii specifice nevoilor lor, ceea ce poate face mai ușoară și mai eficientă activitatea educațională a tuturor elevilor cu nevoi speciale
1. Software de asistență personalizată: Software-ul de asistență personalizată ajută elevii cu nevoi speciale să învețe și să interpreteze informații. Acest software este personalizat pentru fiecare elev și poate include un sistem de instruire specializat.
2. Sintetizatoare de voce: Sintetizatoarele de voce permit elevilor cu nevoi speciale cu dificultăți de vorbire să se expună în mod fluid și să învețe pe termen lung.
3. Stimulatoare tactile: Stimulatoarele tactile folosesc ofertele tactile și garnituri motrice, cum ar fi curele, mâini de sprijin și alte tactici de reaprovizionare pentru a ajuta elevii cu nevoi speciale să înțeleagă mai bine informația.
4. Tablete și tablete tactilo-conectate: Aceste tehnologii permit elevilor cu nevoi speciale să experimenteze informația prin intermediul unor programe interactive, chiar și în cazul în care nu au capacități de scriere sau citire a informției.
5. Interfețe online: Elevii cu nevoi speciale se pot conecta la alte oportunități de învățare prin intermediul de aplicații mobile și interfețe video. Aceste servicii permit acestora să afle lucruri noi și să se conecteze cu profesorii și alți elevi în câmpul educativ.
6. Imprimante specializate: Imprimantele specializate sunt foarte utile pentru elevii cu deficiențe de vedere sau învațare. Acestea pot imprima imagini și documente cu litere mari, astfel încât elevul să poată citi materialul cu mai puțin efort.
7. Software de comunicare: Software-ul de comunicare este esențial pentru elevii cu dizabilități de vorbire. Acesta poate fi utilizat pentru a traduce atât cuvinte cât și a cuvinte pe care elevul le poate pronunța. De asemenea, acesta poate include un sistem de comunicare non-verbală.
8. Dispozitive audio difuzoare: Dispozitivele audio difuzoare sunt proiectate pentru a ajuta elevii cu deficiențe de auz să înțeleagă informațiile învățate. Acestea sunt, de asemenea, utile pentru a ajuta elevii care preferă un mediu mai calm pentru a învăța.
9. Interfețe dedicate: Interfețele dedicate sunt proiectate pentru a ajuta elevii care au dificultăți de comunicare și control. Aceste interfețe pot fi controlate fie prin vorbire, fie prin gesturi sau atingerea unor butoane speciale.
]]>
Există mijloace adecvate de tip soft sa care oferă educatorilor și cadrelor didactice abilitățile și cunoștințele necesare pentru a oferi accesul la tehnologiile informaționale și de comunicații pentru toți elevii cu nevoi speciale, indiferent de nivelul de abilitate. Educatorii învață modalități specifice prin care pot ajuta elevii cu nevoi speciale să folosească tehnologia, atât care poate fi folosită la școală, cât și care poate fi folosită acasă. Aceste mijloace oferă, de asemenea, cunoștințele și abilitățile necesare pentru a asigura că toți elevii pot participa activ la instruirea lor. Utilizând aceste mijloace, educatorii pot face uz de instrumente diferite, cum ar fi calculatoare sau alte tehnologii specifice nevoilor lor, ceea ce poate face mai ușoară și mai eficientă activitatea educațională a tuturor elevilor cu nevoi speciale
1. Software de asistență personalizată: Software-ul de asistență personalizată ajută elevii cu nevoi speciale să învețe și să interpreteze informații. Acest software este personalizat pentru fiecare elev și poate include un sistem de instruire specializat.
2. Sintetizatoare de voce: Sintetizatoarele de voce permit elevilor cu nevoi speciale cu dificultăți de vorbire să se expună în mod fluid și să învețe pe termen lung.
3. Stimulatoare tactile: Stimulatoarele tactile folosesc ofertele tactile și garnituri motrice, cum ar fi curele, mâini de sprijin și alte tactici de reaprovizionare pentru a ajuta elevii cu nevoi speciale să înțeleagă mai bine informația.
4. Tablete și tablete tactilo-conectate: Aceste tehnologii permit elevilor cu nevoi speciale să experimenteze informația prin intermediul unor programe interactive, chiar și în cazul în care nu au capacități de scriere sau citire a informției.
5. Interfețe online: Elevii cu nevoi speciale se pot conecta la alte oportunități de învățare prin intermediul de aplicații mobile și interfețe video. Aceste servicii permit acestora să afle lucruri noi și să se conecteze cu profesorii și alți elevi în câmpul educativ.
6. Imprimante specializate: Imprimantele specializate sunt foarte utile pentru elevii cu deficiențe de vedere sau învațare. Acestea pot imprima imagini și documente cu litere mari, astfel încât elevul să poată citi materialul cu mai puțin efort.
