“Opend source” și "peer review"

În prezent stiința are două mari provocări privind publicarea “opend source” și  "peer review"   O primă provocare este determinată de dorința de acces gratuit la cercetările științifice  finanțate o relație mai egală între cercetători și editori (Suber, 2012). A doua provocare pericolul pseudostiinței, care contestă cunoștințele științifice stabilite folosind metodologii ilegitime (Hansson, 2013).
"Peer review" reprezintă un  etalon de evaluare a calitații ştiinţifice a unei lucrări, înainte de a fi publicată propriu- zis. Astfel cercetărorii trebuie să valideze veridicitatea intrinsecă,  relevanţa şi originalitatea unor lucrări, în scopul de a-i ajuta pe editori să evalueze dacă  acea lucrare îndeplinește standardele de a fi  publicată.
Evaluarea tip peer review are ca scop descoperirea erorilor sau fraudelor intelectuale.  Formele peer review sunt: single-blind review  cei care fac recenzia cunosc autorii, dar autorii nu ştiu cine sunt  criticii –în disciplinele științifice, double-blind review – cei care fac recenzia nu cunosc autorii, dar nici autorii nu cunosc criticii. Acesastă formă de peer review  este specifică  ştiinţele socio-umane; open review – criticii  ştiu cine sunt autorii, iar autorii ştiu cine sunt criticii. Este forma de bază pentru peer review.
Procesul de peer review se bazează pe încrederea şi cooperarea membrilor organizațiilor ştiinţifice care își desfășoară activitatea  într-un sistem de asigurare a calităţii, oferind garanții privind veridicitatea lucrărilor de cercetare propuse spre publicare  în virtutea validităţii, relevanței şi originalităţii sale. Evaluarea peer review este esenţială pentru intensificarea și sustenabilitatea cercetării în domeniul cunoaşterii ştiinţifice.
Evaluarea “peer review” este un proces prin care lucrările științifice sunt supuse examinarii altor experți în același domeniu. Astfel autorii sunt încurajați să îndeplinească standardele înalte acceptate în domeniul profesional respectiv astfel încât diseminarea datelor de cercetare examenate anterior.( Kelly și colab, 2014)
În cadrul comunității științifice, evaluarea “peer review” a devenit o componentă esențială a procesului de scriere academică. Lucrările publicate în reviste științifice răspund la întrebările de cercetare semnificative conturând concluzii bazate pe experimentarea realizată profesional.
Evaluarea “peer review”are  două scopuri principare unul fiind de acționționare  ca un filtru pentru a garanta faptulă că lucrările pubilcate sunt doar cercetări de înaltă calitate, în special în reviste de renume, prin determinarea validității, semnificației și originalității studiului. A doilea  scop este  îmbunătățirea calității manualelor cu reguli de publicare. Evaluatorii cu expertiză  în domeniul oferă sugestii autorilor cu privire la modul de îmbunătățire a calității manualelor lor și, de asemenea, identifică erorilor care trebuie corectate înainte de publicare. ( Kelly și colab, 2014)
Spre deosebire de “peer review”, “open source” sunt surse deschise de colectare a datelor care  nu este limitată  la anumite discipline sau reviste. Printr-o căutare aprofundată a opend sources  apar o mutitudine date stiințifice sau pseudoștiințifice rezultate într-o ordine aleatorie destinată să ofere o imagine a stării actuale privind anumite informații, comprehensivitatea acestora, precum și criteriile de includere sau excludere care în sfera științifică nu sunt întotdeauna de încredre.
“Open source” tind să aibă limite fiind mai deschise spre pseudoștiință. Cercetarea open source corelează multe subiecte  transdisciplinar da nu neapărat holistic. Stabilirea unui cadru cuprinzător care să  definească și să direcționeze viitoarele eforturi de cercetare în domeniu de evaluare din ce în ce mai diversificat este necesar de gestionat pentru o veridicitate intrinsecă epistemică. Sistemele open source diferă, de sistemele peer review prin faptul că nu au o durată de viață definită acestea supraviețuies atâta timp cât cel puțin autorii sunt dispusi și auposibilități să mențină acesastă sursă fiind un sistem hibrid de prezenetare a cunoștințelor științifice (Shah, 2006).
