Testul docimologic elaborat de către profesor

Procesul de evaluare şi notare impune o tratare  unitară. Pe baza informaţiei de care dispune, profesorul încadrează pe cel examinat într-o anumită categorie: buni, mediocri, slabi.  În timpul  examinării, evaluatorul culege noi informaţii, care confirmă sau nu informaţiile  anterioare.  Adesea, la profesori, se manifestă o tendinţă involuntară pentru a reduce distanţa dintre nota prestaţiei respective şi notele anterioare. Se poate ajunge la situaţii  când la un elev „bun”, greşelile să fie trecute cu vederea, iar pentru elevul „slab” să se contabilizeze riguros. Se poate întâmpla ca în procesul  de  evaluare să apară   divergenţe  de  notare, când acelaşi produs şcolar este notat diferit de profesori diferiți sau de acelaşi examinator, când apreciază la momente diferite.
În articol sunt prezentate considerații generale asupra evaluării, în particular în ce privește testul docimologic și modul de alcătuire al unui test docimologic elaborat de către profesor, cu prezentarea unui model, a baremului de notare și a unei variante de corectare-notare, cu recomandarea ca asemenea teste să fie concepute și realizate aproape la toate disciplinele, pentru obișnuirea elevilor cu lucrul la asemenea teste, în vederea pregătirii lor pentru Evaluările naționale.

O etapă în realizarea procesului de evaluare a elevilor este  notarea  lor. Ştiinţa care se ocupă  de  problemele  examinării  şi notării  este  docimologia, care analizează ştiinţific modurile de notare, variabilitatea notării la examinatori diferiţi şi la acelaşi examinator, factorii  subiectivi ai notării, precum  şi mijloacele menite să contribuie la asigurarea obiectivităţii examinării.

Având în vedere necesitatea evaluării cât mai complete  şi  corecte,  printr-un ansamblu de sarcini de lucru complex, am conceput o structură de test de  evaluare,  test docimologic, pe  baza căreia am realizat, pentru fiecare clasă de gimnaziu în parte, câte un test pe fiecare semestru.

Testul cuprinde 5 grupe de itemi. Prima grupă cuprinde itemi obiectivi cu alegere multiplă,  format din 10 întrebări cu răspunsuri la alegere  din  trei  variante,  pentru fiecare răspuns corect acordând 3 puncte,  în  total  30  pentru  această  grupă.  Grupa  a  doua cuprinde itemi obiectivi de tip  pereche, fiind necesară stabilirea legăturilor dintre 5 noţiuni, fiecare valorând 4  puncte, în total 20. Grupa a  treia  formată şi ea din itemi obiectivi, cu alegere duală însă, este  alcătuită  din  5 enunţuri,  pentru  care  trebuie  stabilit  valoarea  de  adevăr,  respectiv adevărat sau fals, fiecare răspuns corect  valorând  2  puncte,  în  total  10  puncte  pentru această grupă. A patra grupă, cu itemi subiectivi, se axează pe înţelegerea şi explicarea sensului,  înţelesului  unei noţiuni, constând în explicarea, definirea a două  noţiuni, fiecare de 5 puncte, în total 10 puncte pentru această grupă. Ultima grupă, a cincea,  se  bazează pe itemi semi-obiectivi cu răspuns scurt de completare în care  se cere  completarea  a  4  enunţuri fiecare valorând 5 puncte,  în  total  20  pentru  această  grupă.  Se  acordă  din oficiu 10 puncte ajungând astfel la un  total  de  100  puncte,  corespunzătoare notei 10 (zece), obţinut prin împărţirea punctajului maxim realizat, la zece.

Nota pentru fiecare elev în parte se va determina prin împărţirea punctajului realizat la 10, urmând ca nota finală să fie  rotunjită  în  sus, de la cinci zecimi. Astfel voi utiliza relaţia:
nota = punctaj obținut / 10

În continuare, prezint un model de test:

Disciplina: EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ
Test de evaluare pe semestrul II, clasa a V-a……               Elev………………………………………………………                                 Data……………………………..

I. Alegeţi răspunsul corect:              30 puncte
1. Laptele are conţinut ridicat de:
a.- amidon            b.- săruri                         c.- calciu                   ….
2. Este produs nealimentar valorificat:
a.- lâna                  b.- carnea                       c.- laptele                 ….
3. Valorificare produselor se realizează prin:
a.- depozitare         b.- vânzare                    c.- fierbere               ….
4. Friptura de miel se serveşte la masa de:
a.- Revelion           b.- Paşte                         c.- Crăciun              ….
5. Grăsimile sunt furnizate de:
a.- smântână          b.- pâine                         c.- fructe                 ….
6. Cea mai mare cantitate de lapte pentru consum este de:
a.- capră                  b.- oaie                           c.- vacă                 ….
7. Face parte din categoria vaselor pentru gătit:
a.- tirbuşonul         b.- cratiţa                      c.- tocătorul               ….
8. Prepararea termică a alimentelor înseamnă:
a.- gătitul               b.- răzuirea                   c.- congelarea           ….
9. Furculiţa face parte din categoria:
a.- tacâmuri           b.- dispozitive              c.- aparate                 ….
10. Personalul care serveşte preparate şi băuturi clienţilor este:
a.- bucătarul          b.- cofetarul                  c.- ospătarul             ….

