Obiectivul principal al studiului realizat în cadrul activității de cercetare pentru întocmirea lucrării metodico-științifice în vederea obținerii gradului didactic I l-a constituit implementarea în activitatea instructiv-educativă şi corectiv-compensatorie a unui program formativ de intervenţie psihopedagogică în vederea facilitării achiziţiei deprinderilor de citire, scriere şi comunicare la elevii cu dizabilități intelectuale din clasa I. Structura şi conţinutul acestui program formativ de intervenţie psihopedagogică:
Durata programului: 1 an şcolar (6 ore/ săptămână).
Perioada de desfăşurare: septembrie– iunie.
Grup ţintă: elevi cu dizabilități intelectuale din clasa I.
Disciplina de învăţământ implicată: citire-scriere-comunicare.
Tipul de activitate didactică: lecţii de comunicare de cunoştinţe, lecţii de fixare, consolidare şi formare de priceperi şi deprinderi, lecţii de recapitulare şi sistematizare de cunoştinţe şi lecţii de verificare, control şi evaluare a cunoştinţelor şi competenţelor achiziţionate.
Strategii didactice utilizate: metode – conversaţia, demonstraţia, explicaţia, descrierea, exerciţiul, metoda fonetică analitico-sintetică, povestirea, jocul didactic, jocul de rol, dramatizarea, învăţarea prin cooperare („Ştiu/Vreau să ştiu/Am învăţat”, „Turul galeriei”, „Creioanele la mijloc”, „RAI (Răspunde/Aruncă/Interoghează)”, „Brainstorming”, „Gândiţi/Lucraţi în perechi/Comunicaţi”), instruirea asistată de calculator, (utilizate de sine stătător sau în combinaţie cu altele); mijloace – planşe didactice, cartonaşe cu imagini, povestiri în imagini (seturi de planşe educative: „Ursuleţii neastâmpăraţi”, „Păsărelele”, „O faptă bună”, „Pedeapsa vulpii”, „Iepuraşii neascultători”), cărţi de poveşti ilustrate, obiecte şcolare, figuri/litere magnetice, tablă magnetică, softurile educaţionale „Comunicarea” şi „Abecedarul animat”, prezentări multimedia, fişe de lucru/de evaluare, jocuri de tip puzzle, jocuri didactice: „Îmi aleg o meserie”, „Să învăţăm ... anotimpurile”, „În ce anotimp se întâmplă”, „Mijloacele de transport”, „Cu ce ne îmbrăcăm”; cuburi Lego, diferite obiecte; forme de organizare – activităţi frontale, activităţi individuale (munca independentă, studiul individual etc.), activităţi de grup dirijate (perechi, echipe de lucru, grupe de nivel).
Scopul programului: formarea deprinderilor de citire, scriere şi comunicare la elevii cu deficienţe de intelect din clasa I. Dintre obiectivele specifice: dezvoltarea vorbirii elevilor astfel încât aceasta să devină un mijloc de comunicare;  formarea deprinderilor de exprimare orală/scrisă corectă, conştientă, expresivă, curentă şi logică; ameliorarea dificultăţilor de percepţie auditivă şi exprimare fono-articulatorie; formarea câmpului vizual perceptiv de o silabă atât în exprimarea verbală, cât şi scrisă; formarea deprinderilor de citire corectă, conştientă, curentă; formarea deprinderilor de scriere corectă, conştientă, estetică/caligrafică.
Programul este conceput în raport cu programa şcolară pentru elevii cu deficienţe de intelect (deficienţe moderate şi uşoare) la disciplina citire-scriere-comunicare, clasa I, cu planificarea anuală şi cea pe unităţi de învăţare la această disciplină, dar şi în concordanţă cu programele de instruire asistată de calculator „Comunicare” şi „Abecedarul animat”, utilizate în predarea la clasă a disciplinei precizate, pe parcursul unui an şcolar.
Aplicarea programului formativ de intervenţie educaţională s-a realizat în acord cu specificul şi particularităţile elevilor cu deficienţe de intelect, cu principiile educaţiei speciale.
Necesitatea elaborării acestui set de probe a fost determinată de particularităţile de vârstă (atractivitate dată prin desen şi culoare) şi individuale ale elevilor (cei mai mulţi dintre elevi nu au urmat, în prelabil, grădiniţa, nu deţin cuantumul de cunoştinţe elementare pentru debutul şcolarităţii), tipul deficienţei elevilor investigaţi (utilizarea unui suport concret-intuitiv/a imaginilor pentru înţelegerea şi rezolvarea sarcinilor) şi lipsa unor probe specifice pentru determinarea nivelului de achiziţie a deprinderilor de citire, scriere şi comunicare standardizate.
Elaborarea acestor probe respectă particularităţile de vârstă ale elevilor, specificul deficienţei prezentate şi configuraţia obiectivelor operaţionale specifice disciplinei citire-scriere-comunicare proiectată în planificarea şcolară anuală şi pe unităţi de învăţare a acestei discipline. Probele au fost structurate şi, ulterior, administrate în două categorii/etape: capacitatea de receptare/exprimare a mesajului oral şi capcacitatea de receptare/exprimare a mesajului scris. Descrierea probelor o voi realiza în raport cu competenţele implicate în rezolvarea itemilor, urmărind categoriile precizate:
1. Receptarea mesajului oral
- Procesare fonologică a cuvintelor pe baza percepţiei auditive (cuvintele sunt denumite de profesor), a auzului fonematic, având ca unitate de bază sunetul/silaba: cu suport concret-intuitiv (imagine), fără suport concret-intuitiv.