În anul 1970 s-a propus clasificarea informațiilor de management emergente domeniul sistemelor open source (Nolan and Wetherbe, 1980). Astfel au decis să se bazeze pe teoria sistemelor, în primul rând pe capacitatea de a face față nivelurilor ridicate de ambiguitate și complexitate pentru “open source”. "
“Peer review" prin comparație cu “open source” este mai de încredere dar dezvoltarea digitală a făcut inevitabil diversificarea și intensificare “open source”.  Prin “open source” avem ocazia de a corela mai multe subiecte din diferite domenii, de a avea o viziune mai plenară deschisă știință dar și eroare în același timp.
 Validitatea științifică a acestor surse este dată de consistența epistemică supusă procesului de evaluarea a caracteristicilor cercetării raportată la motivația individuală a autorului stiințific obiectivă sau inconsitent subiectivă. Open source  asigură o evoluție, în care colaborarea și schimbul de informații este în creștere iar  “peer review" baza sistemului de publicare științifică ce supune lucrarea unui autor la examinarea altor experți,

Nivelul de încredere oferit Sciencedirect prin publicarea de articole științifice trebuie să respecte criterii de exigenţă ştiinţifică.  Un prim criteriul de exigență este „statutul” psihologiei ca disciplină ştiinţifică ce are în componența ei legi,  metode. Un al doilea criteriu  este „obiect” de cercetare prin respectarea criteriilor de etică şi deontologie profesională Un al treilea criteriu este cel de integritate academică raportată la activitatea de cercetare, cercetare ştiinţifică propriu-zisă şi publicare comune cu cele ale altor domenii. Dacă aceste criterii nu sunt respectate întrutotul nu putem vorbi de o încredere epistemolgică respectând exigenţa ştiinţifică în cercetarea şi practica psihologică modul de evaluare ar tebui să respecte o procedură științifică.
Sciencedirect se bazează pe procesul de evaluare peer preview pentru a susține calitatea și validitatea articolelor individuale și a revistelor publicate. Comunitatea  de cercetători consideră că evaluarea peer preview este cea mai bună formă de evaluare științifică.  Acest fapt a fost susținut de rezultatul unui sondaj Elsevier și Sense About Science realizat în 2009 și de atunci a fost confirmat în continuare de alte sondaje ale editorilor și ale organizațiilor științifice. Un sondaj realizat în 2015 de Publishing Research Consortium a arătat că 82% dintre cercetători sunt de acord că în absența evaluării peer review nu am avea control în comunicarea științifică de aceea a putem afima un anumit nivel de încredere a acestor surse. (https://www.elsevier.com/reviewers/what-is-peerreview)
Researghate este opens sourse încorporează cercetările actuale, așa cum este reprezentat de taxonomie, identifică lacunele și zonele de suprapunere și prezintă o cale pentru educație și formare. 

Evaluare peer preview asigură un ajutor în selectarea unor lucrări de cercetare credibile de înaltă calitate pentru publicarea acestora reviste științifice și pentru  corectarea oricăror erori sau probleme prezente.  Evaluarea peer preview este un sistem complet care asigură publicarea numai a lucrărilor de cercetare de calitate în comunitatea științifică.

Wikipedia este o enciclopedie de cunoștințe umane disponibilă, multilingvă, extensibilă (https://www wikipedia.org). Wikipedia, la fel ca Stack Exchange, ResearchGate este un sistem colaborativ de autor și revizuire prin care comunitățile contribuie în esență un domeniu nelimitat. Wikipediaeste un instrument puternic influent privind modul  în care crește știința prin îmbunătățirea accesului echitabil la informațiile științifice, datorită ușurinței, nivelului de furnizare a informațiilor livrate. În cadrul unui proces constant și instantaneu de refacere și actualizare, se adaugă zilnic articole noi în sute de limbi. Wikipedia funcționează printr-un sistem de inteligență colectivă bazat pe conectarea lucrătorilor cunoașterii prin intermediul rețelelor sociale (Kubátová și colab., 2012).