7. Software de comunicare: Software-ul de comunicare este esențial pentru elevii cu dizabilități de vorbire. Acesta poate fi utilizat pentru a traduce atât cuvinte cât și a cuvinte pe care elevul le poate pronunța. De asemenea, acesta poate include un sistem de comunicare non-verbală.
8. Dispozitive audio difuzoare: Dispozitivele audio difuzoare sunt proiectate pentru a ajuta elevii cu deficiențe de auz să înțeleagă informațiile învățate. Acestea sunt, de asemenea, utile pentru a ajuta elevii care preferă un mediu mai calm pentru a învăța.
9. Interfețe dedicate: Interfețele dedicate sunt proiectate pentru a ajuta elevii care au dificultăți de comunicare și control. Aceste interfețe pot fi controlate fie prin vorbire, fie prin gesturi sau atingerea unor butoane speciale.]]>
Publicat în 05. 04. 2024 de Dănuț-Alexandru Nuță
| Etichetat cu: software/hardware asistiv, dizabilitate, ces, tehologie it
Categorie: cultură – societate – educaţie
Există mijloace adecvate de tip soft sa care oferă educatorilor și cadrelor didactice abilitățile și cunoștințele necesare pentru a oferi accesul la tehnologiile informaționale și de comunicații pentru toți elevii cu nevoi speciale, indiferent de nivelul de abilitate. Educatorii învață modalități specifice prin care pot ajuta elevii cu nevoi speciale să folosească tehnologia, atât care poate fi folosită la școală, cât și care poate fi folosită acasă. Aceste mijloace oferă, de asemenea, cunoștințele și abilitățile necesare pentru a asigura că toți elevii pot participa activ la instruirea lor. Utilizând aceste mijloace, educatorii pot face uz de instrumente diferite, cum ar fi calculatoare sau alte tehnologii specifice nevoilor lor, ceea ce poate face mai ușoară și mai eficientă activitatea educațională a tuturor elevilor cu nevoi speciale
1. Software de asistență personalizată: Software-ul de asistență personalizată ajută elevii cu nevoi speciale să învețe și să interpreteze informații. Acest software este personalizat pentru fiecare elev și poate include un sistem de instruire specializat.
2. Sintetizatoare de voce: Sintetizatoarele de voce permit elevilor cu nevoi speciale cu dificultăți de vorbire să se expună în mod fluid și să învețe pe termen lung.
3. Stimulatoare tactile: Stimulatoarele tactile folosesc ofertele tactile și garnituri motrice, cum ar fi curele, mâini de sprijin și alte tactici de reaprovizionare pentru a ajuta elevii cu nevoi speciale să înțeleagă mai bine informația.
4. Tablete și tablete tactilo-conectate: Aceste tehnologii permit elevilor cu nevoi speciale să experimenteze informația prin intermediul unor programe interactive, chiar și în cazul în care nu au capacități de scriere sau citire a informției.
5. Interfețe online: Elevii cu nevoi speciale se pot conecta la alte oportunități de învățare prin intermediul de aplicații mobile și interfețe video. Aceste servicii permit acestora să afle lucruri noi și să se conecteze cu profesorii și alți elevi în câmpul educativ.
6. Imprimante specializate: Imprimantele specializate sunt foarte utile pentru elevii cu deficiențe de vedere sau învațare. Acestea pot imprima imagini și documente cu litere mari, astfel încât elevul să poată citi materialul cu mai puțin efort.
7. Software de comunicare: Software-ul de comunicare este esențial pentru elevii cu dizabilități de vorbire. Acesta poate fi utilizat pentru a traduce atât cuvinte cât și a cuvinte pe care elevul le poate pronunța. De asemenea, acesta poate include un sistem de comunicare non-verbală.
8. Dispozitive audio difuzoare: Dispozitivele audio difuzoare sunt proiectate pentru a ajuta elevii cu deficiențe de auz să înțeleagă informațiile învățate. Acestea sunt, de asemenea, utile pentru a ajuta elevii care preferă un mediu mai calm pentru a învăța.
9. Interfețe dedicate: Interfețele dedicate sunt proiectate pentru a ajuta elevii care au dificultăți de comunicare și control. Aceste interfețe pot fi controlate fie prin vorbire, fie prin gesturi sau atingerea unor butoane speciale.
]]>
Publicat în 04. 06. 2023 de Dănuț-Alexandru Nuță
| Etichetat cu: educație specială, curriculum special, integrare, incluziune
Categorie: dezvoltare profesională
Iată o bibliografie pentru a vă începe cercetarea privind serviciile de sprijin pentru copiii cu nevoi speciale integrați în învățământul public:
1. Ainscow, M., & Cesar, M. (2006). Între teorie și practică în construcția de sisteme educaționale incluzive. Revista de cercetare și intervenție socială.
