Despre mentorat în context european

Lucrarea prezintă necesitatea introducerii mentoratului între profesori în învățământul preuniversitar, în contextul unei îmbătrâniri a vârstei cadrelor didactice și a abandonului acestei profesii de către specialiștii tineri.
În acest context, este prezentat proiectul Erasmus+ ”MENTOR – Mentoring between teachers in secondary and high schools” și etapele de derulare ale acestuia.
Dorim ca prin aceasta să-i sensibilizăm pe cei interesați și implicați asupra acestei probleme atât de importante pentru viitorul educației în România.

Educatia de calitate nu poate fi privită și înțeleasă fără profesori de calitate.
Reforma educației trebuie să înceapă cu focalizarea pe calitatea profesorilor. De felul în care sunt pregătiți aceștia, de interesul și motivația lor pentru actul didactic se leagă mai apoi rezultatele pe care elevii le vor obține, plăcerea și bucuria cu care vor veni la școală, imaginea de încredere și siguranță cu care vor privi viitorul lor și al societății în care vor trăi.

Toate lucrurile astea le știm cu toții, profesori, manageri educaționali, făuritori de politici educaționale și, cu toate astea, constatăm că tocmai profesorii sunt adesea lăsați în umbră atunci când construim un nou viitor, educației.

Așa se face că, dezamăgiți, nemulțumiți, fără speranța de mai bine, mulți profesori aleg să lase cărarea pe care inițial au deschis-o, în favoarea alteia, nu mai plăcute, nu mai simple, dar în care măcar nevoile fiziologice sunt mai ușor de îndeplinit.

Statisticile vorbesc despre un abandon constant al dascălilor debutanți. Astfel potrivit sondajului realizat de Departamentul pentru Tineret al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ în urmă cu patru ani, peste 41% dintre profesorii sub 35 de ani intenţionau  să părăsească sistemul de învăţământ în următorii cinci ani, iar 29% nu erau hotărâţi în privinţa viitorului profesional.

Potrivit studiului mai sus amintit,  profesia de cadru didactic este privită de societate „cu milă şi respect moderat”, iar de cele mai multe ori este subapreciată. Așa cum afirmau profesorii intervievați, societatea percepea profesia de cadru didactic drept o profesie „uşoară”, „cu program lejer”, o profesie „desconsiderată”, „foarte prost remunerată”, „o meserie fără perspectivă”, deci ca pe o „Cenuşăreasă a  tuturor profesiilor”.
Dacă mai adăugăm acestor îngrijorări și faptul că vârsta medie a profesorilor este astăzi de 42 de ani,  că 14% dintre profesori au varsta sub 30 de ani, in timp ce 27% au peste 50 de ani, avem tabloul complet al realității școlii românești actuale.

Cercetările derulate asupra educației în diferite țări au arătat că debutul în activitatea didactică a noilor profesori se realizează cu multiple probleme, cu situții delicate cărora trebuie să le facă față rapid și cu confruntări din care nu întotdeauna ies învingători profesorii. Toate aceste fapte se traduc mai apoi  într-o stare de nemulțumire și descurajare a profesorului debutant (Huberman, 1995, Norman și Floyd, 2005, Martineau și Vallerand, 2005), astfel încât acesta suferă depresii, anxietăți și resentimente față de profesia sa, adică chiar tabloul clinic al celor care decid că trebuie să plece din sistem.

Toate aceste argumente sunt de natură să privim cu îngrijorare viitorul educației, în general, precum și pe cel al generațiilor viitoare, în special, pentru că, după ce că asistăm la o scădere a natalității, mai planează și spectrul lipsei profesorilor.
Iată de ce nu trebuie să asistăm impasibili la schimbarea generațiilor de profesori, la părăsirea sistemului de către cei mai tineri si la imbătrânirea masei celor care lucrează în învățământ.

În acest context, apariția ideii de mentorat în învățământ, odată cu Legea nr. 1/2011, a fost salutată de către toți participanții. Cu toate acestea, încă nu putem vorbi despre o generalizare, în sensul în care în fiecare școală să-i găsim pe acești mentori, gata să susțină  nevoile, ezitările și chiar neștiințele profesorului debutant.
De aceea, prin Departamentul de pregătire al profesorilor  din cadrul Universității Lucian Blaga se derulează, între  septembrie 2014 -septembrie 2017 programul Erasmus+ intitulat  ”MENTOR – Mentoring between teachers in secondary and high schools”, cu numărul  2014-1-PL01-KA200-003335. Pe lângă ULB, în acest proiect sunt implicați  alți 5 parteneri din 5 țări europene: Krakowskie Centrum Zarządzania i Administracji (KCZIA) Polonia, Instituto Universitario de Lisboa – Portugalia,  XXI INVESLAN, S.L.- Spania, Diefthynsi Defterovathimias Ekpedefsis Nomou Fthiotidas- Grecia, și Kutahya Il Milli Egitim Mudurlugu- Turcia.

Obiectivul principal al proiectului este acela de a dezvolta un sistem de formare a mentorilor din învățământul preuniversitar, de natură să susțină profesorii debutanți  pentru o  mai bună și mai rapidă integrare în mediul educațional.
Celelalte obiectivele ale proiectului vizează:

• realizarea unei cercetări cu privire la experiența metoratului între profesori în învățământul gimnazial și liceal în țările participante și în general în Europa;
• construirea unui model de mentorat între profesori pe baza experiențelor descoperite prin cercetările bibliografice întreprinse în cadrul proiectului;
• proiectarea și realizarea modulelor de training pentru mentoratul între profesori;
• organizarea  de formări  pentru profesorii mentori care să-i familiarizeze pe aceștia  cu  aptitudinile de mentorat;
• a stabili o infrastructură comună pentru a facilita accesul durabil la abordarea mentoratului în  pentru școli, precum și schimbul permanent de informații științifice.

La ora actuală, suntem în faza în care am realizat Manualul și Kit-ul mentorului, traduse și publicate la Editura Lucian Blaga din Sibiu, urmând ca începând din luna aprilie să derulăm prima serie de formare de mentori după o curriculă comună europeană, cu respectarea prevederilor legislative românești în vigoare.
Manualul a fost realizat de către echipele de proiect din țările participante, iar traducerea în limba română a fost asigurată  de către profesorii participanți din universitatea Lucian Blaga. Din cuprinsul manualului enumerăm  capitolele precum ”Etica predării”, ”Cultura organizațională și dimensiunile  culturale”, Dezvoltarea inteligentei emoționale a mentoraților”, ”Managementul clasei” , ”Disciplina asertiva” etc.

În toamna anului școlar viitor vom avea primele feed-back-uri cu privire la modul de realizare al programului, urmând apoi îmbunătățirea acestuia, până la varianta unanim acceptată de partenerii europeni din Polonia, Portugalia, Spania, Grecia și Turcia, precum și de către cei direct implicați – profesorii din sistemul românesc de învățământ.

Mai multe despre proiect pot fi găsite pe pagina acestuia edu-mentoring.eu, pe pagina de Facebook facebook.com/edu.mentoring.eu și direct de la cei implicati: carmen.duse@ulbsibiu.ro.

Bibliografie:
Grissom, Jason A., and Michelle Reininger (2012). “Who Comes Back? A Longitudinal Analysis of the Re-Entry Behavior of Exiting Teachers.” Education Finance and Policy 7(4)
http://www.rocnee.eu/Files/raport_talis_2012.pdf