Folosirea metodelor activ-participative în orele de recapitulare la biologie

La fiecare început de an școlar are loc evaluarea inițială la biologie, după o mai scurtă sau mai lungă recapitulare a materiei anilor anteriori. Deși conținuturile sunt diferite pentru fiecare an de studiu, am considerat definitorii pentru realizarea competențelor generale valorile și atitudinile care orientează formarea personalităţii elevului și conduc la obținerea competențelor generale prevăzute în programă.

În proiectarea orelor de recapitulare mi-am propus ca obiectiv principal creșterea randamentului la învățătură prin folosirea metodelor ce stimulează schimburile interactive dintre elevi.

Conținuturile acumulate despre viața plantelor sunt prea puțin folositoare în acumularea informațiilor despre animale prin noțiuni în sine, dar sunt esențiale pentru înțelegerea proceselor biologice și ca suport științific pentru folosirea metodelor şi tehnicilor de lucru specifice biologiei. Pe de altă parte, dacă lecțiile de recapitulare urmăresc aceeași structură ca și cele de predare, copiii se plictisesc, fiind puși în postura de simpli spectatori.

Am planificat lecțiile de recapitulare ca pe o aventură a cunoașterii în care copiii au fost provocați să intre în competiție pentru a se afirma, dar și să coopereze cu colegii pentru a atinge țelul comun, rezolvarea temei de studiu. Conținuturile acumulate în clasa a V a au fost astfel doar mijlocul prin care lecțiile de recapitulare și-au propus să contribuie la:

• dezvoltarea capacităţilor de investigaţie ştiinţifică;
• aplicarea cunoştinţelor însuşite în rezolvarea unor situaţii-problemă şi luarea unor decizii;
• formarea unor deprinderi de muncă intelectuală şi productivă;
• stimularea motivaţiei pentru protecţia naturii şi valorizarea acesteia în formarea unor convingeri şi competenţe ecologice adecvate pentru antrenarea elevilor în activităţi de ocrotire a mediului înconjurător;

Am folosit pentru lecțiile de recapitulare metoda mozaicului bazată pe învăţarea în echipă, în care fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină “expert”. El are în acelaşi timp şi responsabilitatea transmiterii informaţiilor asimilate, celorlalţi colegi. Grupele de învățare presupun ca fiecare elev să înțeleagă subiectul ce urmează a fi descoperit suficient de bine ca să-l poată ”preda” celorlalți colegi, dar și ca fiecare să contribuie substanțial la rezolvarea problemei grupului. Cercetările au demonstrat beneficii semnificative pentru elevi, nu numai în ceea ce privește învățarea, dar și în ceea ce privește socializarea.

Provocarea aruncată elevilor a fost să demonstreze că plantele sunt organisme vii. Prin dezbaterea subiectului cu copiii (metoda chiorchinelui), această temă a fost împărțită în mai multe subteme în care unul dintre membrii echipei trebuia să devină expert:

• relația plantelor cu componentele abiotice ale mediului;
• relația plantelor cu celelalte organisme (plante, animale, ciuperci, protiste sau bacterii);
• fotosinteza, procesul de hrănire al plantelor;
• respirația  și transpirația, două procese esențiale pentru hrănirea plantelor;
• înmulțirea sexuată versus înmulțirea asexuată în lumea plantelor;
• cum s-au schimbat plantele de-a lungul existenței Regnului Vegetal (evoluția plantelor).

Este necesar ca subtemele să fie relaționate între ele astfel încât prezentarea finală să nu fie doar o sumă de miniprezentări fără continuitate. De asemenea gradul de dificultate al subtemelor nu trebuie să fie nici prea mic, dar nici prea complex, astfel încât elevii să poată asimila conținuturile și să nu se descurajeze pe parcurs.

Colectivul a fost organizat în grupe de câte 6 elevi. Fiecare elev din echipă a primit un număr de la 1 la 6, având ca sarcină să studieze independent subtema corespunzătoare numărului său. El trebuia să devină un mic ”expert” până la ora următoare. Am sugerat elevilor  materialele bibliografice ce ar trebui studiate pentru a deveni ”experți”: articole din revistele de știință pentru copii (Bioplanet, National Geographic Junior), site-uri de internet, atlase botanice, manuale de biologie de clasa a V-a, caietele lor de notițe din anul anterior, pregătind mape cu documentația necesară studiului. După ce au parcurs faza de lucru independent, experţii cu acelaşi număr s-au reunit în ora următoare într-o ”conferință a experțior în domeniul respectiv”, constituind grupe de experţi pentru a dezbate problema și a deveni în final ”super-experți”.