Moderarea și controlul calității sunt asigurate de o comunitate de editori experimentați iar eliminarea greșelilor este  facilitată de software, care poate ajuta, de asemenea, la rezolvarea conflictelor cauzate de editarea simultană de mai mulți autori. Platformele Google Docs, Overleaf și Authorea permit mai multor autori să colaboreze la un singur document în timp real, inclusiv ceea ce evidențiază potențialul ca acest model să fie extins într-un stil wiki de evaluare peer preview. PLOS Computational Psyhology conduce în prezent un experiment cu Topic Pages care sunt lucrări publicate adăugate ulterior ca o nouă pagină pe Wikipedia și apoi tratate ca un document deschis pe măsură ce sunt îmbunătățite de comunitatea vitruală științifică. ( Wodak și colab., 2012).
Nivelul de incredere pe care il putem acorda enciclopediei Wikipedia si surselor similare se limitează o deschidere privin redactarea și compararea datelor cu anumită superficialitate.  In prezent ne confruntăm cu riscul de a fi căzut în panta pseudoștiințelor  din tr-un bombardament de date ce se ce a fi valide din punct de vedere științific. Astfel este nevoie de o reglementare în acest sens, de o recenzare seriaosă a informațiilor deschise  accesibile la un un click distanță.  Utilizarea unei idei sau expresii, fără a recunoaşte acest fapt poate genera plagiat.  Un studiu sau cercetare originală are ca punct de plecare  descoperirile inițiatorilor și a predecesorilor. Interogația care  apare înelucidare nivelului de încredere a sursele deschise de prezentare a unor informații ,mai mult sau mai puțin științifice este:   “În ce măsură este necesar pentru un autor sau cercetător să recunoască sursa de oricărei idei sau expresii pe care o foloseşte?” 
Nivelul de încredere al enciclopediei Wikipedia ca sursă deschisă de accesare  se poate stabilii  prin raportare continuă  sau discontinuă a informațiilor  la alte  surse secundare sau terțiare prin care identificăm proprietății intelectuale  unor autori cu lucrări științifice.
Sursele secundare dezbat, interpretează, analizează, consolidează sau refac informațiile din surse primare ale domeniului stiințific psihologic. În cercetarea unei lucrări despre ADHD, se vor putea citi articole despre caz cu aceste afecțiuni sau editoriale care exprimă comentarii despre  ADHD. Acestea ar fi considerate surse secundare, deoarece sunt un singur pas eliminat din sursa primară de informații. Următoarele sunt exemple de surse secundare: articole de revistă, cărți biografice, recenzii literare și științifice documentare de televiziune unde nivelul de încredere se dimineuează cu privire la surse sunt cele mai susceptibile de a furniza informațiile care vă vor răspunde la întrebările de cercetare. Dacă scriem o lucrare de cercetare despre emisiuni de televiziune de psihoterapie va trebui să utilizați unele emisiuni de psihoterapie ca sursă principală, dar sursele secundare, precum critica recenziei, sunt de asemenea importante. Dacă scriem despre efectele  drogurilor  asupra sănătății, probabil vom alege rezultatele publicate ale studiilor științifice, dar surse secundare, cum ar fi articolele revistelor care discută rezultatul unui studiu recent, pot fi de asemenea utile.
In momentul în care am gândit tipuri de surse care vor fi eficiente pentru a răspunde la  la întrebările de cercetare se impune trecerea la etapa de căutare provocarea este găsirea  surselor cele mai relevante și de încredere.
Revistele universitare sau academice sunt realizate pentru un public mai mic și mai preocupat de cerectare științifică. Realizatorii acestor publicații presupun că majoritatea cititorilor au preocupări pentru  subiectul principal al revistei. Publicul țintă cititorii au perocupări de specialitate. Informarea  științifică este scopul principal al unui jurnal științific.  Un articol de revistă poate genera un program sau poate susține o poziție, conținutul va fi prezentat în continuare într-un stil obiectiv și  formal. Comentariile siropoase, grafica strălucitoare nu este o prioritate cu acest tip de sursă.