I I. Stabiliţi legătura dintre coloana A şi coloana B      20 puncte
A                                                          B
fierbere……………………1.              a… slănină                         …..
coacere   ………………….2.             b… ciorbă                          …..
prăjire ……..….……………3.             c… castraveţi muraţi         …..
conservare  prin murare .4.             d… cozonac                       …..
afumare ……….…………..5.             e… şniţel                           …..

I I I. Stabiliţi valoarea de adevăr a enunţurilor, alegând litera A dacă consideraţi
că este adevărat şi F dacă este fals.       10 puncte
1.- Depozitarea produselor se face în încăperi uscate, curate, aerisite, cu temperatură,
lumină şi igienă necesară.
A        F                                    …..
2.- La o masă festivă nu sunt necesare florile şi lumânările.
A        F                                    …..
3.- Alimentaţia corectă nu ţine seama de vârstă şi sănătate.
A        F                                    …..
4.- Asocierea felurilor de mâncare şi servirea lor într-o anumită ordine, la o masa,
reprezintă un meniu.
A        F                                    …..
5.- Vesela formată din seturi de câte şase piese de farfurii mari,mijlocii şi mici întinse,
adânci, se numeşte serviciu.
A        F                                    …..

I V. Explicaţi înţelesul cuvintelor:         10 puncte
a.-  apetisant…………………………………………          …..
b.-  consumator…………………..………………….          …..

V. Completaţi spaţiile libere, astfel ca enunţurile să fie corecte.    20 puncte
1.- Calitatea  produselor  alimentare  se  apreciază  în  funcţie   de caracteristici …….…..,            valoare …………… şi  …………                     …..
2.- Încălzirea alimentelor la temperaturi până la 100 grade C este metoda de conservare numită ……………………           …..
3.- Substanţele nutritive sunt: ………………., ……….……… (grăsimi) ……..………. (zaharuri).     …..
4.- Vânzarea, comercializarea poate fi prin: ………,  ………,  ……….       …..

Din oficiu           10 puncte
TOTAL:       100 puncte     Obținut  ………

Ca exemplu, la testul dat pentru clasa a V-a, putem avea următorul posibil rezultat, cu mențiunea că literele îngroșate reprezintă răspunsul corect pentru fiecare item:

I. 1.-   (c)     -3p
2.-   (a)     -3p
3.-   (b)     -3p
4.-   (b)     -0p
5.-   (a)     -0p
6.-   (c)     -3p
7.-   (b)     -3p
8.-   (a)     -0p
9.-   (a)     -3p
10.- (c)      -3p
–> 7 x 3 = 21 puncte

II. 1.-  (b)  -4p
2.-  (d)    -0p
3.-  (e)    -0p
4.-  (c)    -4p
5.-  (a)    -4p
–> 3 x 4 = 12 puncte

III. 1.- (A)   -2p
2.-   (F)     -0p
3.-   (F)     -2p
4.-   (A)     -0p
5.-   (A)     -2p
–> 3 x 2 =  6 puncte

IV. a.-  trezește, atrage, stimuleaza pofta de mâncare       -0p
b.- consumă, utilizează, folosește produse și servicii    -5p
–> 1 x 5 =  5 puncte

V. 1.-   organoleptice; nutritivă; energetică – 5p
2.-   pasteurizarea    -5p
3.-   proteine; lipide; glucide  -5p
4.-   autoservire; la vânzător; comandă    0p
–> 3 x 5 = 15 puncte

Totalul va fi: 21+12+6+5+15+10 (din oficiu) = 69 de puncte / 10 = 6,90 –> nota 7 (șapte)

Recomand colegilor realizarea unor asemenea teste, aproape indiferent de disciplină, pentru evaluarea cât mai corectă a cunoștințelor însușite si obișnuirea elevilor cu lucrul la asemenea teste, pentru pregătirea lor în vederea susținerii Evaluărilor naționale.

Bibliografie:
1. Jurcău, N. Pedagogie, Cluj-Napoca, Editura UT PRES, 2004.
2. Jurcău, N. Psihologia educaţiei, Cluj-Napoca, Editura UT PRES, 2006.