Astfel, elevii cu numărul 1 au format un grup pentru a aprofunda sub‐tema cu numărul 1. La fel au procedat şi ceilalţi elevi cu numerele 2, 3, 4, 5 sau 6. În aceste noi grupuri au avut loc discuţii pe baza datelor şi a materialelor avute la dispoziţie, fiecare elev adaugând elemente noi descoperite de colegii ”experți” în același domeniu.

În faza finală a lucrului pe grupe ”experții” s-au întors la echipa inițială de învățare și au transmis într-o manieră scurtă, concisă și cât mai atractivă cunoștințele din domeniul sub-temei pe care au studiat-o. ”Experții” au fost instruiți cum să să pregătească pentru a ”preda” ceea ce ei știu colegilor (să își pregătească notițe, diagrame/imagini adnotate, un set de întrebări care să le ghideze prezentarea). Pregătirea unor notițe este utilă și cadrului didactic (mai ales în cazul folosirii acestei metode la o temă de studiu nouă pentru copii). Citind notițele experților profesorul poate depista eventualele erori de înțelegere a conținuturilor ce trebuie asimilate și le poate corecta înainte ca expertul să le transmită colegilor. Pentru a îi ajuta să predea colegilor am cerut experților ca fiecare să se gândească care este cel mai important mesaj pe care vrea să-l transmită colegilor și să-l rezume în câteva propoziții înlănțuite logic. Apoi să continue prezentarea notând pe scurt, schematic, care sunt argumentele, dovezile științifice care îi susțin ideile enunțate mai sus.

Membrii echipelor au fost stimulaţi să discute, să pună întrebări şi să‐şi noteze informații relevante pentru temă, fiecare realizându‐şi propriul plan de idei. Rezolvarea sarcinii de grup a presupus un intens proces de analiză și sinteză a informațiilor astfel încât să se obțină o ”imagine” unitară.

Grupele au prezentat în final rezultatele studiului, fiind apreciate prezentările cele mai clare, atractive, care s-au încadrat în cele 10 minute destinate echipei și au implicat cât mai mulți dintre membrii echipei, fără ca prezentările să devină fragmentate și dificil de urmărit, care au ilustrat ideile folosind filmulețe, imagini sau diagrame. Echipele în care toți membrii și-au îndeplinit bine sarcinile au fost recompensate cu ”puncte bonus”, chiar dacă în final nota individuală nu a fost aceeași pentru toți coechipierii.

Avantajul aplicării unei metode de învățare activă precum metoda mozaicului a fost în primul rând reducerea stresului, implicarea maximă a majorității elevilor în asimilarea cunoștințelor, creșterea eficienței învățării, dezvoltarea abilităților de socializare, responsabilizarea copiilor pentru propria formare. Metoda a stimulat motivaţia pentru învăţare, a contribuit la construirea unor strategii de gândire și la dezvoltarea creativității elevilor. Pe lângă numeroasele efecte educative, i-a ajutat pe elevi să rețină conținuturile cu mai multă acuratețe. Este posibilă folosirea în cadrul aceleiași teme a mai multor metode de învățare activă.

Desigur, există și dificultăți pe care numai pasiunea pentru actul didactic reușește să le surmonteze: clasele nu sunt dotate cu mobilier adecvat, timpul necesar pentru parcurgerea conținuturilor este mult mai lung, unii dintre copii, cei care au mai puține abilități de colaborare, sau o dorință de socializare mai redusă, au dificultăți în realizarea temei și trebuie atent monitorizați, profesorul trebuie să fie pregătit să compenseze resursele materiale ale unora dintre copii/ale școlii care ar putea împiedica pregătirea experților. Nu în ultimul rând, în clasele mai puțin spațioase din școlile noastre se crează destul de multă gălăgie, ceea ce poate îngreuna semnificativ comunicarea în cadrul grupelor.

Spre mulțumirea proprie, niciuna dintre aceste dificultăți nu a stins entuziasmul de pe chipul copiilor.

Bibliografie:
http://www.jigsaw.org/
dr.Taiebeh Hoseinali -Teaching Strategies for Instructors -Lincoln Land Community College http://www.llcc.edu/Portals/121/Teaching%20Strategies.pdf
Megan Tillery -Active Learning Techniques for Biology (creative ways to improve learning outcomes in advanced biology classes)- Patrick Henry Community College http://fpwww.ph.vccs.edu/cl/MTAnpActivities.pdf
http://www.schreyerinstitute.psu.edu/pdf/alex/jigsaw.pdf– Schreyer Institute for Teaching Excellence
Saskatoon Public School Division- Cooperative Learning- http://olc.spsd.sk.ca/de/PD/coop/index.html
http://www.jigsaw.org/german/tips-g.htm
http://olc.spsd.sk.ca/DE/PD/instr/strats/coop/