Tudor Daniel Pavelea

Profil

Colegi

Coleg pentru

Puncte iTeach: 2411

Dorul ca punte spre autocunoaștere: valorificarea cântecului „Ia-mă-n brațe, dorule” în consilierea psihopedagogică, Horea de sâmbătă – episodul 66

cultură – societate – educaţie

Tudor Daniel PaveleaCentrul Județean de Resurse și Asistență Educațională, Bistrița-Năsăud7 oct.

Rezumat

Articolul propune valorificarea educațională a cântecului „Ia-mă-n brațe, dorule”, din repertoriul Valeriei Peter Predescu, interpretat în episodul 66 al proiectului „Horea de sâmbătă”. Cântecul constituie un punct de plecare pentru explorarea dorului, a apartenenței și a comunicării în relații. Demersul este organizat prin structura RED – Realitate, Emoție, Dorință și urmărește trecerea de la observarea unui mesaj artistic la identificarea emoțiilor și formularea unor acțiuni personale realiste. Anexa oferă o resursă educațională digitală, cu scenariu de activitate, fișă de lucru și repere de evaluare formativă. Propunerea are caracter psihoeducațional; nu reprezintă un protocol terapeutic și nu raportează rezultate ale unei intervenții deja aplicate.

Cuvinte-cheie: cântec tradițional, consiliere psihopedagogică, dor, apartenență, competențe socioemoționale, RED, patrimoniu cultural.

1. De la cântec la dialog educațional

În activitatea de consiliere, începutul unui dialog despre emoții poate fi dificil atunci când întrebarea este prea directă sau presupune dezvăluirea unor experiențe personale. Un cântec oferă un personaj, imagini și o situație despre care elevii pot vorbi înainte de a decide dacă doresc să facă legătura cu propria viață. Profesorul consilier poate porni de la ceea ce elevii observă în text și în interpretare, fără a impune o singură lectură afectivă.

Proiectul „Horea de sâmbătă” creează un context de întâlnire cu repertoriul tradițional. În episodul 66, „Ia-mă-n brațe, dorule” aduce în prim-plan dorința de apropiere, traversarea unor distanțe și nevoia de a cunoaște sentimentele celuilalt. Pentru consiliere, valoarea acestui material se află în întrebările pe care le poate deschide și în exercițiile construite în jurul său, nu în presupunerea că simpla audiție produce schimbări psihologice.

UNESCO susține învățarea cu și prin patrimoniul cultural viu, nu doar acumularea de informații despre acesta (UNESCO, 2019). În această perspectivă, cântecul poate deveni un material de lucru prin care elevii explorează semnificații culturale și situații umane, păstrând libertatea de a avea preferințe muzicale diferite.

2. Semnificații ale cântecului pentru consiliere

În textul utilizat pentru episod, imaginile dealurilor, văii și Bistriței conturează un spațiu al apropierii dorite. Deplasarea poate fi citită, în scop didactic, ca metaforă a efortului de a păstra o legătură. Această interpretare este o propunere pedagogică și nu o afirmație despre intenția originară a cântecului. Elevii pot identifica și alte sensuri, argumentate prin mesajul ascultat.

Dorul poate fi discutat ca experiență de legătură cu o persoană, un loc sau o perioadă importantă. El nu trebuie redus la tristețe: un elev poate asocia cântecul cu bucuria revederii, altul cu nostalgia, iar un altul poate să nu resimtă o emoție deosebită. Diferențele sunt acceptate și constituie un prilej de exersare a ascultării.

Tema iubirii din cântec permite, mai ales la liceu, o discuție despre reciprocitate și claritate. Dorința unei persoane nu stabilește obligația celeilalte de a răspunde identic. Apropierea sănătoasă presupune exprimarea sinceră a nevoilor, respectarea unui refuz și păstrarea propriei demnități. Pentru elevii mai mici, discuția poate fi orientată spre prietenie, familie și locurile în care se simt în siguranță.