2. Boot, R., McKillop, J., Sinclair, C., & Oneil, M. (2013). Integrarea copiilor cu dizabilități în școala generală. Suportul pentru profesori. Beta Journal.
3. Cook, B. G., & Schirmer, B. R. (2003). Ce trebuie să știe cadrele didactice pentru a putea instrui elevii cu nevoi speciale. Un ghid compact. Editura ASCD.
4. European Agency for Development in Special Needs Education (2013). Profile of Inclusive Teachers. Available at: https://www.european-agency.org/sites/default/files/Profile-of-Inclusive-Teachers.pdf
5. Florian, L., & Spratt, J. (2013). Rezultate în educația incluzivă. Revista Britanică de Învățământ pentru Specialități.
6. Giangreco, M. F., Suter, J. C., & Doyle, M. B. (2010). Cum să colaborăm în favoarea elevilor cu dizabilități de învățare. Sugestii pentru educatori. ASCD.
7. Göransson K., Nilholm C., & Karlsson K. (2011). Inclusive education in Sweden? A critical analysis. International Journal of Inclusive Education, 15(5), 541-555.
8. Lipsky, D., & Gartner, A. (1997). Încorporarea elevilor cu dizabilități în școlile publice. Integrarea educațională pentru toți. Corwin Press.
9. Pivovarova, M., & Veselovskaya, K. (2020). Integrarea copiilor cu dizabilități de învățare în societate: de la segregare la incluziune. IRJPEE.
10. UNESCO (2009). Policy Guidelines on Inclusion in Education. Available at: https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000177849.locale=en
Autori români despre aceeași tematică.
1. Băniceru, S., Ciolan, L., Preda, M., & Dima, E. (2018). Bune practici în educaţia incluzivă. București: Editura Didactică și Pedagogică.
2. Chiș, V. (2016). Consiliere și orientare: ghid de sprijin pentru persoanele cu cerințe educaționale speciale. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
3. Cojocariu, V.M. (2015). Incluziunea școlară a elevilor cu cerințe educaționale speciale. Iași: Editura Polirom.
4. Iucu, R., Ștefan, M., & Sandu, M. (2019). Educație incluzivă și nevoi speciale. Evaluare și intervenție. București: Editura Universitară.
5. Marin, E. (2000). Instruirea integrată a copiilor cu handicap în învățământul de masă. București: Editura Alternative.
6. Miclea, M., & Vrăşmaş, T. (2012). Educaţia incluzivă: Strategii de predare diferentiată. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
7. Stoica, A. (2019). Să creștem împreună. Strategii de susţinere a educaţiei copiilor cu dizabilităţi. București: Editura Sigma.
8. Țimiraș, A. (2014). Accesul copiilor cu handicap în învățământul de masă — între teorie și practică. Chișinău: Editura Pontos.
]]>
Publicat în 04. 06. 2023 de Dănuț-Alexandru Nuță
| Etichetat cu: educație specială, curriculum special, integrare, incluziune
Categorie: dezvoltare profesională
Iată o bibliografie pentru a vă începe cercetarea privind serviciile de sprijin pentru copiii cu nevoi speciale integrați în învățământul public:
1. Ainscow, M., & Cesar, M. (2006). Între teorie și practică în construcția de sisteme educaționale incluzive. Revista de cercetare și intervenție socială.
2. Boot, R., McKillop, J., Sinclair, C., & Oneil, M. (2013). Integrarea copiilor cu dizabilități în școala generală. Suportul pentru profesori. Beta Journal.
3. Cook, B. G., & Schirmer, B. R. (2003). Ce trebuie să știe cadrele didactice pentru a putea instrui elevii cu nevoi speciale. Un ghid compact. Editura ASCD.
4. European Agency for Development in Special Needs Education (2013). Profile of Inclusive Teachers. Available at: https://www.european-agency.org/sites/default/files/Profile-of-Inclusive-Teachers.pdf
5. Florian, L., & Spratt, J. (2013). Rezultate în educația incluzivă. Revista Britanică de Învățământ pentru Specialități.
6. Giangreco, M. F., Suter, J. C., & Doyle, M. B. (2010). Cum să colaborăm în favoarea elevilor cu dizabilități de învățare. Sugestii pentru educatori. ASCD.
7. Göransson K., Nilholm C., & Karlsson K. (2011). Inclusive education in Sweden? A critical analysis. International Journal of Inclusive Education, 15(5), 541-555.
8. Lipsky, D., & Gartner, A. (1997). Încorporarea elevilor cu dizabilități în școlile publice. Integrarea educațională pentru toți. Corwin Press.