O căutare pe web oferă imagine de generală utilă a unui subiect științific  de unde putem extrage resurse informaținale cu adevărat utile. Un motor de căutare, cum ar fi google scholar (http://scholar.google.ca/) putem limita rezultatele la site-urile web care au fost actualizate într-un anumit interval de timp, la rezultatele în funcție de limbă sau țară, la rezultatele la lucrările științifice disponibile online, la  rezultatele după tipul de fișier.
Sursele de înaltă calitate oferă cele mai detaliate informații privind rezultatele cercetărilor științifice  sub titulatura instituțiilor ar fi American Psychological Association, Australian Psychological Society şi Colegiul Psihologilor din România, Acestea sunt cercetate și scrise de experți în domeniu psihologiei  apoi revizuite periodic.  Cărțile, articolele științifice publicate în revistele  științifice au un nivel de încredere mai mare față de cărțile comerciale, reviste orientate către un public general educat, cum ar fi revista Canadian Paramedicine, American Journal of Psychology sau Clinical Psyhology Review. Documentele guvernamentale, cum ar fi cărți, rapoarte și pagini web, documente postate online de organizații de renume, precum universități și institute de cercetare în domeniul psihologiei, manuale de psihologie, cărți de referință sunt de obicei de încredere dar nu pot acoperi un domeniul psihologic  în profunzime.
Surse de calitate variată sunt utile acestea  nu acoperă subiecte la fel de profunde ca sursele de înaltă calitate și nu sunt întotdeauna cercetate și revizuite riguros. Unele, cum ar fi articolele revistelor  de psihologie sau broșurile companiilor ce tratează subiecte din domeniul psihologie de buzunar, pot fi scrise pentru a  promova un fenomen ce al efector drogurilor asupra sănătății Aceste surse trebuie folosite cu precauție. Știri și articole  tipărite sau online din ziare, reviste sau organizații de renume, precum Psihologyes.  Articole din reviste, care pot sau nu să fie atent cercetate și verificate Documente publicate de companii și organizații nonprofit sunt surse discutabile.
Conținut  media este slab reglementat, forumuri de discuții pe internet, bloguri, enciclopedii online gratuite, emisiuni radiofonice, știri de televiziune site-uri web personale sunt surse discutabile din punct de vedere științific. Cele 10 edituri de încredere pentru domeniul stiintific psihologie : Guilford Press – experiență 46 de ani in publicarea cărților științifice pe teme de psihologie, sănătate mintală, educație, economie, politică, geografie și metode de cercetare,  Routledge - este un editor internațional de cărți academice în domeniile științelor sociale, a colaborat mari cercetători și gânditori din lume, inclusiv Einstein, Jung, Sartre, Adorno, Bohm și Wittgenstein., Nova Science Publishers – editor universitar de top din lume, specializat în știință și tehnologie, științe umane, psihologie, politică, medicină și sănătate,  SAGE Publishing - editor academic independent, cu sedii principale în Londra, Los Angeles, Washington, publică peste 600 de cărți și 1000 de reviste în fiecare an, specializate în științe umaniste, științe sociale, afaceri, medicină și tehnologie. Oxford University Press - presă universitară de prestigiu mondial, ănființată în 147,  publică de la cărți de interes general la jurnale științifice și conținut online, caută în permanență noi autori cu care să lucreze, în special cei care sunt experți în subiectele de bază pe care le publică cum ar fi psihologie, referință, științe politice, arheologie, afaceri, artă, literatură, istorie, lingvistică, medicină, muzică, Cambridge University Press - 1534, recunoscută la nivel mondial pentru excelența sa în publicarea de texte academice, cărți școlare, poezie și multe altele sunt responsabili de publicarea unora dintre cele mai inovatoare lucrări din lume, inclusiv Lycidas de Milton, Limba și mintea lui Chomsky, Principia Mathematica a lui Newton și Radio-activitate a lui Rutherford. Publicațiile lor sunt distribuite în aproape toate țările din lume și au 50 de birouri în întreaga lume. , Jessica Kingsley Publishers - 1987, publică cărți atât pentru cititorii și profesioniști în asistență socială, psihologie, spectrul autismului, sănătatea mintală, terapiile artistice, teologia practică și diversitatea de gen, London Academic Publishing - publică in format letric și digital cărți academice, manuale școlare, colecții editate, monografii, ediții critice, științe sociale, psihologie, filosofie, arte, lingvistică și istorie, Crown House Publishing - editură independentă, specializată în subiecte de psihologie, educație, psihoterapie, creștere personală și dezvoltare de afaceri. a câștigat numeroase premii, inclusiv Independent Publishing Guild Educational Publisher of the Year, Palgrave MacMillan - 175 de ani de experiență în publicare, editor de talie mondială, specializat în științe umaniste și sociale.