3. Structura RED – Realitate, Emoție, Dorință

În acest demers, RED desemnează o structură de reflecție în trei pași, utilizată în proiectul „Horea de sâmbătă”. Separat, anexa este concepută ca resursă educațională digitală. Structura nu este prezentată drept instrument psihometric ori metodă de intervenție validată experimental.

Realitate: elevul descrie ceea ce observă în cântec sau într-o situație aleasă. Întrebarea centrală este „Ce se întâmplă și ce pot observa?”. Se diferențiază faptele de interpretări. De exemplu, lipsa unui mesaj este un fapt; concluzia că persoana nu mai ține la noi este o interpretare care necesită clarificare.

Emoție: elevul numește ceea ce simte sau ceea ce presupune că ar putea simți personajul. Întrebarea este „Ce emoție apare și cât de intensă este?”. Se încurajează un vocabular nuanțat și acceptarea mai multor răspunsuri. Intensitatea poate fi marcată pe o scară simplă de la 0 la 5, fără semnificație diagnostică.

Dorință: elevul identifică o nevoie sau o schimbare dorită și formulează un pas realizabil. Întrebările sunt „De ce am nevoie?” și „Ce pot face eu, respectând și limitele celuilalt?”. Dorința de a revedea o persoană se poate traduce într-o invitație, un mesaj sau solicitarea sprijinului unui adult, fără garantarea răspunsului dorit.

Succesiunea se încheie printr-o alegere concretă. Elevul poate construi un mesaj precum: „Nu am mai vorbit de câteva zile. Mi-e dor de tine. Mi-ar plăcea să ne auzim; când ai timp?”. Exemplul separă situația observată de emoție și cerere, lăsând loc disponibilității celuilalt.

4. Legături cu dezvoltarea socioemoțională

Cadrul CASEL include autocunoașterea, autoreglarea, conștientizarea socială, abilitățile relaționale și luarea responsabilă a deciziilor (CASEL, f.a.). Propunerea de față se raportează selectiv la acest cadru: identificarea emoțiilor susține obiective de autocunoaștere, ascultarea unor interpretări diferite exersează perspectiva asupra celuilalt, iar formularea unei cereri respectuoase oferă ocazia practicării comunicării.

Aceste legături justifică obiectivele activității, dar nu dovedesc eficacitatea ei. O evaluare riguroasă ar necesita aplicare documentată și un design adecvat. La nivelul unei sesiuni, profesorul consilier poate observa dacă elevul distinge un fapt de o presupunere, numește o emoție și formulează un pas aflat în controlul propriu.

5. Condiții de utilizare și adaptare

Participarea la dezvăluiri personale rămâne voluntară. Elevii pot lucra cu personajul cântecului sau cu o situație imaginară și pot refuza să citească răspunsurile în grup. Consilierul stabilește reguli de respect și discreție și explică limitele confidențialității atunci când apar informații privind siguranța unui copil. Nu se solicită public numele persoanelor de care elevilor le este dor.

Pentru elevii care au dificultăți de citire sau exprimare, fișa poate fi parcursă oral, cu pictograme, desen ori alegere între câteva cuvinte. Se oferă timp suplimentar și instrucțiuni pe rând. Elevii cu deficiențe de auz primesc un rezumat accesibil al mesajului și pot lucra pornind de la imagini; audiția nu este o condiție obligatorie de participare.

Dacă tema activează o experiență dureroasă, elevul poate alege o altă situație, poate lua o pauză sau poate solicita o discuție individuală. Activitatea de grup nu este utilizată pentru explorarea publică a pierderilor ori a conflictelor intime.