9. Pivovarova, M., & Veselovskaya, K. (2020). Integrarea copiilor cu dizabilități de învățare în societate: de la segregare la incluziune. IRJPEE.
10. UNESCO (2009). Policy Guidelines on Inclusion in Education. Available at: https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000177849.locale=en
Autori români despre aceeași tematică.
1. Băniceru, S., Ciolan, L., Preda, M., & Dima, E. (2018). Bune practici în educaţia incluzivă. București: Editura Didactică și Pedagogică.
2. Chiș, V. (2016). Consiliere și orientare: ghid de sprijin pentru persoanele cu cerințe educaționale speciale. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
3. Cojocariu, V.M. (2015). Incluziunea școlară a elevilor cu cerințe educaționale speciale. Iași: Editura Polirom.
4. Iucu, R., Ștefan, M., & Sandu, M. (2019). Educație incluzivă și nevoi speciale. Evaluare și intervenție. București: Editura Universitară.
5. Marin, E. (2000). Instruirea integrată a copiilor cu handicap în învățământul de masă. București: Editura Alternative.
6. Miclea, M., & Vrăşmaş, T. (2012). Educaţia incluzivă: Strategii de predare diferentiată. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
7. Stoica, A. (2019). Să creștem împreună. Strategii de susţinere a educaţiei copiilor cu dizabilităţi. București: Editura Sigma.
8. Țimiraș, A. (2014). Accesul copiilor cu handicap în învățământul de masă — între teorie și practică. Chișinău: Editura Pontos.
]]>
Știați că vă puteți personaliza exercițiile din learningapps.org?
În casetele de completare text din șabloanele exercițiilor pot fi folosite taguriHTML cu scopul formatărilor de paragraf sau font? Exemple:
paragraf nou
treci pe linia urmtoare
font stil BOLD
ETC.
Tagurile se scriu la începutul și sfârșitul textului sub forma ”
textuldumneavoastră
”
Puteți insera unul sau mai multe taguripentru același text spre exemplu: paragraf, font italic sau chiar
.
Puteți explora ce alte coduri doriți și vedeți care sunt acceptate.
În link-ul următor aveți un model de personalizare cu coduri HTML a unui text: https://learningapps.org/display?v=p1u7z88dc22
Spor la lucru!
]]>
Publicat în 09. 02. 2023 de Dănuț-Alexandru Nuță
| Etichetat cu: cod html, platforme, tag
Categorie: intel teach
Știați că vă puteți personaliza exercițiile din learningapps.org?
În casetele de completare text din șabloanele exercițiilor pot fi folosite taguriHTML cu scopul formatărilor de paragraf sau font? Exemple:
paragraf nou
treci pe linia urmtoare
font stil BOLD
ETC.
Tagurile se scriu la începutul și sfârșitul textului sub forma ”
textuldumneavoastră
”
Puteți insera unul sau mai multe taguripentru același text spre exemplu: paragraf, font italic sau chiar
.
Puteți explora ce alte coduri doriți și vedeți care sunt acceptate.
În link-ul următor aveți un model de personalizare cu coduri HTML a unui text: https://learningapps.org/display?v=p1u7z88dc22
Spor la lucru!
]]>
Știați că vă puteți personaliza exercițiile din learningapps.org?
În casetele de completare text din șabloanele exercițiilor pot fi folosite taguriHTML cu scopul formatărilor de paragraf sau font? Exemple:
paragraf nou
treci pe linia urmtoare
font stil BOLD
ETC.
Tagurile se scriu la începutul și sfârșitul textului sub forma ”
textuldumneavoastră
”
Puteți insera unul sau mai multe taguripentru același text spre exemplu: paragraf, font italic sau chiar
.
Puteți explora ce alte coduri doriți și vedeți care sunt acceptate.
În link-ul următor aveți un model de personalizare cu coduri HTML a unui text: https://learningapps.org/display?v=p1u7z88dc22
Spor la lucru!
]]>
Publicat în 09. 02. 2023 de Dănuț-Alexandru Nuță
| Etichetat cu: cod html, platforme, tag
Categorie: intel teach
Știați că vă puteți personaliza exercițiile din learningapps.org?
În casetele de completare text din șabloanele exercițiilor pot fi folosite taguriHTML cu scopul formatărilor de paragraf sau font? Exemple:
paragraf nou
treci pe linia urmtoare
font stil BOLD
ETC.
Tagurile se scriu la începutul și sfârșitul textului sub forma ”
textuldumneavoastră
”
Puteți insera unul sau mai multe taguripentru același text spre exemplu: paragraf, font italic sau chiar
.
Puteți explora ce alte coduri doriți și vedeți care sunt acceptate.
În link-ul următor aveți un model de personalizare cu coduri HTML a unui text: https://learningapps.org/display?v=p1u7z88dc22
Spor la lucru!
]]>