O cercetare riguroasă, bazată pe dovezi cu privire la evaluarea peer review este necesară în domeniul cercetărilor științifice cu scopul de a înțelege procesul epistemic respectiv ghidarea proiectării soluțiilor nemijlocite prin evaluare științifică.(Rennie, 2016). O astfel de dovadă este necesară pentru a forma baza pentru implementarea liniilor directoare și a standardelor în diferite jurnale și comunități de cercetare cu scopul de a ne asigura că editorii, autorii colaborează privind garanția nivelului de încredere epistemic a surselor.
Astfel cercetările viitorare se vor focaliza pe provocările mediului stiințific vast în care publicarea științifică este susținută de imperativul etic de a livra conținuturi informațiomale într-un câmp digital  unde integritatea calității este creditată de evaluare peer preview.

1. Kimotho, S. G. (2019) The storm around Beall’s list: A review of issues raised by Beall’s critics over his criteria of identifying predatory journals and publishers. African Research Review, 13(2), 1.
2. Fukuzawa, N. (2017) Characteristics of papers published in journals: an analysis of open access journals, country of publication, and languages used. Scientometrics; 112(2):1007–1023. ISSN: 1588-2861. 10.1007/s11192-017-2414-y
3. Rennie, D, (2016) Let's make peer review scientific. Nature. ;535(7610):31–3. 10.1038/53503
4. Kelly J. , Sadeghieh T. , Khosrow A. (2014) Peer review in scientific publications: benefits, critiques, & a survival guide, The Journal of the International Federation of the Clinical Chemistry Laboratory Medicine  25(3)pp.227-243
5. Kubátová J, et al. (2012) Growth of collective intelligence by linking knowledge workers through social media. Lex ET Scientia International Journal (LESIJ). ; (XIX-1):135–145
6. Wodak SJ, Mietchen D, Collings AM, (2012)  Topic pages: PLoS Computational Biology meets Wikipedia. PLoS Comput Biol. ;8(3):e1002446. 10.1371/journal.pcbi.1002446
7. Shah, S.K. (2006) “Motivation, Governance, and the Viability of Hybrid Forms in Open Source Software Development”, Organization Science, 52(7), pp. 1000-1014
8.  Gross, R. (2012). Themes, Issues and Debates in Psychology (3rd. ed.). London: Hodder Education, Part of Hachette UK Company.
9.  Hofman, J. (2009) Introducing Copyright. A plain language guide to copyright in the 21st century. Vancouver: Commonwealth of Learning.
10. McInerney, D. M. (2001) Publishing Your Psychology Research. A guide to writing for journals in psychology and related fields. Crows Nest: Allen & Unwin.
11. McLeod, K. (2007) Freedom of Expression. Resistance and Repression in the Age of Intellectual Property. Minneapolis – London: University of Minnesota Press.
12. Suber, P. (2007)Will open access undermine peer review? SPARC Open Access Newsletter, 113
13. Nolan, R.L. and J.C. Wetherbe (1980) Toward a Comprehensive Framework for MIS Research, MIS Quarterly, 4(2), pp. 1-19.
14. www.elsevier.com/reviewers/what-is-peerreview
15. www.mitpress.mit.edu/sites/default/files/titles/content/9780262517638_Open_Access_PDF_Version.pdf.