6. Concluzii

Cântecul tradițional poate oferi consilierii psihopedagogice un context cultural apropiat și o cale de acces la întrebări despre relații. „Ia-mă-n brațe, dorule” permite explorarea dorului fără a cere tuturor elevilor să îl trăiască sau să îl exprime în același fel. Prin RED, mesajul artistic este transformat într-un exercițiu de observare, numire a emoției și alegere a unei acțiuni respectuoase. Finalitatea educațională este o exprimare mai clară a propriei experiențe, însoțită de atenție față de libertatea și limitele celuilalt.

Bibliografie și resurse

CASEL. (f.a.). Fundamentals of SEL. https://casel.org/fundamentals-of-sel/ (consultat la 6 octombrie 2026).

UNESCO. (2019, 4 noiembrie). Learning with living heritage in European schools. https://www.unesco.org/en/articles/learning-living-heritage-european-schools (consultat la 6 octombrie 2026).

Resursă artistică: „Ia-mă-n brațe, dorule”, cântec din repertoriul Valeriei Peter Predescu; interpretarea Tudor-Daniel Pavelea pentru „Horea de sâmbătă”, episodul 66. Text de lucru: varianta furnizată de autorul articolului. Linkul episodului va fi introdus după publicarea înregistrării.

ANEXĂ – Resursă educațională digitală pentru consiliere psihopedagogică

Titlu: Dorul trece dealuri – eu învăț să spun ce simt
Structură de reflecție: RED – Realitate, Emoție, Dorință
Grup-țintă: elevi din clasele VII–XII, cu adaptări la nivelul grupului
Durată: 50 de minute
Tip: activitate de consiliere de grup, cu posibilitate de adaptare individuală
Autor: prof. dr. Tudor-Daniel Pavelea

A. Scop și obiective operaționale

Scop: exersarea exprimării emoțiilor și nevoilor în relații, pornind de la un mesaj artistic.

O1. Să identifice cel puțin două elemente observabile în mesajul cântecului.

O2. Să diferențieze un fapt de o interpretare într-o situație dată.

O3. Să numească cel puțin o emoție și o nevoie asociată unei situații reale sau imaginare.

O4. Să formuleze o cerere respectuoasă și un pas concret aflat în controlul propriu.

B. Materiale și pregătire

Înregistrarea episodului 66 sau un fragment ales de consilier; dispozitiv de redare; fișa RED pe hârtie sau în document editabil; cartonașe cu emoții; creioane. Înaintea activității, consilierul verifică accesibilitatea materialului, volumul și durata fragmentului. Dacă înregistrarea nu este disponibilă, se folosește rezumatul: un personaj dorește să depășească distanța pentru a întâlni persoana iubită și cere claritate în relație.

Sursa video: „Horea de sâmbătă”, episodul 66 – link de completat după publicare. Documentul este utilizabil independent de link.

C. Desfășurare – 50 de minute

Etapă	Durată	Activități și întrebări
1. Cadru de siguranță	5 min	Se anunță tema și regulile: ascultăm fără ironii, nu cerem detalii personale, avem dreptul de a spune „pas”. Fiecare alege un cuvânt despre apropiere sau lucrează în gând.
2. Întâlnirea cu mesajul	5 min	Se ascultă un fragment sau se prezintă rezumatul. Elevii identifică locuri, acțiuni și relații, fără a evalua calitatea vocii ori gusturile muzicale.
3. R – Realitate	8 min	Elevii completează prima secțiune. Consilierul întreabă: „Ce observăm? Ce presupunem?”. Se discută exemplul unui prieten care nu a răspuns la mesaj.
4. E – Emoție	10 min	Se aleg cuvinte sau pictograme pentru emoțiile posibile ale personajului. Elevii pot alege o situație proprie, fictivă sau culturală. Se discută diferențele dintre răspunsuri.
5. D – Dorință și acțiune	10 min	Fiecare identifică o nevoie și un pas realizabil. În perechi, opțional, se exersează o cerere care acceptă posibilitatea unui refuz. Se verifică dacă acțiunea depinde de elev.
6. Transfer și evaluare	7 min	Se rezolvă o situație imaginară și se discută un răspuns respectuos. Elevii completează biletul de ieșire; împărtășirea rămâne voluntară.
7. Încheiere	5 min	Fiecare notează un pas mic pentru zilele următoare. Se reamintește posibilitatea de a solicita sprijin individual.