- Analiza propoziţiei având ca unitate de bază cuvântul (cu suport concret-intuitiv – imagine) însoţită de: stabilirea numărului de cuvinte din propoziţie, stabilirea poziţiei cuvintelor din propoziţie.
- Înţelegerea textului perceput auditiv şi urmărirea firului logic şi cronologic al momentelor; stabilirea succesiunii momentelor corespunzătoare istorioarei în versuri (pe baza structurii perceptiv-motrice de orientare, organizare şi structurare temporală) şi reprezentarea grafică (colorarea numărului potrivit de cerculeţe) corespunzătoare succesiunii prezentate.
- Analiza semantică a propoziţiei însoţită de: completarea lacunelor  cu cuvintele potrivite, discriminarea enunţurilor adevărate de cele false.
2. Exprimarea mesajului oral
- Articulare/pronunţie foneme.
- Procesarea fonologică a denumirilor imaginilor prezentate având ca unitate de bază silaba (analiza verbală a  structurii fonetice a cuvântului).
- Fluenţă verbală fonemică (exprimare de cuvinte cu sunetul solicitat în poziţie iniţială/finală/ mediană).
- Construirea mesajului oral având ca suport: imaginea-cuvânt, cuvântul, imaginea-compoziţie, imaginea-poveste însoţită de discriminarea şi marcarea grafică a imaginilor care aparţin aceleiaşi categorii (povestea „Alba ca Zăpada”).
- Identificarea şi denumirea obiectelor prezentate în imagini; discriminarea şi marcarea grafică a obiectelor care nu corespund categoriei prezentate în fiecare şir de imagini (pe baza comparării şi clasificării).
- Identificarea şi denumirea imaginilor (care prezintă însuşiri opuse), însoţită de asocierea contrariilor (pe baza comparării şi clasificării).
- Identificarea şi denumirea momentelor prezentate în imagini, stabilirea cronologiei momentelor corespunzătoare programului zilnic al unui elev (pe baza structurii perceptiv-motrice de orientare, organizare şi structurare temporală), însoţită de reprezentarea grafică corespunzătoare succesiunii prezentate.
3. Receptarea mesajului scris
- Discriminarea vizuală a grafemelor pe baza formei şi orientării lor.
- Asocieri mentale fonem-grafem (pe baza reprezentărilor mentale) şi, pe de o parte, emiterea corectă din punct de vedere articulatoriu a fonemelor corespunzătoare literelor prezentate, iar pe de altă parte, exprimarea articulată a sunetelor/ silabelor în ordinea în care acestea se află în cuvinte.
- Procesarea fonologică (analiza şi sinteza) structurii grafice a cuvintelor percepute vizual, discriminarea silabei solicitate şi marcarea grafică a cuvintelor corespunzătoare.
- Analiză şi sinteza posibilelor configuraţii fonetico-grafice reprezentate mental, identificarea configuraţiei corecte şi transpunerea ei grafică prin plasarea literei potrivite în poziţia corespunzătoare.
4. Exprimarea mesajului scris
- Delimitarea grafică a itemilor solicitaţi pe baza structurii perceptiv-motrice de orientare, organizare şi structurare spaţială.
- Percepţia vizuo-spaţială a configuraţiei grafice prezentate şi reproducerea grafo-motorie a acesteia pe baza orientării spaţiale şi a coordonării oculo-motorii: completarea traseului grafic prezentat punctat, imitarea grafo-motorie a modelului prezentat.
- Asocieri mentale între litera de tipar – litera de mână şi transpunerea grafică a succesiunii grafemelor din structura cuvântului perceput vizual (pe baza capacităţii de structurare spaţială a configuraţiei grafice vizualizate);
- Procesare fonologică:
 pe baza imaginilor denumite, însoţită de diferenţierea şi redarea grafică a sunetelor din poziţia solicitată (iniţială, finală, mediană);
 pe baza imaginilor denumite, însoţită de completarea structurii grafice a cuvintelor cu litere învăţate (ca urmare a capacităţii de structurare spaţială a configuraţiei grafice reprezentate mental);
 pe baza cuvântului perceput vizual, însoţită de analiza verbală şi grafică a cuvintelor în vederea delimitării silabelor corespunzătoare (după modelul dat);
 pe baza segmentelor de cuvinte prezentate: analiză şi sinteza posibilelor configuraţii fonetico-grafice reprezentate mental, identificarea configuraţiei corecte şi transpunerea ei grafică prin plasarea silabei potrivite în poziţia corespunzătoare;
- Reprezentarea mentală a structurilor fonetice (percepute auditiv) şi transpunerea în structuri grafice corecte şi caligrafice pe baza coordonării mişcărilor mâinii (dictare).

Bibliografie:
Prisneac Simona (2013). „Strategii interactive de dezvoltare a abilităţilor de citire scriere-comunicare la elevii cu dizabilităţi cognitive” – lucrare grad didactic I