D. Fișa elevului – RED

Nume sau cod opțional: __________________ Data: __________
Aleg să lucrez cu: □ personajul cântecului □ o situație imaginară □ o situație personală pe care doresc să o explorez.

R – REALITATE
Ce se întâmplă? Scriu două fapte pe care le pot observa.
________________________________________________________
Ce presupun, fără să știu sigur?
________________________________________________________

E – EMOȚIE
Ce simt eu sau ce ar putea simți personajul?
□ dor □ bucurie □ tristețe □ speranță □ neliniște □ altceva: ______
Intensitatea aleasă (0–5): ____
De ce nevoie poate fi legată această emoție?
________________________________________________________

D – DORINȚĂ
Ce mi-aș dori să se schimbe?
________________________________________________________
Ce pot face eu, respectând alegerea celuilalt?
________________________________________________________
Mesajul meu: „Când ____________________, mă simt ____________. Mi-ar plăcea ____________________. Ai fi de acord?”
Dacă răspunsul este „nu”, pot _______________________________.

PASUL MEU CONCRET
În următoarele zile pot ____________________________________.
Un adult sau o persoană de sprijin la care pot apela: ____________.

E. Situație de transfer și exemplu orientativ

Situație: Alex îi trimite unui prieten o invitație. Prietenul nu răspunde până seara. Alex se gândește că nu mai este apreciat. Cerință: identifică faptul, presupunerea, o emoție posibilă și o acțiune respectuoasă.

Exemplu orientativ: fapt – nu a primit încă răspuns; presupunere – prietenul nu îl mai apreciază; emoție posibilă – neliniște; nevoie – claritate și legătură; acțiune – așteaptă un interval rezonabil și întreabă o singură dată dacă invitația a fost văzută. Nu insistă și nu transformă răspunsul într-o măsură a propriei valori. Sunt acceptate și alte soluții argumentate.

F. Evaluare formativă

Bilet de ieșire: 1. Un fapt pe care îl pot separa de o presupunere este… 2. O emoție pe care o pot numi este… 3. O cerere respectuoasă pe care o pot formula este…

Repere pentru consilier: diferențiază fapt/interpretare; numește o emoție; formulează o nevoie; propune o acțiune realistă; respectă libertatea de răspuns. Pentru fiecare se poate nota: independent / cu sprijin / de reluat. Nu se notează intensitatea emoțiilor ca performanță și nu se evaluează dezvăluirea personală. Fișele nu sunt publicate și nu se proiectează în grup fără acord.

G. Adaptări și continuare

Clasele VII–VIII: se preferă exemple despre prieteni, familie și locuri familiare. Liceu: se pot discuta reciprocitatea și limitele în relațiile afective. Pentru elevii cu CES, instrucțiunile se fragmentează, se oferă răspuns oral sau desen și se reduce volumul de scriere. Continuare opțională: un mesaj de apreciere sau o hartă a locurilor în care elevul se simte sprijinit, fără obligația trimiterii mesajului ori expunerii hărții.

H. Utilizare și distribuire

Fișa și scenariul original din anexă pot fi oferite de autor sub licență CC BY 4.0, cu menționarea autorului și indicarea modificărilor; această opțiune privește exclusiv contribuția originală a autorului. Cântecul, textul integral, înregistrările și materialele altor titulari nu sunt incluse în această permisiune. Pentru distribuirea resursei se recomandă trimiterea la înregistrarea publicată, fără încorporarea unor materiale asupra cărora autorul nu are drepturi. Anexa nu reproduce versurile integrale.

cântec, consiliere, dor

6 comentarii26 de accesări